Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Iesim din criza? Industria a crescut cu 5% in primele cinci luni din 2010
Economia da semne usoare de redresare, in special in industrie, care in primele cinci luni ale anului a crescut cu 5%. In alte sectoare semnele sunt contradictorii: in timp ce comertul si constructiile sunt in scadere, serviciile sunt pe plus.
Hotelurile si restaurantele, agentiile turistice, dar si saloane de coafura si infrumusetare isi recastiga clientii si incasarile.
Un nume faimos pe vremuri renaste astazi din propria cenusa. Fabrica de incaltaminte Clujana a angajat anul acesta inca 44 de oameni si are nevoie de alti 56 pentru a face fata comenzilor din tara si din strainanate.
Iar industria usoara este intrecuta cu mult de alte ramuri. Per total, productia industriala a crescut in primele cinci luni ale anului cu 5,3%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
O evolutie surprinzator de buna au si serviciile catre populatie, cu o crestere de peste 10%, tot fata de 2009. Hotelurile si restaurantele au avut vanzari mai mari cu 16%, agentiile turistice cu aproape 7%, iar stilistii si saloanele cosmetice cu mai mult de 3. Chiar daca inceputul crizei a lovit aceste afaceri, acum situatia s-a mai schimbat.
Alte domenii sufera insa in continuare scaderi de aproape 20% in constructii, 15% la vanzarile auto si 6% in comertul obisnuit.

In sfarsit merge ceva si in Romania: exporturile infloresc pe zi ce trece
In tot raul, e si un mare bine. Desi majoritatea oamenilor de afaceri vad viitorul in negru: se tem ca trebuie sa dea salariati afara si sa isi inchida firmele, sunt cateva companii care au atat de multe comenzi, incat lucreaza in 3 schimburi.
Exportatorii au livrat marfa de peste 11 miliarde de euro in primele cinci luni ale anului. Cresterea este de 20 procente fata de ce se intampla in 2009 in aceeasi perioada.
In total, in primele sase luni ale anului au fost livrate in Europa peste 120.000 de masini produse la Mioveni.
Oficialii companiei anunta ca pentru noul model francezii au de asteptat daca vor sa il conduca. Vor putea cumpara un Duster abia de Craciun.
Angajatii sunt fericiti ca au de lucru. Se munceste in trei schimburi, si uneori sunt chemati de acasa chiar si in weekend.
Pe linga Dacia traiesc si producatorii de piese si componente auto. De exemplu, un austriac care face cablaje auto la Targu Mures are comenzi si in plina recesiune.
Pentru ca abia mai face fata, directorul are de gand sa mai angajeze inca 30-40 de oameni pe langa cei peste 900 pe care ii plateste deja.
Acelasi oras, alte produse. Doar 17 angajati ai unui atelier de sticla livreaza anual in strainatate marfa de peste 3,5 milioane de euro.
Si un producator de mobila spune de asemenea ca este tinut in viata de exporturi, care s-au revigorat in ultimele luni. Mobila de aici ajunge in Cehia, Ungaria, Franta si Italia.

[Diana.]

Guvernul analizeaza scaderea TVA si impozitarea pensiilor
Ministrul muncii, Mihai Seitan, a declarat ca se face o analiza in Guvern ca sa vada daca este posibila revenirea la TVA de 19% si impozitarea pensiilor, asa cum a declarat presedintele Basescu, sambata la Doljesti.
"Facem o analiza in Guvern sa vedem datele financiare cu Ministerul de Finante si va spunem care sunt rezultatele", a precizat Seitan, in legatura cu posibila revenire la TVA de 19% si impozitarea pensiilor.

Presedintele Traian Basescu a declarat, sambata, in comuna nemteana Doljesti, unde localnicii i s-au plans de cresterea preturilor, ca TVA "trebuie data inapoi jos" si ca toate pensiile trebuie impozitate.
In timpul vizitei presedintelui Traian Basescu in comuna nemteana Doljesti, localnicii s-au plans de cresterea TVA, de reducerea ajutorului de somaj si a indemnizatiei pentru persoanele cu handicap, iar presedintele le-a raspuns ca pe langa acestea vor trebui impozitate toate pensiile.
Seful statului a spus de mai multe ori, in ultima vreme, ca este un adversar al cresterii TVA, mentionand ca solutia cea mai buna este scaderea cheltuielilor publice.
Pe de alta parte, premierul Emil Boc a declarat ca "Daca vom gasi o masura alternativa si acea masura va putea fi aprobata de Parlament, se va face . In acest moment, lucram la foarte multe scenarii, nu de acum, ci de foarte multa vreme, si pana la finalizarea bugetului pentru 2011 vom lucra in continuare. Repet, cu aceasta dubla conditie: sa gasim masurile care se pun in locul TVA si pe de alta parte acele masuri sa fie acceptate de catre Parlament ", a spus Boc.
Guvernul a decis cresterea TVA de la 19% la 24%, din data de 1 iulie. Decizia a fost luata dupa ce Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale unele masuri de austeritate din legile pentru care Executivul si-a angajat raspunderea in fata Parlamentului.

[Diana.]

Statul taie facilităţile pentru tineri


Tinerii întreprinzători nu vor beneficia de neimpozitarea profitului şi salariilor, aşa cum prevedea vechiul proiect privind acordarea de facilităţi pentru microîntreprinderi noi, Ministerul Economiei elaborând alt act normativ care include însă un ajutor de stat de până la 20% pentru investiţii.
Noua variantă a proiectului cuprinde doar şapte tipuri de facilităţi care vor fi acordate întreprinzătorilor debutanţi, faţă de zece în forma publicată de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în luna februarie, cea mai notabilă modificare fiind eliminarea scutirii de la plata impozitului pe profit pe durata în care societatea are calitatea de firmă starter şi în mod excepţional pentru o perioadă de încă doi ani calendaristici, după expirarea acestei perioade.
De asemenea, a fost eliminată prevederea prin care se acorda scutirea de la plata impozitului pe salariu pentru cinci salariaţi, angajaţi pe durată nedeterminată, pentru un venit impozabil nominal echivalent cu 500 de euro. Se va acorda o scutire de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de patru salariaţi, angajaţi pe durată nedeterminată.
„Această perioadă constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, iar pentru stabilirea şi calculul drepturilor prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se utilizează venitul brut realizat lunar, la care asiguratul datorează contribuţia individuală de asigurări sociale“, se menţionează în proiectul de ordonanţă publicat pe site-ul Ministerului Economiei. În vechea formă, angajatorul era scutit de la plata CAS pentru veniturile aferente timpului lucrat de cinci salariaţi, angajaţi pe durată nedeterminată.

Ajutor de maximum 10.000 de euro
În schimb, în proiect este prevăzută acordarea unui ajutor de stat în cuantum de cel mult 20% din valoarea proiectului pentru implementarea căruia a fost întocmit un plan de afaceri agreat de o entitate finanţatoare (bancă, instituţie financiară nebancară, fond de garantare), dar nu mai mult de 10.000 de euro.
„Începând cu anul 2011, prin legea bugetului de stat, se vor aloca, în fiecare an, la dispoziţia Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, fondurile necesare pentru finanţarea programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START. Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START instituie o schemă transparentă de ajutor de minimis. Acordarea ajutoarelor de minimis în cadrul acestui program se va face cu respectarea criteriilor prevăzute de normele comunitare şi de legislaţia naţională pentru ajutorul de minimis“, se arată în proiect.

Când pierzi calitatea de microîntreprindere?
Altă modificare se referă la una dintre condiţiile în care se pierde calitatea de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant. Această calitate se pierde la data de 1 a lunii următoare celei în care cifra de afaceri pe anul în curs a microîntreprinderii aparţinând întreprinzătorului debutant a atins echivalentul în lei al sumei de 500.000 de euro, faţă de 200.000 de euro în vechea variantă. În ceea ce priveşte obligaţiile întreprinzătorilor, aceştia trebuie să reinvestească integral profitul realizat în anul fiscal precedent şi totodată să capitalizeze profitul astfel încât, la data de 31 decembrie a anului în care se împlinesc trei ani de la data înregistrării, capitalul social al societăţii să atingă echivalentul în lei al sumei de 1.000 de euro. În proiectul din februarie capitalul social trebuia să atingă cel puţin 5.000 de euro.

[Diana.]

Franks, FMI: Romania a facut progrese, mai putin la pensii si salarizare
UPDATE: In ceea ce priveste reformele structurale realizate de statul roman in ultimele luni, Jeffrey Franks a precizat ca exista domenii unde "lucrurile se misca foarte bine", dar sunt si sectoare in care procesul de reforma trebuie accelerat.

Seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat, inainte de inceperea discutiilor cu autoritatile romane, ca principala provocare pentru FMI va fi sa intoarca trendul economiei Romaniei, astfel incat aceasta sa iasa din recesiune.

Unde mai avem de lucru: pensii si salarizare unica

Pana acum, seful misiunii FMI pentru Romania, Jeffrey Franks a declarat ca "trebuie sa mergem inainte cu reforma pensiilor, intarziata in ultimele luni, dar si cu legea salarizarii unice. Per total insa s-a realizat un progres semnificativ in ultimele luni."

Reprezentantii guvernului Romaniei discuta astazi cu cei ai FMI, in debutul evaluarilor programate pentru 26 iulie - 4 august. Daca Fondul decide ca am indeplinit tintele, vom primi transa a sasea din acordul stand by, de 900 de milioane de euro.

Discutiile din urmatoarele doua saptamani, dintre FMI si autoritati, vor fi axate pe ce s-a facut in prima jumatate a acestui an si concluziile vor trasa obiectivele pentru perioada urmatoare.

De finalizarea celei de-a cincea evaluari a acordului stand-by cu Romania depinde virarea transei a sasea de circa 900 de milioane de euro.

Negocierile incep la Ministerul de Finante, unde specialistii Fondului vor discuta probabil si despre rectificarea bugetara pe care Guvernul vrea sa o faca in urmatoarele saptamani. Se vor taia bani de la aproape toate ministerele.

Tinte indeplinite pana acum

In primele trei luni ale lui 2010, majoritatea punctelor agreate cu FMI au fost bifate ca fiind indeplinite. Totusi institutia a observat, intr-un raport publicat la sfarsitul saptamanii trecute, ca "Performanta fiscala din primul trimestru a fost dezamagitoare. Guvernul a ratat tinta de deficit fiscal pentru sfarsitul lunii martie cu putin si a ratat, inca o data, tinta cu privire la platile arieratelor interne".

Prognozele au fost modificate

Cresterea economica din acest an nu va mai fi de 0,8%, cum prognoza Fondul in prima faza, ci de minus 0,5%, dupa ultimele calcule. Pentru 2011 prognoza este inca pozitiva, 3,6%, desi unele surse au declarat pentru Ziarul Financiar ca nici in 2011 nu scapam de recesiune.

Pe fondul deteriorarii conditiilor economice si a scaderii veniturilor, FMI a fost de acord cu majorarea tintei de deficit bugetar pentru acest an de la 5,9% din PIB la 6,8% din PIB. Chiar si asa s-a impus adoptarea unor masuri de ajustare fiscala.

La ultima intalnire cu delegatia Fondului s-a decis ajustarea dezechilibrului fiscal prin reducerea salariilor din sectorul public cu 25% si majorarea TVA de la 19% la 24%.

Cota unica sau impozit progresiv

La sfarsitul celor doua saptamani ar trebui sa aflam si ce ganduri are Guvernul cu cota unica. Exista posibilitatea ca aceasta sa fie majorata. Iar ministrul finantelor se gandeste chiar sa o inlocuiasca cu un impozit progresiv.

Ce se intampla daca FMI nu ne acorda transa din imprumut

Exista si un scenariu pesimist, acela in care Fondul ajunge la concluzia ca nu am intdeplinit cerintele sale si ca nu ne mai vireaza transele ramase din acordul stand by de 13,5 miliarde de dolari incheiat in 2009. Daca se va intampla asa ceva, efectele vor fi sumbre: investitile vor scadea drastic, cursul valutar va creste fulminant (dupa modelul recordurilor inregistrate luna trecuta de catre euro, pe fondul declararii taierii pensiilor drept neconstitutionale) si, in scurt timp, efectele vor fi dezastruoase atat pentru economie cat si pentru romanii de rand. Drept exemplu sta si tara vecina, Ungaria, care a decis sa nu mai ia masurile de austeritate propuse de FMI si UE. Din fericire aceasta ipoteza nu se ia in calcul in acest moment pentru ca, in mare, Romania si-a respectat angajamentele asumate.

Seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat chiar ca intreruperea negocierilor cu FMI, precum in Ungaria, nu reprezinta un pericol in cazul Romaniei. "Nu, nu vad un pericol in asta", a spus oficialul.

[Diana.]

Radu Golban, cel care a descoperit datoria Germaniei catre BNR: Daca nu as crede in posibilitatea recuperarii acestor bani nu m-as fi angajat in acest demers

Radu Golban este un roman stabilit in Basel, Elvetia. Doctor in economie, el a descoperit in timp ce isi facea documentarea pentru teza doctorala ca Germania are o datorie istorica catre Banca Nationala a Romaniei. Ca nemtii au incercat sa o “deconteze” fie prin decontarea din soldul curent a stationarii trupelor pe teritoriul Romaniei, fie prin achitarea unor datorii ale Romaniei fata de Germania in 1944 tot din soldul curent . Dupa publicarea articolului de ieri, m-a cautat la telefon. Nu puteam sa nu profit de ocazie si sa nu ii iau un interviu. Despre cum a “descoperit” subiectul, ce spun BNR si Presedintia despre asta sau in ce stadiu se afla demersurile initiate de domnia sa. Golban este convins ca in cele din urma datoria poate fi achitata. Altii insa, se indoiesc de un asemenea deznodamant.

Rep: Cum ati "dat" de aceasta datorie a Germaniei catre BNR?
Radu Golban: As incepe prin a mentiona faptul ca cercetarile in domeniu monetar reprezenta o preocupare mai veche, conturandu-se inca din perioada pregatirii in cadrul doctoratului.
Primele preocupari privind identificarea posibilitatilor de recuperare a datoriilor Germaniei create in urma acordului de cliring semnat cu Romania in anul 1935 s-au conturat in cadrul cercetarilor efectuate pentru elaborarea lucrarii "UEM - incotro?" (publicata in acest an in cadrul unei prestigioase edituri din Romania). In contextul acestui demers, conlucrarea cu d-na conf. univ. dr. Mihaela-Brindusa Tudose (coautor al lucrarii anterior mentionate) s-a concretizat in identificarea soldului. La inceput a reprezentat doar o constatare si un argument in cadrul tematicii cartii; ulterior a devenit o provocare.

Rep:Sunteti roman stabilit in Elvetia, din cate stiu. Cum ati ajuns acolo?
Radu Golban:Da, la origine, sunt din Timisoara. La varsta de 14 ani -in anul 1988- impreuna cu familia, am emigrat in Germania. Sunt cetatean german si din anul 2003 m-am stabilit in Elvetia.

Rep:Care au fost demersurile Dvs. in privinta datoriei? Cu cine ati discutat si ce raspunsuri ati primit?
Radu Golban:Pentru inceput, am elaborat (in colaborare cu d-na Tudose) un prim articol "O solutie pentru iesirea din criza: recuperarea datoriilor Germaniei din relatiile comerciale nerespectate cu Romania" care a fost publicat pe data de 17 mai 2010 in ziarul "Saptamana financiara". Receptivitatea cu care a fost primit acest articol a reprezentat mobilul pentru o mai ampla documentare, prilej cu care am elaborat un al doilea articol (Argumente suplimentare in favoarea lamuririi soldului operatiunilor de cliring derulate in baza acordului din anul 1935 incheiat pentru reglementarea platilor intre imperiul german si regatul Romaniei).
Acest articol a fost preluat, incepand cu data de 15 iunie 2010, de mai multe publicatii on-line din Romania. In mare parte, aceleiasi teme s-a circumscris si articolul Capitalul german din Romania si rolul sovromurilor in "cooperarea" germano-rusa, prezentat de cotidianul on-line Ziua veche (in data de 12 iulie 2010).

Pe data de 20.7.2010 am fost invitat in emisiunea "Ora 21" la Analog TV, Timisoara. A urmat apoi interviul acordat portalului German-Foreign-Policy.com, care a publicat, in data de 19.08.2010 joi, articolul Datorii neachitate (Unbezahlte Schulden). In aceeasi zi a mai fost publicat un alt articol scris de mine pentru Novo-Argumente din Frankfurt intitulat Datorii vechi in focus (Alte Schulden neu im Fokus).
Desi toate materialele elaborate au fost bine primite de cititori, nu s-a remarcat nici un raspuns oficial avizat.
Colateral acestei actiuni publicistice mai mentionez si schimbul de idei realizat cu dl. Eugen Anca, om de afaceri de origine romana, care s-a preocupat de tezaurul romanesc de la Moscova.

Rep:Ati luat legatura cu cineva din partea romana? (Ministerul de Finante, BNR,
Guvern samd)?
Radu Golban: Deoarece prin activitatea publicistica a fost sensibilizat doar publicul, nu si autoritatile statului, am recurs la contactarea directa. Astfel, prin amabilitatea d-lui Eugen Anca s-a depus o adresa la BNR, inregistrata cu nr. 783/17.06.2010; BNR a raspuns prin adresa nr. XVIII/3600/16.07.2010.
In data de 17.06.2010 am transmis o petitie Presedintelui Romaniei, dl. Traian Basescu, care - prin consilierul Gabriel-Cristian Piscociu - a raspuns cu adresa nr. DRA2/19148/09.07.2010 (petitia fiind ulterior trimisa la Ministerul Afacerilor Externe).

Rep: Exista vreun demers legal pentru recuperarea acelor bani? Ati discutat cu d-na Ulla Jelpke? Ce v-a spus?
Radu Golban: Un demers legal pentru recuperarea soldului nu a fost demarat. Pana acum, toate actiunile s-au concretizat doar in interpelari, adrese si articole publicate.
Deja este cunoscut faptul ca, pe 16 august 2010, d-na Ulla Jelpke, parlamentar german, a adresat Guvernului Germaniei o interpelare, solicitand un punct de vedere oficial in aceasta problema. Ce nu se cunoaste, insa, este faptul ca actiunea domniei sale este un rezultat al discutiilor si conlucrarilor noastre.
In ce priveste ultima parte a intrebarii, nu cred ca este relevant sa reproduc discutia purtata. Consider ca cel mai important aspect il reprezinta amabilitatea domniei sale de a se angaja in lamurirea unui sold comercial.

Rep:Cum ati ajuns la Banca Reglementelor sa studiati documentele din arhiva? Ce detalii ati mai obtinut legate de datoria Germaniei?
Radu Golban: Avand resedinta in Basel, mi-a fost facil sa accesez arhiva Bancii Reglementelor.
Am analizat raportul numarul 14 a institutii, care trateaza in mod special cumularea soldului roman si tehinicele Germaniei de a reduce acest sold sau "varfurie" neacoperite ale comertului in compensatie inte cele doua tari. In ciuda diferitor tehnici ale Germaniei de a reduce soldul - fie prin decontarea stationarii trupelor germane in Romania din soldul curent sau achitarea unor datorii ale Romaniei fata de Germania in 1944 tot din soldul curent, acesta a crescut in favoarea Romaniei in ritm accelerat. In 1944 de la circa 900 de milioane de la 1200 de milioane de Reichsmark.

Rep: Considerati ca acesti bani se pot obtine in cele din urma?
Radu Golban: Desigur. Altfel, au si colaboratorii mei, nu ne-am mai fi angajat intr-un demers fara sorti de izbanda.
Rep: Care este interesul Dvs. in aceasta chestiune?
Radu Golban: Inainte de toate sunt roman. Valorile care m-au ghidat au fost devotamentul, dreptatea si fair-play-ul comercial international. Daca aceste argumente nu sunt suficiente, mai subliniez faptul ca nu exista nici un interes material sau financiar.

Rep: Stiu ca ati fost vizitat de un politician roman in Elvetia. Despre cine e vorba si care ar fi fost implicarea sa in aceasta problema?
Radu Golban: Pentru un jurnalist se cuvine sa fiti informat. Insa, in contextul acestei discutii nu doresc sa ma pronunt vis-a-vis de aceasta intrebare.

[Diana.]

FMI: Pieţele muncii sunt într-o stare înfricoşătoare
Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că pieţele muncii sunt într-o "stare înfricoşătoare", în condiţiile în care tot mai multe persoane nu pot găsi un loc de muncă pentru o perioadă mai lungă de timp, ceea ce afectează coeziunea socială.
"Costurile umane şi sociale ale şomajului sunt mai mari decât pierderea temporară a venitului", menţionează FMI într-un studiu care va fi prezentat la o conferinţă organizată luni de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM).

La această conferinţă, instituţia financiară internaţională va îndemna guvernele să extindă stimulentele fiscale şi să favorizeze crearea de locuri de muncă.

Fondul consideră, totodată, că până la un punct datoriile adiţionale se pot justifica dacă stimulentele fiscale care le stau la bază ajută la reducerea şomajului pe termen lung . Şomajul prelungit reprezintă o povară costisitoare asupra societăţii, deoarece populaţia este descurajată, pierde venituri sau chiar părăseşte piaţa muncii.

FMI face apel, totodată, la extinderea ajutoarelor de şomaj pentru a ajuta la menţinerea cererii consumatorilor şi a moralului populaţiei, dar şi a programelor de înfiinţare de locuri de muncă temporare, prin care se acordă companiilor stimulente pentru a păstra angajaţii.

Şeful OIM a cerut, de asemenea, extinderea măsurilor de stimulare fiscală pentru a sprijini o revenire economică încă fragilă şi favoriza crearea de locuri de muncă.

[Diana.]

Painea, legumele si uleiul au dus inflatia la maximul ultimilor doi ani
Inflatia anuala a urcat la 7,77% din cauza scumpirii semnificative a painii, legumelor, uleiului, oualor, biletelor CFR si a combustibililor, potrivit Institutului National de Statistica. Este cea mai mare din ultimii doi ani.
Din august 2008, Romania nu a mai avut o inflatie atat de mare. Practic de atunci Banca Nationala a Romaniei duce o lupta permanenta cu acest indice.
Iata ca datele din luna septembrie dau acum totul peste cap. Nici Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania nu a estimat o crestere atat de mare in privinta ratei lunare sau anuale a inflatiei.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, anunta inca de acum doua luni ca preturile vor creste cu aproximativ 8 % anul acesta. Ni se trage in primul rand de la majorarea Taxei pe Valoare Adaugata, dar si de la inundatiile care au distrus recoltele.

Topul scumpirilor la produse si servicii
Alimentele s-au scumpit cu 3,87% in primele noua luni din an, produsele nealimentare cu 8,44%, iar tarifele serviciilor au avansat cu 5,47%.
Painea, produsele de franzelarie si specialitati au avut un salt de pret de 1,02%.
Legumele si conservele de legume au suportat majorari de 3,67%. Si mai scump este uleiul (crestere de 3,95%). Dar si branza (1,24%) sau ouale (5,89%).

Pe segmentul servicii, modificari mai importante ale preturilor au avut loc la preturile pentru apa, canal si salubritate (1,89%), dar si pentru transportul urban (1,19%) si cel prin CFR (2,93%). In categoria marfurilor nealimentare au avut loc putine modificari de preturi semnificative, respectiv numai la carti, ziare, reviste (1,15%) si combustibili (1,39%).

Ce este inflatia?
Intr-o economie de piata, preturile bunurilor si serviciilor se pot modifica oricand. Unele cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflatie atunci cand se inregistreaza o crestere generalizata a preturilor bunurilor si serviciilor, nu doar ale unor articole specifice. In consecinta, avem inflatie atunci cand cu un leu se poate cumpara mai putin luna aceasta decat puteam sa achizitionam luna trecuta.

Cum se calculeaza inflatia?
In mare, sunt luate in considerare toate bunurile si serviciile care intra in consumul gospodariilor populatiei, inclusiv:
* articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina);
* bunuri de folosinta indelungata (de exemplu, imbracamintea, calculatoarele personale si masinile de spalat);
* serviciile (cum ar fi coaforul, asigurarile si inchirierea de locuinte).

Toate aceste bunuri si servicii consumate in gospodariile populatiei pe parcursul anului sunt ca un „cos” de produse. Fiecare produs din acest cos are un pret care poate varia in timp. Rata anuala a inflatiei este data de pretul cosului integral intr-o anumita luna comparat cu pretul acestuia in aceeasi luna a anului precedent.

[Diana.]

Ce ne aşteaptă în 2011 - creşteri salariale anemice, un curs valutar stabil şi o economie în stagnare

* Chiar dacă anul viitor se vor opera majorări salariale pentru bugetari, procentele nu vor aduce lefurile angajaţilor de la stat la nivelul dinaintea măsurilor de austeritate, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu * Cursul valutar se află într-o zonă de „relativă stabilitate şi sustenabilitate”, iar pentru creşterea economică de anul viitor este nevoie de sume mai mari alocate pentru investiţii.

Salariile angajaţilor din sectorul bugetar vor creşte anul viitor, dar nu vor reveni la nivelul de dinaintea reducerii cu 25% aplicată de la 1 iulie 2010, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, care crede că Guvernul şi-a făcut treaba din punct de vedere al nevoii de ajustare a economiei. „Reducerea de 25% (n.r. - a salariilor bugetarilor) s-a aplicat la jumătate de an, ceea ce înseamnă, chiar cu vorbele domnului Vlădescu (n.r. - fost ministru al Finanţelor), că dacă s-ar fi aplicat de la începutul anului ar fi fost doar de circa 12%. (...) Pentru că o anumită reducere va trebui să rămână şi la anul, indiferent de cât va fi inflaţia, asta iarăşi pe un calcul aritmetic simplu, scăderea de la anul, comparativ cu 2009, adică începutul acestui an, va fi mult mai mică decât cea care s-a aplicat începând cu 1 iulie 2010”, a declarat Isărescu.
Euro, ţinut în frâu
Guvernatorul BNR consideră că nu există motive pentru o instabilitate a cursului de schimb valutar în 2011, arătând că leul se situează într-o zonă de „relativă stabilitate şi sustenabilitate”. Oficialul a explicat că deficitul extern „extrem de mare”, de 12 - 14% din PIB în 2007 şi 2008, a fost motivul instabilităţii cursului şi deprecierii leului. „Acest deficit s-a corectat. De doi ani avem un deficit între 4 şi 6% din PIB. Considerăm că un asemenea deficit de cont curent este sustenabil pentru România şi este şi bun. Jumătate din acest deficit este acoperit de investiţii străine, cealaltă de împrumuturi”, a continuat Mugur Isărescu. BNR s-a opus discuţiilor privind deprecierea leului întrucât o creştere a deficitului bugetar nu va pune la dispoziţie fonduri suplimentare şi va duce la descurajarea intrărilor de capital şi la ruperea relaţiilor cu creditorii internaţionali.

Avans economic de 1,5%
Şansele ca economia să crească anul viitor sunt mici dacă nu vor fi alocaţi mai mulţi bani de la buget pentru investiţii efective, nu statistice, în condiţiile în care sectorul privat îşi revine destul de greu, consideră guvernatorul BNR, iar statul ar trebui să investească în sectoare care „au capacitatea să mişte rotiţele economiei”. „Cred că într-adevăr infrastructura rutieră şi în general cea de transporturi, fiind mult rămasă în urmă, are nevoie de mai multe alocări guvernamentale. Mai trebuie să facem ceva: avem investiţii potenţiale masive în aceste fonduri europene, multe dintre ele nu au plecat la drum datorită faptului că au nevoie de o anumită cofinanţare, deci iarăşi de alocări de bani în cadrul bugetului. Cred că şi acolo putem să gândim investiţii mai mari”, a arătat Isărescu. Dacă s-ar acorda mai multe fonduri în aceste domenii, economia ar putea avansa anul viitor chiar cu mai mult de 1,5%.

[Diana.]

Francul elveţian, mai scump decât dolarul
Cine are credite în franci elveţieni îşi plânge de milă în această perioadă. Moneda elveţiană a crescut fantastic în comparaţie cu leul şi a ajuns chiar mai scumpă decât dolarul, în ultima perioadă.
În ultimele zile, cursul francului elveţian a urcat fantastic, scumpind şi mai mult creditele persoanelor care s-au împrumutat în această monedă. Miercuri, 24 noiembrie, Banca Naţională a României (BNR) cota francul elveţian la 3,2454, iar joi cursul s-a mai temperat, coborând uşor la 3,2324 lei pentru un franc, pentru a urca vineri la 3,2516 lei. În acelaşi timp, dolarul era cotat miercuri la 3,2368 lei, mai puţin decât francul, joi ajunsese la 3,2299 lei, iar vineri urcase la 3,2581 lei, potrivit BNR. În acest an, francul elveţian a devenit mai scump decât dolarul pe piaţa românească. La casele de schimb nu se tranzacţionează franci elveţieni, pentru că nu se găsesc, astfel că persoanele care au credite în această valută exotică sunt nevoite să cumpere la cursul băncilor, care este peste cel oficial. Populaţia care a luat credite în franci elveţieni are, în special, credite ipotecare, pe o perioadă mare de timp. Pentru aceşti oameni, devalorizarea francului este zdrobitoare. Unii s-au împrumutat pe vremea când francul era 1,8-2 lei, iar acum plătesc ratele la 3,24 lei pentru un franc elveţian. De exemplu, cine avea o rată de 500 de franci elveţieni la începutul lui 2007 plătea la bancă 1.045 de lei pe lună. Aceeaşi rată de 500 de franci plătită acum îl determină pe om să scoată din buzunar 1.620 de lei pe lună, cu aproape 60% mai mult decât în urmă cu trei ani. În prezent, toate creditele cu dobândă variabilă acordate în franci elveţieni se raportează la indicii de referinţă, adică la LIBOR. Astfel, există riscul ca dobânda la astfel de credite să crească atunci când va creşte LIBOR.


Ciocolata va avea un preţ... de cacao
Părinţii ar putea plăti mai mult pentru ciocolata copiilor, din cauză că preţul la cacao a crescut considerabil pe Bursa de Mărfuri din Londra.
Există vreo legătură între Bursa de Mărfuri de la Londra şi copilaşii iubitori de ciocolată? Aparent, nici una. În fapt, din cauză că preţul la cacao a crescut destul de mult pe Bursa londoneză, scumpirea acestei materii prime ar putea conduce la scumpirea ciocolatei. Astfel că acest produs ar putea deveni „o plăcere rară“, cum spun unii cunoscători. În vara acestui an, contractele futures (încheiate atunci, dar cu scadenţă la o dată ulterioară, în această iarnă) la cacao au costat la Bursa de la Londra 4.207 dolari pe tonă, cel mai înalt nivel din ultimii 33 de ani.

De ce se scumpeşte tona de cacao
Speculanţii la bursă au umflat preţul produsului pe piaţa contractelor la termen. Şi uite aşa, din cauza unor profitori de pe piaţa valorilor mobiliare, se poate ajunge la preţuri umflate în toată lumea.
Aproape la fel s-a întâmplat pe piaţa grâului, doar că acolo lipsa ofertei şi creşterea cererii au mărit preţul, pe când la cacao preţul crescut pare uşor artificial (dar tot cererea a determinat creşterea lui). În vară, la Bursa de la Londra, un fond speculativ ar fi cumpărat 7% din producţia mondială de cacao, ridicând cotaţia acestui produs la un nivel record, scria ziarul german Sueddeutsche Zeitung, citat de Agerpres.
Aceste speculaţii au creat panică în rândul producătorilor şi al comercianţilor de ciocolată din lume. Se pare că, în prezent, se fac speculaţii cu cacao, în special la bursa londoneză.
În Statele Unite, preţul acestei materii prime pentru industria ciocolatei este mai mic decât la Londra, tot la contractele de tip futures. Potrivit brokerului craiovean de la Interdealer Capital Invest, George Popa, zilele trecute, la Bursa de la Chicago, contractele futures la cacao cu scadenţă la trei luni se încheiaseră la preţul de 2.880 de dolari pe tonă, deci mult mai puţin decât la Londra.

Tona de cacao a fost şi mai scumpă
Cel mai mare preţ al materiei prime luate în discuţie a fost în anul 1977, tot la Bursa de la Londra. În urmă cu 33 de ani, tona de cacao se tranzacţiona cu 5.219 dolari. Preţul a scăzut treptat în timp, iar de anul acesta a început din nou să crească.

[Diana.]

Se anunţă noi scumpiri

Accizele pentru combustibili şi pentru tutun vor fi majorate de la 1 ianuarie 2011, ceea ce ar putea conduce la noi creşteri de preţuri pentru aceste produse, potrivit unui proiect de ordonanţă care modifică Codul Fiscal. Astfel, în cazul produselor energetice acciza pentru benzina fără plumb va creşte de la 1 ianuarie cu 15 euro pe tonă, respectiv de la 452 de euro/1.000 litri la 467 euro/1.000 litri. Pentru motorină, accizele vor urca cu 11 euro pe tonă, de la 347 de euro/1.000 litri la 358 euro/1.000 litri. Potrivit anexei la proiectul de ordonanţă, acciza calculată la 1.000 de ţigarete va fi de 76,6 euro anul viitor, în creştere de la 74 euro în 2010. Potrivit documentului, accizele plătite pentru băuturile alcoolice vor rămâne nemodificate.