Cum scapam de depresie? Options

[pescarush]

(IMG:style_emoticons/default/welcome.gif) irina.
sa iesi singura din depresie? cred ca depinde cat de grav este.
eu imi dau cu parerea doar, n-am suferit de depresie (sau asa vreau sa cred), doar in ultimul an am avut niste perioade mai proaste.
tu te-ai salbaticit in atatia ani de stat singura. chiar daca spui ca nu esti sociabila, eu cred ca-ti lipseste partea asta din viata ta. nu te-ai gandit sa iti cauti un job? eu cred ca te-ar ajuta.
in rest, cum au spus si fetele, ocupa-te de hobby-urile tale.
si eu sunt berbec (nu ca ma iau tare mult dupa zodii), dar am muuuulte prietene, si chiar un cerc de prietene care ne intalnim o data la cateva week-enduri si facem cate o mica petrecere intre gagici, ramanem peste noapte acolo. ne vine randul al fiecare sa fim gazda. crede-ma, iti ridica moralul cel putin pentru o saptamana.

[erena]

buna sunt noua pe aici...deci eu eu am intrat in depresie cam acum 4 luni sa zicem...aveam perioade bune ma tine cateva zile apoi iar o luam de la capat ca ma simteam rau dormeam super mult si inca dorm,dar problema mai grava e ca ca au aparut atacurile de panica si ca mi s-a mai zis ca sunt si anxioasa ...deci cam ciudat,de cand cu atacurile astea fac psihoterapie....dar parca is cazuta de pe luna eu...nu merge si gata....la insistentele psihologului am fost si la psihiatru si acest-a mi-a recomandat pentru inceput sa iau arketis 20 mg un sfert de pastila pe zii...nu stiu in cat timp se vad ceva imbunatatiri la situatia mea...mai ales ca acu am intrat in sesiune si nu pot sa invat...incep sa ma panichez ca e prea mult si fac atacuri de panica (IMG:style_emoticons/default/crying.gif)

[angeldust]

Contrar opiniei publice, depresia si atacurile de panica merg de obicei mana in mana.
Daca nimic altceva nu te-a ajutat si atacurile astea iti afecteaza calitatea vietii si prioritatile pe care le ai acum, poate ar fi bine sa incerci si pastilele recomandate de doctor.
Dar trebuie sa fii constienta de faptul ca ele sunt doar o solutie de moment si rezolvarea trebuie sa o gasesti pana la urma tot singura.

[kalua]

Incepe in orice caz cu medicamentele. Din cate stiu eu exista mai multe medicamente si nu i se potriveste fiecarui om oricare dintre ele, in momentul de fata se stabileste felul medicamentului numai prin incercare. Deci s-ar putea sa dureze pana vei da peste cel care te ajuta.
Du-te mai departe la psiholog (daca ti se pare de incredere si simti ca te poti deschide in fata lui).
Analizeaza-te si incearca sa tii un jurnal amanuntit in care sa scrii si cum e vremea, exact ce-ai mancat, nu numai starea ta psihica. De multe ori au si elementele astea externe o influenta asupra psihicului uman.

[erena]

Dar trebuie sa fii constienta de faptul ca ele sunt doar o solutie de moment si rezolvarea trebuie sa o gasesti pana la urma tot singura.

stiu asta...dar inca nu im i dau seama care sunt solutiile problemelor

.
Du-te mai departe la psiholog (daca ti se pare de incredere si simti ca te poti deschide in fata lui).
Analizeaza-te si incearca sa tii un jurnal amanuntit in care sa scrii si cum e vremea, exact ce-ai mancat, nu numai starea ta psihica. De multe ori au si elementele astea externe o influenta asupra psihicului uman.

ma duc...deorece stiu ca exisyta posibilitatea sa am o recadere...si sa fie mai nasol ca initial .....si nu mai vreau sa trec prin acele stari ci doar sa reusesc sa imi rezolv problemele

[FeuerFuchs]

Hm.....vad ca nu s-a mai postat pe-aici de ceva timp.....dar nu prea conteaza asta...

Ideea e ca atunci cand sufeream de depresie...am fost si la psihologi....am ajuns si la psihiatru....si nu m-au prea ajutat nici sedintele de psihoterapie..si nici medicamentele (inainte de internarea in spital mi s-a prescris Prozac...luat vreo 3 luni, iar in spital aveam vreo 6 medicamente pe care le luam)....In afara de a ma molesi si a ma face sa arat si sa ma simt ca o leguma (ceea ce mi-a agravat starea)...nu au facut nimic

Eu m-am vindecat gasind sau regasind placerea de a face lucruri marunte, dar de care inainte ma bucuram......vorbind cu oamenii si socializand (aici m-a ajutat si faptul ca am lucrat un timp ca ospatara).......si nu in ultimul rand......mersul la biserica si iubirea neconditionata pe care o ofeream (si mi se raspundea cu "aceeasi moneda")

Sprijinul si intelegerea celor apropiati conteaza enorm.....

[charlie]

Am scris sporadic de la inregistrarea mea recenta pe acest forum, asta pentru ca, in primul rind nu sint o "forumista" infocata (dar poate ma fac!) si apoi ca nu am vrut sa impui nimanui capul cu depresiile mele. ...nefondate, de fapt, pentru ca in afara de cazurile reale de dezechilibru chimic, depresiile se rezolva prin tragerea de urechi si scoaterea la suprafata atita vreme cit subiectul nu s-a inecat de tot. N-am mai lucrat de 4 ani, de cind am plecat din Romania. Locuiesc intr-o zona izolata, departe de "lumea dezlantuita", am padurea in spatele casei si nu intru in contact cu altcineva - decit cu sotul meu - cu zilele. Cred ca mi-a cam ajuns cit am stat in starea asta de Robinson Crusoe, depresiva si cu "aripile frinte"...

Astazi am avut un soi de "revelatie"... fara sa-mi propun, mi-am schimbat putin "tabieturile" de dimineata si m-am uitat la un film la TV in timp ce-mi luam micul dejun. Ceva cu fete la surf, valuri, plaja, soare, Hawaii. Filmul nu e important prin el insusi, ci prin faptul ca dupa ce l-am vizionat pina la sfirsit, m-a facut sa-mi insfac poseta si cheile de la masina cu o arzatoare dorinta de a ma duce la plaja, la apa. Sint un sofer prost, fara experienta, conduc numai prin cartier unde viteza maxima e de 25 mile/ora (cam 40 km/h) si ma sperii de alte masini. Mi-am pus jos capota de la masina, mi-am dat drumul la muzica si am condus prin cartier bucuroasa ca (desi n-am mai condus de multisor) ma simt stapina pe situatie. Dupa o hoinareala prin vecinatate am ajuns si la plaja (nu e la ocean, ci la fluviul Potomac) si am alergat desculta spre si pe plaja pina n-am mai putut sa respir. Plaja nu e lata, valuri nu erau astazi, dar n-a contat, mie imi venea sa chiui, sa topai, ceea ce partial am si facut.

Saptamina viitoare plec in vizita in Germania pentru doua saptamini, mi-e dor de Europa, de oras, de oameni, am de toate si sotul meu ma iubeste, unde mi-o fi fost capul saptaminile astea?

Nu ii ia mult unei persoane sa schimbe ceva, ci doar un moment, acela in care a luat decizia. Indiferent de situatie, momentul acela vine spontan sau premeditat. Eu am avut noroc cu spontaneitatea de data asta!

Numai bine tuturor!

[cryst]

Sa spun si patania mea:
Anul acesta am avut o surpriza neplacuta la serviciu , nu voi intra in detalii. Am inceput sa am niste stari ciudate,pe strada mi se parea ca eu voi cadea sau ca as zbura ,ca nu mai am contact cu ceilalti,asta pentru cateva secunde. Mi se intampla si in casa,asa ca am mers la doctor ,care mi-a recomandat sa imi fac analizele. Au iesit ok, asa ca am trecut pe tratament, la care am renuntat dupa o saptamana ,ma faceau leguma,somn somn si iar somn. Atunci m-a gandit ca acum am mai multe de oferit si de primit. Ca viata mea nu se opreste in a-mi da duhul in fabrica alora. Acum pot sa imi continui visele,aproape ca le ating.
Mi-am facut ordine in gandire,am relizat ca am o familie minunata,nu ca am fi extrem de politicosi,gospodari sau mai stiu eu ce. Ne iubim,ne respectam ,si am realizat ca orice miscare gresita va fi adanc marcata in psihicul fetitei mele.
Cert e ca ma simt mai bine ca niciodata, ma simt iubita (dupa 11 ani (IMG:style_emoticons/default/blush.gif) ) ca sotie,si ca mama unei fete minunate de 8 ani.
Atacuri de panica,ce sunt alea (IMG:style_emoticons/default/magindesc.gif) ,sunt in trecut. Am citit undeva ca e important sa iti repeti :voi fi ,voi avea,viata va fi buna ,nu ce jalnica e viata mea,cum am ajuns.E important sa iti doresti lucruri pozitive( nu sa fi mare castigator la LOTO ).
Si inca ceva,nu ma inconjor cu oameni de la care nu am nimic de invatat,daca vorbesc cu ei ocazional ,mintea imi fuge,nu le dau nici un minut din energia mea.
Maine merg la festival de Jota,asa ca imi voi incarca bateriile.

[Dixy]

Eu ca sa previn depresia, incerc sa imi intiparesc in minte aceste cuvinte:
Fiecare dintre noi este stapan pe gandurile sale. Acest lucru reprezinta puterea miraculoasa prin care toate lucrurile devin posibile. Emitem negativ, atragem dezechilibre energetice si deci, boala; emitem ganduri pozitive, primim starea de bine si de sanatate. Trebuie sa invatam sa detinem controlul absolut asupra mecanismului nostru de gandire, supraveghindu-l in permanenta.
Marea putere a gandului ne poate vindeca bolile si astfel, ne face fericiti din nou, plini de viata si de forta. Puterea vindecatoare infinita isi are radacinile in subconstientul nostru, al oamenilor. Schimbandu-ne radical modul de a gandi ne vom influenta benefic drumul vietii.
Gandurile noastre sunt active si constituie semintele pe care le-am plantat. Subconstientul nu este interesat daca gandurile noastre sunt bune sau rele, ci pur si simplu raspunde in deplina conformitate cu natura acestor ganduri. El nu ne va contrazice niciodata, ci va accepta mereu ceea ce afirmam in mod constient. Prin urmare, trebuie sa fim decisi sa alegem viata, sanatatea si iubirea. Renuntand la vechile tipare inradacinate in subconstient, vom castiga o viata sanatoasa.
Gandul este viata. Gandurile noastre creeaza mediul inconjurator si lumea noastra. Daca avem ganduri sanatoase, ne putem pastra sanatatea. Daca intretinem ganduri de boala, nu vom avea niciodata o sanatate buna si nici frumusete si armonie. Nu trebuie sa uitam: corpul este produsul mintii si mintea noastra il controleaza. Daca ne mentinem pe pozitia gandurilor viguroase, la fel ne va fi corpul. Gandurile de iubire, pace, multumire, puritate, perfectiune promoveaza o sanatate radioasa. Corpul este asociat mintii. Daca ne doare dintele sau stomacul, mintea este imediat afectata.

A inceta sa gandim corect, inseamna a fi perturbati. Daca exista o stare depresiva in minte, nici corpul nu poate functiona corect. Sanatatea mentala este mai importanta decat cea fizica. Daca mintea este sanatoasa, corpul va fi sanatos. Daca mintea emite ganduri pure, bolile vor parasi corpul.
Fiecare gand, cuvant sau emotie provoaca o vibratie in fiecare celula a corpului si lasa acolo o impresie adanca. Tebuie sa invatam sa inlocuim gandul nociv cu ganduri bune. De exemplu: gandul de curaj va servi imediat drept antidot puternic contra urmarilor gandului de frica.
Este foarte important de stiut ca fiecare celula a corpului creste, sufera, primeste un impuls de viata sau de moarte la fiecare gand care ne trece prin minte.

Ce-i foarte trist, este faptul ca ne sinucidem lent, dar sigur, neglijand anumite semne particulare de incetinire a functiilor unor organe, aparand astfel: indigestia, colita, constipatia, circulatia sanguina deficitara, etc. Pe fondul acestor dereglari, stresul, furia, teama, nervozitatea, nemultumirea, nelinistea accentueaza starea de boala si de imbatranire prematura.
Cand gandirea se purifica, afirmand binele, nu se produc asemenea blocaje. Imediat ce ne cream imaginea noului mod de viata si de gandire in minte si inima, inseamna ca dorim o schimbare interioara. In functie de cum gandim, declansam in propriul organism reactii si mecanisme ale caror urmari le vom suporta.

[LostWhispers]

Dixy ce frumos ai scris. (IMG:style_emoticons/default/indragostita.gif)