IPB

Site eLady | Articole eLady | Adrese utile | Trimite articol pentru eLady.ro | Trimite adresa utila | Contact 

Welcome Guest ( Log In | Register )

 
Reply to this topicStart new topic
> Pastele
Diana.
post Mar 6 2008, 03:47 PM
Post #1


Fondator eLady.ro
*******

Group: Administrator
Posts: 33,779
Joined: 7-December 05
Member No.: 5



Paştele este o sărbătoare religioasă întâlnită, cu semnificaţii diferite, în creştinism şi iudaism. Unele obiceiuri de Paşti se regăsesc, cu semnificaţie diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice.

Semnificaţie
Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Isus Cristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marchează începutul anului ecleziastic creştin. Există unele culte creştine care nu sărbătoresc Paştele.


Vechime istorică
Data de început a Paştelui
Paştele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua de 15 Nisan. Spre deosebire de Paştele creştin, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paştelui evreiesc poate pica în orice zi a săptămânii. Nisan este a şaptea lună a calendarului civil evreiesc. Calendarul religios ebraic nu coincide însă cu cel civil. În calendarul religios, Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, după calendarul gregorian), este prima lună a anului ecleziastic ebraic, conform poruncii divine:


Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului. (Exodul 12,2).
Conform tradiţiei ebraice, sărbătoarea Paştelui trebuie să cadă primavara. Calendarul ebraic este însă un calendar lunar, de aceea luna Nissan ar trebui să înceapă cu 11 zile mai devreme în fiecare an solar. Pentru ca Nissan şi Paştele să pice primavara, şi nu în alt anotimp, se adaugă câte o lună suplimentară (numita Adar II) în anumiţi ani. Dintr-un ciclu de nouăsprezece ani, anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 şi 19 au câte 13 luni lunare, în loc de 12 luni. Acest calendar stabil, folosit şi în prezent, a fost introdus în secolul al IV-lea, pentru a se asigura corelarea cu calendarul solar şi anotimpurile.


Durata
Pesah se celebrează timp de opt zile, în perioada 15-22 Nisan. Dintre acestea primele şi ultimele două zile impun respectarea strictă a regulilor religioase.


Cronologia Paştelui evreiesc
Intrarea evreilor în Pesah este marcată printr-o masă rituală, Seder.



Data de început a Paştelui
Paştele creştin este o sărbătoare religioasă variabilă (nu începe la o dată fixă din calendarul civil), care începe obligatoriu într-o duminică (Ziua Domnului).






Pastele este cea mai mare sarbatoare religioasa a crestinilor.
Credinciosii din toata tara sarbatoresc, in fiecare an, Invierea Domnului Nostru Iisus Hristos si victoria Lui impotriva mortii. Dupa ce au tinut Postul cel mare, care dureaza 40 de zile, in Saptamina Mare romanii pregatesc bucate traditionale si cosul pascal care va fi sfintit in noaptea Slujbei de Inviere. Cu toate ca bucuria acestei sarbatori crestinesti este aceeasi in sufletele tuturor, obiceiurile difera in functie de specificul fiecarei zone geografice, chiar si a unor localitati.

Calarasi: La Slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal oua rosii, cozonaci, precum si cocosi albi. Cocosii sint crescuti special pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii. Datina spune ca atunci cind cocosul cinta, Hristos a Inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos cinta primul. Este semn ca, in anul respectiv, in casa acelui om va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sint daruiti oamenilor saraci.
Sibiu: De Pasti, este impodobit un pom asemanator cu cel de Craciun, care este ornat cu oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat si intr-o vaza frumoasa.
Bistrita Nasaud: In prima zi de Pasti, copiii se aduna in curtea bisericilor pentru a „ciocani la ou cu banul“. Un ou rosu se pune pe pamint, iar de la un metru distanta copiii arunca cu bani in el. Cel care reuseste sa infiga banul in ou, il primeste atit pe acesta, cit si restul monedelor. Se spune ca el va avea o viata imbelsugata. In unele sate, barbatii joaca in fata portii carti pentru a-si vedea viitorul. Acest obicei de a juca filcai (un fel de 66) in fata portii este practicat doar de Pasti si Rusalii.
Maramures: Dimineata, in prima zi de Pasti, copiii pina la noua ani merg la prieteni si la vecini, sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si le ureaza gospodarilor Sarbatori Fericite. Pragul casei trebuie trecut intii de un baiat, pentru ca in gospodarie sa nu fie discordie tot anul.
Arges: Printre dulciurile pregatite de aceasta sarbatoare se numara si covrigii cu ou, numiti asa pentru ca in compozitia lor se adauga multe oua (10-15) la 1 kg de faina. Fiecare gospodar se grabeste sa faca astfel de covrigei, pentru ca ei pastreaza belsugul in casa tot anul.
Banat: La micul dejun din prima zi de Pasti se tamiiaza bucatele. Apoi, fiecare mesean primeste cate o lingura de Pasti (vin si apa sfintite). In meniul acestei mese se include si ciolanul de porc fiert, oua albe si mincaruri traditionale, dupa care masa continua cu friptura de miel.
Tara Motilor: In prima zi de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir, unde este pazita de feciori. Daca acestia nu o pazesc bine si ea este furata, ei sint pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat din care se infrupta si hotii, si pagubasii. Daca insa hotii nu reusesc sa fure toaca, este rindul lor sa faca ospatul.
Bucovina: In Noaptea de Inviere, fetele se duc in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa, in zorii zilei de Pasti ele se spala pe fata si pe miini, ca sa fie frumoase tot anul si, asa cum alearga oamenii la biserica atunci cind se trag clopotele, asa sa alerge feciorii la ele.
Campulung Moldovenesc: In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii si se aseaza in cerc, purtind luminari aprinse in miini. Ei asteapta ca preotul sa le sfinteasca bucatele asezate cu grija in cosul pascal. In acesta se gasesc seminte de mac (care vor fi aruncate in riu pentru a opri seceta), sare (care va fi pastrata in casa pentru a aduce belsug), zahar (folosit la vindecarea vitelor bolnave), faina (pentru ca rodul griului sa fie bogat) si ceapa si usturoi (pentru alungarea insectelor).
Go to the top of the page
 
+Quote Post

Reply to this topicStart new topic
1 User(s) are reading this topic (1 Guests and 0 Anonymous Users)
0 Members:

 



Lo-Fi Version Time is now: 28th March 2024 - 10:38 AM