Printable Version of Topic

Posted by: lorena May 28 2007, 02:54 PM

buna fetelor
ma-m maritat anul trecut si am o dolceata de fetita de 4 luni,dar nu stiu ce sa ma mai fac pentru ca nu ma mai inteleg nici cum cu sotul meu.Fetita imi ocupa tot timpul el imi reproseaza mereu orice fac daca il rog sa stea putijn cu fata cat sa beau si eu o cana cu apa nu vrea dar de aia tot timpul imi reproseaza nu ne mai intelegem incepe sa imi fie scarba de el daca vrea sa ma atinga.Cateodata am impresia ca nici de copil nu ii pasa nu se ocupa deloc de fata bani in casa nu imi da numa dac ii cer si ii dau explicati pentru ce imi trebuiesc altfel ar fi in stare sa nu imi dea nici un ban.Decand am nascut nu am mai suportat sa ma atinga nu am mai avut relati in weekend tot timpul pleaca ba la maicasa ba la tara pe acasa nu prea sta si cu familia lui nu ma inteleg aproape deloc el mai si bea iar atunci cand bea se comporta urat cu mine nu stiu ce sa mai fac va rog dati-mi un sfat.Sa divortez sau nu.AJUTATI-MA va rog.

Posted by: Bacardi_Girl May 28 2007, 03:27 PM

Bine ai venit Lorena!
Intai de toate vreau sa-ti spun ca noi aici iti vom spune parerile noastre si eventual sfaturi insa decizia iti apartine in totalitate tie!
Acum, parerea mea este ca el procedeaza foarte gresit.E pacat de copilasul tau, sa-ti traiasca Ai incercat sa ai o discutie deschisa cu el, sa-l intrebi ce s-a intamplat, ce il deranjeaza de se comporta asa? Sunt posibile 3 variante: e gelos pe copil, e nemultumit de viata sexuala (inexistenta ) sau are pe altcineva.Asta din urma s-ar putea sa fie generata de celelalte 2...Week-end urile alea cand pleaca....Incearca sa ai discutia asta cu el, poate afli lucruri noi si poate o scoateti la capat.Incearca sa nu-l acuzi de nimic, sa-l lasi pe el sa vorbeasca si apoi sa tragi concluziile.Este pacat pentru ca sunteti casatoriti de putin timp si banuiesc ca a fost din dragoste. Daca asta nu are nici un rezultat atunci...paraseste-l. In nici un caz sa nu-i permiti sa stea alaturi de tine si de fetita cu acest comportament.Banuiesc ca stai acasa cu fetita si sper ca iei acele 8 milioane...Este mai dificil in situatia asta decat daca erai doar tu....insa nu e imposibil. Nu are nici un sens sa treaca anii pe langa tine si sa ramai cu amintiri amare, mai ales in perioada asta cand ar trebui sa te bucuri de cea mica...Pe scurt cam asta ar fi
Astept vesti.

Posted by: angeldust May 28 2007, 03:31 PM

Buna lorena.

In primul si in primul rand bine ai venit la noi pe forum. In al doilea rand te-as ruga sa ai mai multa grija la ortografie si sa folosesti semnele de punctuatie pentru a fi textul mai usor de citit si sa poti primi in felul asta mai multe raspunsuri.

Acum, sfatul meu .... Nu stiu ce conceptii ai tu despre viata si relatii in general DAR e clar ca lumina zilei ca nu vei putea creste un copil intr-o atmosfera linistita cu un sot care bea si mai e si agresiv iar una peste alta ti-e si sila de el, probabil pe buna dreptate.
Eu ti-as pune intrebarea altfel : De ce sa NU divortezi? Care ar fi motivele pentru care ai vrea sa ramai cu el?

Posted by: fortelady May 28 2007, 03:39 PM

ia in considerare si faptul ca esti extrem de obosita - sa nasti un copil si sa ai 100% din timp grija de el e foarte obositor, si ca dupa 4 luni abia ti-a trecut depresia post natala
incercati sa aveti un pic de timp pentru voi doi - aveti ceva bunici/bone sa va ajute cu copilul?
angel, e foarte usor sa zici "divorteaza" dar... cand e un copil la mijloc (mai ales cand el este 100% dependent de mama) se complica situatia. cei 8 mil de la stat sunt absolut insuficienti pentru plata facturilor, a celor necesare pt bebe etc.

Posted by: angeldust May 28 2007, 04:05 PM

Pai de asta o intrebam care ar fi motivele pentru care Nu ar vrea sa divorteze Era un fel de psihologie inversa
Dar nah...ideea e ca..as vrea sa ne spuna si partile bune din relatia ei (daca exista). Dar daca sotul ei bea si e violent totusi nu mi se pare normal sa ramana cu el doar pentru ca nu se poate descurca din cei 8 milioane singura. Cu siguranta se pot gasi si alte variante.

Posted by: Fanny May 28 2007, 06:04 PM

nu stiu de ce am impresia ca nu beneficiaza de cele 8 milioane, ajutor de la stat pt mamici. din vorbele ei am inteles ca e total dependenta de el pentru bani., asa ca asta e concluzia pe care am tras-o.

eu ma intreb de cat timp sunteti voi doi impreuna... si de ce ati decis sa va casatoriti? Sincer mi se pare aiurea ca dupa un an de casatorie ai ajuns la intrebarea asta. e adevarat ca nu e o situatie prea roz... dar chiar e fara solutie?

Posted by: sebynutza Mar 15 2011, 05:38 PM

Buna seara. sunt noua pe forum si as avea nevoie de sfatul vostru.sa divortez sau sa continui casnicia? este intrebarea la care nu stiu cum sa actionez dupa ultimile comportamente ale sotului meu. acum un an si 3 luni cand ne-am casatorit eram indragostiti (sau asa credeam eu despre el), totul era frumos si visam la o viata frumoasa langa el. problemele au inceput sa apara cand am observat ca sotul meu nu vrea sa ne mutam singuri ci sa ramanem in continuare in casa cu parintii lui si cu fratele lui, si mai ales refuza sa stranga bani ca sa ne luam o casa, prefera sa investeasca bani in casa parintilor.Acum 7 luni l-am intrebat de ce m-a luat de sotie..ma asteptam sa zica ca ma iubeste, ca il fac fericit dar ce credeti ca mi-a raspuns? ca sa zica ca are nevasta. Dupa acest raspuns totul a inceput sa se schimbe. Ma trateaza ca pe o sluga, stie ca sunt in pat doar daca are nevoie sa facem sex, de 8 Martie nu mi-a adus nici o floare, nu mi-a zis nici un te iubesc, ba dimpotriva m-a pus sa fac curatenie in casa. Am incercat sa vorbesc cu el, sa vad ce se intampla, imi zice mereu ca eu sunt aia nebuna si ca asa este normal intr-o casnicie. Dar nu asta este casnicia la care am visat eu cand m-am casatorit cu el. Stiu ca am partea mea de vina dar asta nu inseamna ca trebuie sa se poarte cu mine ca si cum as fi sluga lui nu nevasta. Daca are pofta de clatite la 10 seara eu ii fac clatite, dar daca a doua zi il rog sa ma duca si pe mine la munca imi cere bani de benzina. O alta problema sunt banii. Fiecare cu banii lui, daca cumva raman fara bani sau am nevoie de bani de drum (de curand am o mica firma si inca nu am scos profit) imi zice ca nu il intereseaza ca fiecare cu banii lui. Avem o luna de cand numai dormim impreuna iar eu vreau sa divortez. Nu stiu ce sa fac. Va rog sa imi dati un sfat

Posted by: Diana Mar 15 2011, 10:12 PM

Seby, dupa un an de casatorie si fiecare e cu banii lui?! Nu e treaba mea sa dau sfaturi, mai ales in asemenea situatii, insa pune pe o hirtie ce te tine linga el si ce te atrage inca la el si pe alta hirtie ce te supare, ce iti refuza, ce anume te face nefericita... Incearca sa iti imaginezi cum va fi viata ta peste 10 ani cu el daca totul continua asa. Si apoi gindeste-te cum ai vrea tu sa fii peste 10 ani.

Posted by: kokl Mar 15 2011, 10:21 PM

Decizia trebuie sa o iei singura.

Dar, ce as fi facut eu daca eram in locul tau ?
Pa si la revedere... instant.

Nu as fi putut sa traiesc nici o luna cu persoana ca el.

Daca nu sunt copii mi-ar fi fost si mai usor sa iau decizia.

Posted by: sebynutza Mar 15 2011, 10:23 PM

ce ma tine langa el cel mai mult este copilul pe care il voi avea. de cateva zile am aflat asta si inca nu stiu ce sa fac. daca ii voi spune ca astept un copil nu ma va mai lasa sa divortez, dar daca nu ii zic nimic si plec acum ar insemna sa imi cresc copilul singura. iubirea inseamna respect si comunicare si nu as vrea sa imi cresc copilul intr-o familie in care nu exista comunicare, doar certuri si cuvinte grele spuse. ma simt pierduta si nu stiu ce sa fac.nu mai am somn, numai am speranta.ma simt rau si tristetea asta nu vreau sa il afecteze pe copil.imi e greu sa il parasesc pentru ca il iubesc si este tatal copilului meu dar daca o sa continuam asa o sa ne fie greu. gandesc prea egoista? nu am de gand sa ii zic nimic de copil, nu vreau sa afle niciodata pentru ca asta isi doreste cel mai mult si nu ma va lasa sa plec de langa el

Posted by: kokl Mar 15 2011, 10:38 PM

Tu poti intretine singura copilul ?
Daca da, divortul il va ajuta si pe copil, ca nu va creste printre certuri zilnice si nefericire.
Mediul nu ar fi bun pentru un copil.

In orice caz, o sa fie greu in primele zile dupa ce pleci (daca pleci) dar dupa aceea o sa ai tot timpul (si experienta) sa iti refaci viata.

Posted by: lollikins Mar 15 2011, 11:30 PM

Intr-adevar, a divorta sau nu este o decizie pe care o poti lua doar singura, nu trebuie sa fie "dictata" sau de cineva...
Poate sotul tau s-a obisnuit cu tine in preajma, indeplinindu-ti datoriile de sotie si a uitat sa mai aprecieze ceea ce faci pentru el. Insa, casatoria este un pas imens, iar unele lucruri trebuie discutate inainte de a face acest pas. Sunt sigura ca ai acceptat sa fii sotia lui pentru ca aveati o relatie frumoasa, iar el iti dovedea ca te iubeste, atunci de ce sa spuna ca te-a luat de nevasta doar pentru ochii lumii?
Iar in legatura cu copilul ... este si al lui, nu este drept fata de copil sa nu isi cunoasca tatal. Sunt sigura ca poti divorta si poti creste un copil singura, iar el sa ia parte cat de cat la viata copilulul. Nu este cel mai perfect scenariu, dar cand nu ai de ales trebuie sa o faci. In plus, poti apela la ajutor specializat daca te simti amenintata. In urma comportamentului sotului tau, tu si copilul ar trebui sa fiti cei mai importanti pentru tine. Pleaca de acasa daca ai posibilitatea,vezi cum reactioneaza.
Sa auzim numai de bine!!

Posted by: afobia Mar 15 2011, 11:46 PM

buna seara , imi pare rau pentru situatia in care va aflati.
eu nu am fost niciodata maritata , dar as fi furioasa ca barbatul de langa mine sa creada ca iubirea este egal cu a fi sluga.
stati linistita pentru copil , sunt atatia copii cu parinti divortati , ganditi-va si la dvs : nu sunteti fericita si el se poarta urat cu dvs.
cred ca am invatat si eu ceva din asta : sa vorbesti absolut tot inainte de casatorie ca sa nu ai surprize
"totul era frumos si visam la o viata frumoasa langa el" = i'ati spus vreodata ca visati de asta la inceput?
imi pare rau , dar o doamna atat de inimoasa ca dvs o sa gaseasca pana la urma un domn la fel de bun , eventual tine'ti o discutie sa stiti ca ati vorbit absolut totul si daca la sfarsit , el nu se va schimba , atunci da ... CRED ca este decizia dvs , stiti ce trebuie sa faceti!

Luati partea frumoasa : ati aflat acum ADEVARUL si nu in 5 10 ani cand chiar ca ar fi fost grav.
Dumneavoastra i-ati spus vreodata cat de mult va doare cand se comporta asa ?
O seara placuta

Posted by: Teocris Mar 16 2011, 12:27 PM

Seby, imi pare rau sa aud ca treci prin momente atat de grele Stiu cum e. Si eu am trecut prin asta cu ceva ani in urma:( Te simti rupta in doua, debusolata si nu mai ai incredere in deciziile tale. E foarte bine ca nu tii totul in tine si ca esti deschisa conversatiei. Chiar daca sfaturile primite nu le vei urma, macar te vor ajuta sa privesti problema din unghiuri diferite si vei putea lua cea mai buna decizie pentru tine.
Partea cu sclavia... Am impresia ca si tu ii dai apa la moara, in sensul ca nici nu deschide el gura ca vrea ceva, ca tu imediat executi, fara comentarii. Ai incercat sa-i spui cand te punea de exemplu sa faci clatite noaptea "Dragul meu, e tarziu si eu sunt obosita. Promit ca-ti fac maine " ?
Felicitari pentru bebelus Ma bucur ca nu gandesti, ca multe alte fete, ca un copil salveaza o casnicie pe duca. Un copil cere foarte multe: dragoste neconditioanata, sa fie in centrul atentiei, sacrificiu. Un copil pune o relatie la incercare, dupa parerea mea. Nu vreau sa te descurajez, dar singura nu vei face fata. Ai nevoie de ajutor. Asta nu inseamna ca trebuie sa ramai maritata fortat, insa trebuie sa te gandesti unde poti gasi ajutorul de care ai nevoie.
Imi place mult sfatul ce l-ai primit de la Diana. Pune in balanta totul si vezi ce atarna mai greu. Incearca sa gandesti la rece si nu te lasa condusa de sentimentele de moment. Iti urez sa ti se linisteasca apele si sa rezolvi problema cat mai repede

Posted by: Alphie Mar 16 2011, 08:55 PM

Hey! Iti dai seama ca daca ai ajuns sa spui tare lucrul asta practic decizia a fost luata si cauti doar putere sa o implementezi? Si e normal. E ingrozitor de greu sa te desparti de cineva chiar si cand nu esti casatorit si cand nu exista un copil pe drum. Parerea mea este ca trebuie sa fii puternica si sa te gandesti si la fericirea ta. Eu i-as da un ultimatul de tipul - "Sunt insarcinata! Alege daca vrei sa ramai cu mine si sa ne facem impreuna o familie ADEVARATA, sau daca vrei sa continui ca si pana acum, dar SINGUR!". Bineinteles, tu iei decizia singura si tu stii mai bine daca te vei descurca, daca-l mai iubesti dupa toate lucrurile care s-au intamplat, daca mai exista o sansa sa va salvati relatia. Oricum, felicitari pentru sarcina, si ai grija de tine perioada asta! Nu ti-o petrece in certuri, nu ti-o petrece suparata! Gandeste clar, incearca sa salvezi daca mai e ceva de salvat, daca nu, alege ce-i mai bine pentru tine! (pentru ca nimeni altcineva nu o va face) Mult succes!

Posted by: Jo-Anna Mar 16 2011, 11:25 PM

Da si daca ii zice lui ca are bebe , nu crezi ca o sa bage el strambe si o sa fie o luna ingerasul de pe lume si ea va ceda binenteles ca asa suntem noi muierile ... Ne muiem imediat cand vedem o buruiana ...

Sau mai e chestia , ca daca ii zice de bebe poate sa o forteze sa stea acu !

Beh oriunde o dai si tot acolo crapa ! Asa ca daca tu crezi ca asta nu e viata care vrei sa o traiesti , ia cateva zile si stai cu parintii tai si daca iti e mai bine la parinti decat la sot , da-l in masa!

Posted by: Win-win Mar 17 2011, 10:05 PM

Banii tai, banii mei intr-o casnicie.. E o chestie care te pune pe ganduri...
Teoria mea e ca dupa doi ani dispare dragostea, intervine rutina si lucrul care face diferenta pe viitor este respectul: 1. dispare respectul si se intampla cele descrise de tine mai sus. 2. ramane respectul = prietenie si armonie toata viata.

Daca nu era copilul te-as fi sfatuit sa renunti la el imediat, dar avand in vedere copilul decizia ce se impune a fi luata e grea.
Trebuie sa constientizezi ca asa va fi relatia dintre voi de acum incolo, as zice ca neschimbata cu suisuri si coborasuri cu certuri si impacari. Daca nu-ti doresti asta de la viata si ai posibilitatea sa-ti cresti singura copilul, spune-i la revedere.

Oricum o pauza e binevenita.. ori il trezesti la viata ori va indepartati de tot. Parerea mea e ca pauza la il face sa pretuiasca ceea ce pierde dar ii va deschide ochii libertatii.

Posted by: sebynutza Mar 17 2011, 10:09 PM

multumesc tuturor de sfaturi si mai ales de ajutor. poate ca este ciudat ca imi expun povestea asa dar nimeni din preajma noastra nu stie ce se intampla..toti prietenii cred ca avem o casnicie perfecta...doar socrii mei au observat schimbarile si incearca sa ne ajute. eu am luat o decizie dar parca Dumnezeu vrea sa imi arate o cale, o cale pe care eu nu reusesc sa o inteleg. Nu am avut curaj sa ii zic nimic de copil si nici nu cred ca voi avea. El tot incearca sa ne impacam, mama soacra si-a dat seama ca sunt insarcinata desi eu ma scuz ca din cauza stresului si a supararilor. M-as putea descurca si singura cu copilul pentru ca am parintii care m-ar putea ajuta si o afacere care sper sa devina profitabila. Iubesc mult copii si eu am crescut si am fost educata intr-o familie in care nu a existat cearta si discutii intre parintii mei care sa ma afecteze si pe mine si asa as vrea sa creasca si copilul meu. Incerc sa raman calma, sa ma gandesc la bebe si sa imi doresc sa se nasca sanatos si atunci probabil el o sa imi dea putere sa lupt pentru el si sa ma gandesc ca poate a meritat si viata alaturi de sotul meu pentru ca voi avea un motiv sa mai vreau sa traiesc si sa lupt pentru cineva in viata asta. Ne-am casatorit din iubire si stiu ca inca exista iubire dar ceva s-a intamplat. Incerc sa ma conving ca din vina mea, ca am vrut sa fiu sotia perfecta si nu am reusit si imi pare rau ca l-am facut si pe el si pe mine nefericiti. Poate ca trebuia sa stiu d e la inceput sa cer ajutor si sa nu astept sa mi-l ofere el, dar acum regretele sunt prea tarzii...totul e trist in jurul meu, numai pot sa dorm noaptea langa barbatul pe care il iubesc. dar asta este viata, incerc sa fiu optimista si sa mai ma gandesc cateva zile inainte de a lua o decizie. eu va multumesc tuturor care imi cititi povestea si care incercati cu un sfat, cu o vorba buna sa fiti alaturi de mine. eu va doresc iubire multa si fericire alaturi de cei dragi si va doresc sa ramaneti intotdeauna alaturi de persoana draga

Posted by: Jo-Anna Mar 18 2011, 02:41 AM

Sa ne informezi si pe noi ce te-ai hotarat si cum a mers , in timp ....


Nu de alta doar ca nu vrem sa murim ca suntem prea curiosi!

Posted by: Globetrotter Mar 18 2011, 11:43 AM

Sa ne intelegem... deci fiecare cu banii lui, el iti cere pana si banii de benzina DAR cu toate astea tu faci de mancare, tu faci curatenie etc.? Mie mi se pare cel putin ciudat... adica unde e echilibrul intr-un cuplu in care unul da doar ordine si altul le executa?
Cu toate astea eu nu te sfatuiesc sa divortezi, am impresia ca in ziua de azi oamenii renunta mult prea repede la relatiile lor, fara sa incerce prea mult sa-si rezolve problemele. Desi toate relatiile au probleme.
Sfatul meu este sa incetezi cu "clatitele la 10 seara" si "curatenia de 8 martie".. Daca tu nu iti acorzi respectul cuvenit cum ai vrea sa te respecte cel de langa tine? Nu spun sa lasi balta toate treburile casnice, dar nu exagera, fa ce este necesar si roaga-l sa te ajute, si apoi acorda-ti si tie timp pentru lucruri care iti fac placere, iar daca iti cere sa faci diverse explica-i ca le poate face si singur.
Nu trebuie sa te convingi ca ce s-a stricat in relatia voastra e din vina ta pentru ca nu conteaza a cui e vina, ci doar ce sunteti dispusi sa faceti pentru relatia voastra.
In ceea ce priveste copilul te sfatuiesc sa ii spui, la urma urmei este si al lui, nu doar al tau... Iar daca vrei sau nu sa-l pastrezi, ultimul cuvant este al tau.

Posted by: iernutza21 Mar 18 2011, 11:48 AM

fetelor, nu va lasati injosite de soti, nu se merita, eu merg pe principiul, daca nu exsista respect, degeaba exsista iubire, asas ca nici una dara alta dar nici doar cu iubire nu merge
daca nu luam acum decizii importante in viata, mai tarziu este si mai complicat
pupici editat

a si inca o chestie, faza cu ce este al tau e si al meu, si ce este al meu e doar al meu ... iarac scartie rau.. si nu se ,erita. ... sper sa nu deranjeze comentariile mele, dar asta este adevarul ... si trebuie sa deschidem ochii bine in viata... ca sa nu purtam ochelari degeabab mai tarziu

pup dulce

Posted by: Diana Mar 18 2011, 01:55 PM

Vladigab, la noi. Pentru ca problema ta e nitel diferita, ti-am deschis un subiect nou de discutie:
http://www.elady.ro/forums/index.php?showtopic=5280 - click pe link- unde sa putem discuta problema ta pe indelete.

Posted by: Elena D Apr 13 2011, 10:10 PM

In primul rand este prea multa tristete in mesajele tale, se simte de la o posta ca nu mai poti si ca mai curand sau mai tarziu o sa rabufnesti. Eu zic sa ai o discutie cu el fara sa te lasi impresionata de nimic. Abordeaza discutia in genul "ii comunic ce simt si ce vreau eu de la el si de la casnicia noastra", cere-i sa nu te intrerupa si nici sa nu-ti raspunda pe loc ci abia a doua zi. Asta te va ajuta sa ii spui tot ce ai pe suflet si nici sa nu te lasi influentata de el. Nu mi-e clar ce inseamna cand spui ca daca afla de copil "nu te va lasa sa pleci". Esti cumva intemnitata? Esti la dispozitia lui? Daca spui ca ai pornit o mica afacere ma gandesc totusi ca esti o femeie cu capul cat de cat pe umeri si ca poti sa ai taria de a discuta cu barbatul tau problemele pe care le aveti. Nu mai da vina doar pe tine si nu-ti mai spune ca din cauza ta s-a ajuns aici. Eu cred ca ai procedat normal si ca e firesc ca la inceputul unei casnicii sa vrei sa dai totul pt ca lucrurile sa mearga bine. Daca nu merg, e imposibil sa fie doar vina ta. Da, ii dai nas mult prea mult daca ii faci clatite la 10 noaptea. Un singur lucru iti mai spun si ai mare grija: daca nu merge acum nu are cum sa mearga cu un copil mic care pune la incercare grea un cuplu. Veti fi obositi, stresati, ingrijorati, nedormiti si te rog citeste si gandeste-te ca am scris pluralul, adica amandoi trebuie sa participati. Daca si numai pentru o clipa crezi ca nu te va ajuta in incercarea grea care inseamna un copil mic in casa, atunci gandeste-te repede cum vrei sa-ti cresti copilul. Nu cadea in greseala de a te gandi ca ramai cu el de dragul copilului pentru ca este o scuza prea slaba. Copilului poate sa ii fie bine si numai cu tine daca vei sti ce educatie sa ii dai. Ai grija si bafta multa!

Posted by: jeulica Apr 20 2011, 10:45 PM

Buna...am 23 de ani si sunt casatorita de 2 ani...nici nu stiu cum sa incep,il cunosc pe sotul meu de 4 ani(a fost dragoste la prima vedere pt amandoi)in primul an nu puteam unul fara celalalt,ma adora iar dupa un an lucrurile au inceput sa se schimbe,prima data cu mici certuri si pe urma tot mai multe si mai mari,am considerat ca este ceva normal,ca toata lumea are astfel de perioade si ne-am casatorit,el sa schimbat din punctul meu de vedere fff mult a mai ramas 10% din cel pe care l-am cunoscut(ii sunt indiferenta,nu mai vorbeste cu mine,nu ma mai doreste...nu am avut contact sexual de cel putin 3 luni cu toate ca arat mai bine ca atunci cand ma cunoscut deci nu fizicul e de vina)noi muncim in strainatate si a data vina pe stres si pe faptul ca munceste f mult(muncim cot la cot iar pt mine ca femeie nu este prea mult),am venit aici ca facem bani sa ne construim o casa(visul nostru)iar el a inceput sa strice banii pe o gramada de lucruri inutile si cand aduc vorba de casa pleaca si nu vrea sa vb.Am incercat de nenumarate ori sa vb cu el ca sa putem rezolva problema sau daca nu sa stim ce avem de facut fiecare dar REFUZA cu exceptia unei dati cand mi-a spus ca regreta ca nu a fost 'Barbat' cand trebuia, ca nu vrea sa ma faca sa sufar ca nu merit.Acum ma gandesc ca sa gasatorit cu mine din ...mila..sau nu stiu,oricum momentan suntem ca 2 amici nimic mai mult.
Nu stiu ce sa mai fac si cum sa fac dar asa nu se mai poate,am ajuns sa plang zi de zi...
Daca ati trecut prin asa ceva sau credeti ca aveti un sfat va raog sa mi-l dati!

Posted by: Teocris Apr 21 2011, 08:41 AM

Jeulica imi pare rau ca treci prin asa clipe urate
Ati discutat despre un eventual divort? Tu ce iti doresti de la relatia asta?

Posted by: Diana Apr 21 2011, 10:55 AM

la noi, Jeulica! Imi pare rau ca treci prin asa greutati. Nu te mai intreb ce iti doresti, pentru ca presupun ca tu vrei o casnicie linistita si frumoasa. Dar el cum vede lucrurile?

Posted by: jeulica Apr 29 2011, 12:16 AM

Merci de primire ,nu stiu cum vede lucrurile pt ca pur si simplu refuza sa vb pe tema asta..pot sa fac tumbe sa stau in cap si tot nimic.Am vb si de divort si zice ca nu vrea sa ma piarda ca sunt o femeie exceptionala..nu stiu ce sa mai cred,nu stiu cum sa il iau cum sa vb cu el...se schimba ca vantu, ca un copil la pubertate.Nu stiu cum sa ii deschid ochii...sa il fac sa se trezeasca!

Posted by: Diana May 1 2011, 02:53 PM

Jeulica, citi ani are sotul tau? Poate ca chiar asta sa fie motivul greutatilor: sa nu fie inca suficient de matur si constient de responsabilitatile pe care le implica o casnicie.

Posted by: jeulica May 4 2011, 10:35 PM

Sotul meu are 28 de ani...ar trebui sa fie suficienti ca sa fie cat de cat matur,in loc sa devina mai matur am impresia ca devine tot mai copil.I-am explicat ca nici eu nu am avut o copilarie cum mi-am dorit dar am depasit momentul ca multi altii,insa el acuma vrea masini,haine...etc.

Posted by: Diana May 5 2011, 01:37 PM

Toti ne dorim confort fizic si material (bani, case, masini, samd)... Insa diferenta intre un om matur si un copil e ca omul ajuns la maturitate intelege si accepta faptul ca aceste lucruri nu se obtin instant doar pentru ca vrem.

Posted by: jeulica May 12 2011, 12:18 PM

Daca eu as fi avut comportamentul pe care il are el insemna ca vreau sa scap de persoana respectiva...simt ca lungim o treaba despre care stim amandoi ca nu va avea nici un viitor,pt ca el nu are de gand sa se maturizeze sau sa se trezesca la realitate si eu nu vreau sa continu astfel...oricum solutia ar fi sa il pot face sa vorbeasca ,sa isi deschida sufletu,i-am zis ai pe alcineva?nu ma mai iubesti ?te-ai saturat de mine?ca se pot intampla si lucruri destea si zice ca ma iubeste si nare pe alcineva si ca sa termin cu astea si sa ma gandesc la ceva frumos si sa nu mai vb cu el asa ceva(si in momentu ala imi vine sa ii dau cu ceva in cap)
NU STIU CE SA MAI FAC

Posted by: alexandra andreea May 16 2011, 12:25 PM

Au fost momente in care nici eu nu ma mai intelegeam asa bine cu sotul... nu s-a ajuns niciodata la un caz de genul acesta. Ce ne-a ajutat pe noi a fost terapia de cuplu. Am fost impreuna la un psihoterapeut si ne-a ajutat sa intelegem multe lucruri, am facut exercitii impreuna, si el a fost surprinzator de receptiv.
Nu stiu daca e valalabil pentru toate cuplurile cu probleme dar uneori s-ar putea sa mearga. Singura conditie este sa fie amandoi de acord sa faca terapie.

Multa bafta si sper sa se rezolve aceasta situatie!

Posted by: weiss24k May 19 2011, 04:11 PM

Probabil se simte prea confortabil in relatie sa-ti mai arate ca-i pasa. Sau e posibil sa nu fie el foarte comunicativ. Eu zis sa discutati deschis despre asta dar sincer toata povestea imi aduce aminte de melodia "Taxi - Cele doua cuvinte" (pur si simplu nu e specific barbatesc) ^^

Posted by: carmen_79 Jul 18 2011, 10:53 AM

Draga mea , nu pot sa-ti spun decat ca iti impartasesc suferinta ...si clar iti spun ..LASA-L ...nu merita ...lucruri atat de marunte intr-o relatie dau insemnatate acesteia ....pot sa-ti zic ca esti un caz "fericit" fiindca din cate am vazut nu exista un copil la mijloc...
Situatia mea este identica...am 32 ani , sunt casatorita de 10 ani si mi-a dat Dumnezeu lucrul cel mai de pret pe lumea asta , o fetita care acum are sase anisori.Ea este singura alinare a sufletului meu , ofilit de comportamentul sotului meu.In cateva cuvinte , de 10 ani convietuiesc alaturi de sotul meu in casa parintilor lui , prezenta mea in acea casa nefiind acceptata de la bun inceput (stiti mamele de baieti , nici o fata nu e pe masura lor).Sotul meu are 33 ani dar degeaba , nu este nici matur , nu isi asuma responsabilitatea de tata si de sot asa cum ar trebui, ma minte , se ascunde de mine in privinta banilor si cel mai rau lucru nu comunica si nu are nimic de comentat atunci cand sunt sunt jignita si umilita de parintii lui in cel mai josnic mod (injuraturi , reprosuri s.a.)Pe partea sexuala ce sa mai zic , nu mai am barbat de nu stiu cand ( sava spun si de ce?nu se ingrijeste , nu se spala decat la insistenta mea , nu isi schimba tinuta decat daca ajunge sa se sature de gura mea samd ) ...Chiar de curand am avut o disputa cu parintii lui jignindu-ma (sunt o persoana care spune lucrurilor pe nume ) iar el nu a avut nimic de spus...stii cum e ..sa fii incoltita de ambele parti si sa vezi ca sotul tau , cel cu care iti imparti zilele , bucata de paine si patul , sa nu zica nimic ?sa stea ca un copil handicapat care nu e in stare sa se apere ?iarta-mi comparatia dar la asa nivel s-a ajuns ...
Din pacate astea sunt asa doar cateva din nemultumirile mele....din pacate nu mai suntem la inceput de drum ...sunt zece ani de cand il suport...in zece ani tot omul normal se maturizeaza , am avut asteptari mari din partea lui...eu stiu ca atunci cand iubesti pe cineva iti doresti ca acea persoana sa fie fericita langa tine ..dar la mine nu se intampla acest lucru...
De aceea vreau sa divortez , am amanat inevitabilul mult prea mult si rau am facut....problema este in felul urmator...trebuie sa consult neaparat un avocat ..fiindca locul actual de munca ( o socieatate de asigurarai )imi ofera un venit care ar fi consumat numai pe chirie , daca m-as muta singura cu fata ...deci clar in privinta asta nu rezolv mare lucru...in schimb o am pe mama plecata in Italia care lucreaza la o societate de asigurari si vreau sa ma angajez la ea ..fiindca clar salariul este mult mai mare acolo...dar eu nu vreau sa-mi las fata aici cu sotul si socrul meu (am uitata sa specific ca si soacramea e plecata la lucru in Italia )...nu stiu cum sa procedez aici in situatia data , chiar daca am procura de la tata cu acordul lui de a iesi din tara...nu vreau sa imi dauneze la divort in ce priveste custodia ...sunt debusolata , nu stiu cum sa fac...de aceea cine vede mesajul meu si are ceva cunostiinta de cauza , sa ma ajute cu ceva sfaturi ....

Posted by: Teocris Jul 18 2011, 02:49 PM

Carmen bine ai venit la noi Pupicul este si pentru junioara ta
Imi pare rau sa citesc ca ai probleme.
Daca vrei sa te muti din casa sotului tau dupa divort, nu ai putea sa depui o cerere la primaria din orasul tau pentru o locuinta sociala sau pentru o locuinta la ANL? Acolo chiria este mult mult mai mica si poate asa nu ai fi nevoita sa-ti lasi copilul in tara si tu sa lucrezi in strainatate. Spuneai ca fetita are 6 ani? Inseamna ca urmeaza sa inceapa scoala si acum va avea nevoie foarte mare de prezenta ta.
Sper sa iei cea mai buna decizie pentru voi si astept vesti

Posted by: egreu Oct 20 2011, 07:14 PM

AJUTOR Va rog cu sfaturi.idei
Soacra mea ii interzice sotiei mele sa iasa singura pe strada va se teme ca pateste ceva, desi ea are 33 de ani (sotia) sau ca nu se descurca, copii nu avem ca sa aiba motiv.Suntem casatoriti de 4 ani si parca m-am cam saturat.Eu ii spun ca ii spun ca e normal sa iasa singura din casa si ea zice ca nu, ca toate se fac impreuna.Este una de aia protectoare din cala afara.....de teama ca puiul ei sa nu pateasca nimic, mentonez ca sotia e singura la parinti.Trebuie sa merg cu ea chiar si in fata blocului sa ia un suc..........in asa hal a ajuns.Dar ce ma doare cel mai tare e ca sotia este indiferenta, crede ca eu caut scandal iar soacra spune ca eu sunt gelos pe relatia lor, desi nu este deloc asa,Foarte curios este ca inainte de casatorie lucrurile nu erau asa; sotia mergea si se descuca singura fara prea mari probleme........da dupa ce ne-am casatorit aceste lucruri s-au schimbat vad.........ma simt tradat si simt cum innebunesc

Posted by: Diana Oct 20 2011, 09:35 PM

Soacra ta are o problema la mansarda, imi pare rau sa spun asta. Sotia ta nu vede , se face ca nu vede sau ii convine situatia?

Posted by: egreu Oct 21 2011, 09:43 AM

Nici eu nu mai stiu ce sa cred, ea spune ca nu vrea sa se certe cu mama ei, ca a crescut-o, educat-o, vrajeli de 2 lei ......din astea.Da stiu ca are o problema la mansarda si nu numai.........dar nici asa nu pot sa traiesc.Cel mai mult ma doare ca am simtit acest lucru inainte de casatorie, dar m-am convins ca nu e asa..........intr-adevar iubirea e oarba si nu am crezut acest lucru decat acum, cand traiesc pe pielea mea

Posted by: Jo-Anna Oct 23 2011, 06:20 PM

da ce face sta in casa non stop nu are munca nu se duce la un alergat , ce ar fi sa ii dai cu teoria de o femeie moderna si frumoasa e o femeie libera care isi face toate in casa iese cu pretenele si bla bla vraja marii in coltul garii baga si tu in cap niste filme tampite cu sex& the citty! hai ca sunt multe care pun boltul!

sau poti sa meri la celelalt caz sa cauti lista de accidente ce s-ar putea intampla si doar daca stai in casa ??? Ce crezi ca moartea nu te prinde si in 4 pereti , sa fim realisti! Iar daca soacra ta vrea sa aibe ceva sa aibe grija , un caine sau o pisica , ceva sa o tina ocupata!

hai spor!

Posted by: Teocris Oct 24 2011, 09:10 AM

Soacra sta cu voi? Aveti posibilitatea sa stati singuri?

Posted by: teo_a Sep 20 2012, 09:16 PM

Buna seara. As avea nevoie de cateva sfaturi/ pareri din partea Dvs. pentru ca nu stiu ce sa mai fac sa-mi salvez casnicia, daca merita sau nu...

Sunt casatorita de 10 ani si am 2 copii , o fetita de 9 ani si un baietel de 2 ani. Pe sotul meu l-am iubit foarte mult si cred ca-l mai iubesc dar inca de la inceputul relatiei noastre ( 5 ani inainte sa ne casatorim) parintii lui nu m-au suportat fara sa ma fi cunoscut personal. In prezent locuim singuri, noi si copiii. Problema mea este ca tot timpul m-am simtit data la o parte, se intalnea cu prieteni comuni ( cupluri) sau persoane din familia lui , singur fara mine, pentru copii nu gaseste timp aproape deloc ( lucreaza foarte mult ) iar de 2 ori in cei 10 ani s-a intamplat sa vina 2 domnisoare la mine la usa( cand nu era el acasa) , pe rand si la intervale diferite de timp, sa-mi spuna: " buna esti sotia lui x? sa stii ca am crezut ca esti divortata de aceea am iesit cu sotul tau la un suc, m-a plimbat cu masina dar nu s-a intamplat nimic intre noi" L-am intrebat daca m-a inselat cu respectivele iar el imi raspunde ca ma iubeste si nu a avut nimic cu nici una dintre ele. Am avut incredere in el si am acceptat raspunsul lui. O alta " faza" pe care mi-a facut-o a fost cand am mers la o nunta, doar ce venisem eu din strainatate si nu ne vazusem de o luna, iar el a dansat toata seara cu o alta domnisoara ( doar dansuri in 2) pe mine nu m-a invitat deloc, parca nici nu existam acolo. Cand l-am intrebat de ce , a raspuns ca a crezut ca nu vreau sa dansez , incredibil ce raspuns! Niciodata nu l-am refuzat, mai ales ca nu ne vazusem de o luna, nu inteleg de ce a facut asta. A urmat un scandal , l-am inselat ca sa ma razbun si am vrut sa divortez. El nu vroia divortul, si-a cerut iertare si mi-a promis ca se schimba. Intr-adevar s-a schimbat in bine, dar acum dupa un timp de cand aparuse soarele din nou in casnicia noastra, am descoperit niste poze destul de compromitatoare , de la o intrunire de familie (familia lui) la care eu nu am participat , nici nu am fost invitata, iar in poze apare el beat , desi nu bea deloc alcool, cu una dintre don'soarele care imi venise la usa acum 6 ani, cu socrii mei, si restul neamului, verisori de-ai lui, cumnatul meu. Toti de acolo erau in cuplu, doar el fara mine si in tandreturi cu fata respectiva.

Nu stiu ce sa zic sau sa fac, ne intelegem bine de ceva timp, am descoperit pozele pe un hard disk mai vechi, cautam altceva, efectiv sunt socata. L-am intrebat de ce m-a mintit in privinta fetei aleia, si a zis ca nu avut nimic cu ea, e o cunostinta de la tara si la intrunirea aceea de familie nu m-a luat ca a crezut ca nu vin si a preferat sa ma minta ca e in alta parte. Zilele trecute am gasit viagra ascunse in casa, folosise din ele desi e tanar , are 34 de ani, nici nu stiu cum sa-l intreb despre ele. Chiar daca am nascut 2 copii nu sunt nici urata nici grasa si nu vad de ce ar folosi asa ceva fara sa-mi spuna. Chiar ma gandesc sa divortez, si ma razgandesc pentru ca il iubesc si simt ca si el ma iubeste, nu m-a lovit decat o data in perioada cand eram prieteni, nici pe copii nu-i loveste, e un tata bun asa distant cum e el, nu ne lipseste nimic, iar ce ni se intampla parca e din alt film ori are el dubla personalitate.

As aprecia macar o parere daca puteti, merci.

Posted by: Teocris Sep 21 2012, 09:06 AM

Servus Teo si bine ai venit!

La o prima citire am simtit dezamagirea si tristetea ta.
Intr-o relatie, cel mai important lucru este increderea. Daca increderea este subrezita sau este foarte putin prezenta, relatia respectiva nu are sorti prea mari de izbanda. Indoielile, intrebarile, neintelegerile, toate trebuiesc rezolvate prin discutii fara ton ridicat, iar daca nu se gaseste rezolvare singura etapa ramasa este divortul.
Hai sa-ti zic cum as face eu: in primul rand nu as renunta usor la el, mai ales ca zici ca in fond nu este un om rau si nici un tata sever. Daca ai avut puterea sa treci peste incidentele din trecut inseamna ca ai avut motive intemeiate. Daca ai ingopat atunci securea razboiului, are rost sa o dezgropi acum? In afara de acele poze de acum 6 ani, ai si alte dovezi, mai recente?

Posted by: Diana Sep 21 2012, 11:28 AM

teo_a!
Pararea mea este ca totul depinde de voi amindoi. Nu doar de tine. Amindoi trebuie sa decideti cum doriti sa continue vietile voastre?
Eforturile trebuie facute de amindoua partile cind se doreste salvarea unei casnicii.
Greseli ati facut amindoi deoarece faptul ca l-ai inselat nu a ajutat situatia, pentru ca acum se poate spune ca amindoi ati calcat in strachini, cum se zice din batrini, iar dragostea si casnicia nu sint deloc un joc de copii in care sa mearga faza cu "da` el a inceput primul".
Nu te judec, nu e treaba mea, nici in natura firii mele, eu spun ce cred, ca o persoana din afara, pe baza informtatiilor furnizate de catre tine,
Insa in acest punct o alta intrebare apare, in mod logic: Veti putea trece amindoi peste infidelitati mai mult sau mai putin dovedite / reale ? Nu o sa ajungeti in punctul in care va veti scoate ochii pentru greselile din trecut in asa fel incit va veti face viata unul altuia un adevarat iad?
Asemenea "frecusuri" nu vor ajuta cu absolut nimic scopului final, sa stii...

Orice consilier marital v-ar pune fata in fata si v-ar cere sa comunicati, sa spuneti fiecare ce aveti pe suflet, motivele pentru care s-a ajuns la aceatsa situatie. In plus, v-ar cere sa va detasati de factorii externi, de genul familia lui si tentatiile feminile pe care i le furnizeaza (sau poate nu!) sotului tau. V-ar pune sa va aveti in vedere propriile sentimente, indiferent de natura lor (dragste, frustrare, sentimentul de a fi dat deoparte, sentimentul de a fi neglijat, sams).

Deci, din punctul meu de vedere (poate gresit, cine stie, eu pot numai sa imi dau cu parerea) intrebarea nu este "daca sa divortez sau nu?" ci "Eu si sotul meu ne putem salva casnicia? Cu ce pret? "
Te pup si sper ca indiferent ce decizie vei lua, sa fii fericita!

Posted by: melcri Sep 21 2012, 09:14 PM

Uite care-i treaba dpv-al meu:sunt scurta si exacta;sunt zodie de pamant nu accept compromisuri,desi as vrea sa trec peste, nu pot;stiu ca ,mai devreme sau mai tarziu tot o rup,dar,numai cand am crezut ca e gata,adica atunci cand m-am impacat cu situatia(nu cu altceva ptr ca-l mai iubeam,dar mai departe si-a spus cuvantul ratiunea-trebuia!), am divortat,fara sa fi avut at vreo relatie cu cineva.Situatiile astea sunt f complicate,dar este adevarat ca-ti face bine sa asculti niste pareri,tu vei face tot cum vei fi tu pregatita la un moment dat.Un sfat:cauta-ti un preot care sa te linisteasca,sa-ti dea incredere in tine,sa te binecuvanteze pe tine si pe copii ptr linistea,bucuria,sanatatea si fericirea voastra;ai sa vezi ce bine te vei simti si mult mai increzatoare.
PS Este f grav at cand familia lui stie despre aventurile lui si este complice;am trecut prin toate astea

Posted by: annita Sep 22 2012, 10:10 AM

Buna!AS AVEA SI EU NEVOIE DE UN SFAT.Sunt casatorita de 6 ani,avem un copil impreuna,am realizat multe impreuna,ne iubim foarte mult,e un tata atent si munceste foarte mult,insa in timpul liber ne face toate poftele,ne plimba,tot ce ne dorim ne ofera,insa am o problema cu el.....inca dinainte de a ne casatori am observat ca ii place sa intre pe diverse site-uri matrimoniale sa vbeasca cu fete sau femei,o face chiar si de fata cu mine si afirma ca nu face nimic rau,doar converseaza ,insa pe mine ma deranjeaza enorm,mai ales ca unele tope arata trasnet.Nu ca eu nu as arata bine,sunt tanara ,frumusica si am si eu o functie,dar na,ma simt frustrata...sotul meu vbeste pe net cu gagici,nu ma simt bine.Cum as putea sa il fac sa nhu mai intre pe astfel de site-uri?Am incercat sa imi fac si eu cont sa vadac ca vbesc si eu ,dar nu ii pasa,desi a vazut ca intr-o ora aveam 256 like-uri si o gramada de comentarii.Ce pot face?

Posted by: Teocris Sep 24 2012, 08:03 AM

Bun venit Annita!
Imi pare rau sa aud ca te confrunti cu o astfel de situatie. Eu iti spun sincer ca luam foc daca mi se intampla mie Asta in ochii mei arata ca inselatul cu alta, cu mine de mana
Eu i-as da un ultimatum si as fi ferma pe pozitie: ori eu, ori fetele de pe net! In nici un caz nu as accepta ca situatia asta sa continue

Posted by: annita Sep 25 2012, 09:24 AM

Buna!Multumesc foarte mult pentru sugestie.Am mai amenintat eu ,dar niciodata cu fermitate.O sa ii zic sa aleaga,doar e om in toata firea .

Posted by: Teocris Sep 25 2012, 09:33 AM

Pai Annita, daca vrei ca situatia asta sa inceteze, atunci trebuie sa fii ferma si sa nu mai accepti. N-am dreptate?

Posted by: epal Sep 27 2013, 10:03 PM

In primul rand, cred ca ar trebui mai curand sa incepi prin a discuta cu sotul tau..poate si lui ii e greu si nu stie cum sa se exprime si ce sa faca http://mfirma.ro/linkuri-sponsorizate-pozitionare_new.html Daca se comporta astfel, nu inseamna neaparat ca nu isi iubeste familia.Cu totii avem perioade cand ne-am dori sa ne rupem putin de orice, iar daca nu reusim apelam la alte "metode"http://convenient.ro