Dragoste de-o viata, Exista "reteta perfecta"? Options

[Diana.]

Exista relatii care tin o viata intreaga. Exista casnicii care par indestructibile. Si firesc ne intrebam: oare vom avea parte de asa ceva? Care ar fi reteta care sa duca la o relatie perfecta, o relatie bazata pe dragoste care sa nu cedeze la prima incercare de amploare?

[Leea]

Eu si sotul meu suntem casatoriti de 20 de ani, iar nedespartiti suntem aproape de 23. Suntem genul de cuplu invidiat de toata lumea pentru relatia noastra, si adevarul este ca si au pentru ce sa ne invidieze.
Nu stiu sa spun de ce este totul asa de bine intre noi, chiar dupa atata vreme. Radem cateodata gandindu-ne la asta si ne spunem ca poate nu suntem noi normali. Cred ca un punct bun a fost ca nu ne-am schimbat in mod dramatic de cand ne-am cunoscut si nici unul dintre noi nu a incercat sa-l schimbe pe celalalt. Avem o relatie foarte libera: fiecare face exact ce vrea si ce simte. De asemenea - si asta tine de fire, probabil - nu avem gelozii inutile, suspiciuni, nu ne impunem constrangeri. Ne suntem unul altuia cel mai infocat suporter. Din gesturile tandre am facut ritualuri obligatorii. Radem enorm cand suntem impreuna.
In rest nu pot spune ca avem pasiuni sau interese comune, ca ne asemanam sau ca cine stie cat comunicam. Nu prea!... Dar avem aceleasi principii si in plus obiective comune.
Incercari au fost multe in atatia ani si, credeti-ma, sunt foarte bune pentru un cuplu. Te sprijini pe celalalt cand ti-e greu sau il iei tu in brate cand e aproape gata sa se prabuseasca, asta te intareste in fire. Incercarile astea totusi nu ne-au adus niciodata in situatie de criza. Suntem o echipa.
Nu stiu daca puteti scoate ceva din ce-am scris eu aici. Sper!...

[Dore]

Poate ca lucrurile ar fi simplificate daca fiecare dintre cei doi este constient de faptul ca nu i se cuvine afectiunea celuilalt, nici devotamentul acestuia.
Dupa un oarecare timp, oamenii inceteaza sa mai lucreze la relatia deja construita; si, ca orice edificiu neingrijit, aceasta cade in ruina.

[Meg]

mi se pare ca la un moment dat toata magia dispare. deja ne trezim, mancam, vezi ca trebuie sa mergem la cumparaturi (aceeasi placa: iar??, de parca ar manca rabdari prajite), vezi ca ala micu' trebuie dus la medic, vezi ca trebuie sa mergem la mama, vezi ca trebuie sa imi calci camasile, vezi ca.. vezi ca..
si va mai ramane putin timp pentru relatie, parerea mea.
dupa 3 ani pot spune ca .. nu mai e ca la inceput.. am gasit saptamana trecuta niste plicuri cu felicitari, biletele si altele in genul asta (macar am fost inspirata ca le-am pastrat.. imi amintesc de zilele bune:) ) si mi s-a parut asa departe "era" aceea.. viata noastra s-a schimbat. intr-adevar, suntem mai mari.. avem probleme, responsabilitati.. acum imi cumpara flori, dar le pune direct in vaza.. alta data mi le dadea.. nus tiu. am imbatranit (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/smile.gif)

[pescarush]

pana mai acum cativa ani, si eu eram impresionata cand vedeam un cuplu de batranei mergand de mana pe strada.
acum am ajuns sa ma intreb cand ii vad: "oare la al catelea parteneriat sunt?" (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/laugh.gif)
stiu ca nu e de ras, dar la ce cazuri am vazut...

[Bacardi_Girl]

[quote name='Leea' post='62445' date='Oct 12 2006, 04:37 PM']
Avem o relatie foarte libera: fiecare face exact ce vrea si ce simte. De asemenea - si asta tine de fire, probabil - nu avem gelozii inutile, suspiciuni, nu ne impunem constrangeri.

Ce se intampla daca ceea ce vrem si ce simtim nu coincide cu ceea ce e de facut,deci trebuie facut??Cum putem evita constrangerile in cazul asta?

[Leea]

Zau daca am habar. Probabil ca printr-o forma de autodisciplina, in sensul ca ajungi la un moment dat sa nici nu-ti mai doresti lucrurile care nu sunt permise. Dar asta se intampla rareori la 20 de ani... La patruzeci si stai mai bine cu controlul de sine.

[Bacardi_Girl]

Eu ma gandeam la ceea ce trebuie sa faci zi de zi,cum se pot imparti acestea(pt ca daca exista trai in doi trebuie impartite,nu?),cine le face daca nici unul din cei doi nu simt sau nu vor sa le faca in momente cand acestea trebuiesc facute.Cum poti sa faci sa nu existe discutii pe aceasta tema,discutii care evident ajung sa deterioreze relatia.La lucrurile astea perfect pamantene de care ne putem lovi zi de zi ma refeream. (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/smile.gif)

[Leea]

In cazul nostru - desi nu stiu daca suntem chiar un model in privinta asta - e cam asa: lui ii e mila sa ma lase pe mine sa robotesc tot timpul, eu consider ca in anume chestii casnice chiar nu e treaba lui sa se bage. Pur si simplu ne menajam reciproc. Iar pentru ce nu avem timp sau nu ne place nici unuia sa facem (i.e. curatenia), platim pe cineva sa ne ajute. Mai pe la inceput, cand eu lucram cam 14-16 ore pe zi, iar el 6 a inceput sa face el curatenie, fara ca eu sa-i fi spus ceva. Pur si simplu a observat ca nu am timp e asa ceva si a considerat ca el are mai multa putere decat mine. Dar zau ca n-a facut caz din asta, desi a durat multi ani de zile. Si cam asa e si in ziua de astazi. E o chestie de bunavointa. Nu ne contabilizam eforturile si resursele, nu tinem socoteala cine ce a facut sau cu ce a contribuit, fiindca amandurora ni s-ar parea cam meschin sa facem asta.
Nu stiu daca asa trebuie sau daca e un model bun. Noi asa simtim ca trebuie sa facem.
Si cu banii suntem la fel: fiecare isi are banii lui, iar cand e de cumparat/achitat ceva, fie la comun, fie strict chestii personale, plateste cel care dispune de suma respectiva atunci, sau contribuim amandoi, daca e o suma mai mare. Asta e tot o optiune, nu o obligatie. Dar nu facem calcule meschine, de genul: eu am dat atata, tu atata...
Eu am refuzat de la inceput sa administrez si banii lui fiindca mi se parea oribil sa stiu ca e nevoit sa-mi ceara bani cand vrea sa-si cumpere un pulover sau o sticla de vin, ca un copil. Nu pot sa-i fac asa ceva. Mi-e miluta...

[Bacardi_Girl]

Cred ca ati gasit echilibrul pentru relatia voastra in acest fel si va felicit (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/aplauze.gif) Insa,din pacate nu toti reusesc sa faca asta,cel putin nu constant.Au anumite perioade si apoi ceva se rupe,ramanand totul in carca unuia din ei,ceea ce duce la momente dificile.Atunci cred ca totul se complica.