Serbia, din nou pe un butoi cu pulbere, Kosovo si-a declarat independenta pe 17 februarie Options

[Diana.]

Istorie pe viu în Kosovo. Fosta provincie sârbească a devenit cel de-al 49-lea stat al Europei, după ce Parlamentul de la Priştina a proclamat independenţa faţă de Belgrad.
În loc să liniştească apele în Balcani, noul actor de pe scena europeană riscă să le tulbure şi mai rău. Dacă albanezii se bucură zgomotos, sârbii minoritari susţin că nu vor recunoaşte noul stat. Ceea ce ar putea readuce toată zona în postura de "butoi cu pulbere". Primul incident s-a înregistrat la punctul de trecere a frontierei Merdare, unde sute de sârbi au blocat circulaţia spre şi dinspre Kosovo. De asemenea, o situaţie tensionată este şi la Mitroviţa, oraşul împărţit între sârbi şi albanezi. K-For a mobilizat trupe suplimentare, în încercarea de a evita izbucnirea violenţelor.

Alături de drapelul noului stat, oamenii le-au afişat şi pe ale americanilor, britanicilor şi germanilor, ţări dispuse să recunoască independenţa Kosovo, chiar şi în lipsa unei rezoluţii ONU în acest sens.

În timp ce marea perdantă Serbia şi Rusia refuză categoric să recunoască noul stat, Uniunea Europeană merge înainte cu planul său de tranformare a Kosovo într-un stat viabil. Şi totul, chiar dacă România, Spania, Grecia, Bulgaria, Cipru şi Slovacia au declarat ferm că nu vor recunoaşte o declaraţie unilaterală de independenţă.

-------------------


2000 de sârbi au atacat duminică seară ambasada SUA de la Belgrad, protestând astfel faţă de proclamarea independenţei provinciei Kosovo.
Cel puţin 11 poliţişti şi 9 manifestanţi au fost răniţi în confruntările violente care au izbucnit, duminică seară, în capitala Serbiei.

La doar câteva ore după ce provincia Kosovo şi-a autoproclamat independenţa, Belgradul a explodat ca un butoi cu pulbere. Mii de oameni furioşi au luat cu asalt străzile capitalei sârbe pentru a protesta împotriva acţiunii autorităţilor albaneze de la Pristina. Bande de tineri înarmate cu bâte şi cocktailuri Molotov au devastat un fast food american, după care s-au adunat în faţa sediului guvernului sârb.

Actele de violenţă au continuat. Mai multe echipe ale televiziunilor locale au fost atacate, iar haosul s-a instalat apoi şi în faţa ambasadei Sloveniei, fosta Republică Iugoslavă, care asigură în prezent preşedinţia Uniunii Europene. Bandele de protestatari au spart uşa de la intrarea în clădire şi mai multe ferestre. Drapelul Sloveniei a fost smus din bernă şi rupt ostentativ în bucăţi.

Spiritele s-au încins şi în faţa ambasadei Statelor Unite care a fost la rândul ei atacată cu pietre şi cocktailuri Molotov, în semn de protest faţă de spirjinul acordat de Washington autorităţilor de la Pristina.

Deşi scutierii au intervenit în forţă ripostând cu gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc, protestatarii au ameninţat că vor bloca permanent clădirea ambasadei americane.

Între timp, situaţia rămâne tensionată şi în oraşul Mitrovita, unde trăiesc peste 40.000 de sârbi.

---------------------
Băsescu: România nu recunoaşte independenţa Kosovo
Preşedintele Traian Băsescu a chemat la Cotroceni liderii partidelor politice pentru consultări pe tema provinciei Kosovo.
La final, şeful statului a făcut o declaraţie. El a spus că România îşi menţine poziţia şi nicidecum nu recunoaşte independenţa Kosovo. (18 februarie 2008).
------------------------------------------------------------
Independenţa Kosovo, un precedent periculos
Independenţa provinciei Kosovo nu a fost o surpriză nici pentru sârbi, nici pentru comunitatea internaţională.

Ani întregi s-a vorbit pe această temă şi liderii lumii au tot încercat să găsească o soluţie de compromis, care să nu supere prea tare Serbia. Nu au reuşit, aşa că, la sfârşitul anului trecut, a devenit clar că declararea independenţei e doar o chestiune de timp şi că multe state importante o vor sprijini. Precedentul a fost creat, se tem unele ţări europene care au, la rândul lor, minorităţi etnice. Iar zvonul că în regiune se va reaprinde scânteia războiului dă târcoale prin Balcani.
După o noapte de petrecere, locuitorii din Kosovo au dormit luni până după prânz, fericiţi şi relaxaţi: independenţa s-a înfăptuit şi nimic nu le va mai sta în cale. Au deja un nume, Republica Kosovo, un drapel şi convingerea că nu vor aştepta prea mult până când noul stat va fi recunoscut oficial. Într-adevar, Statele Unite şi majoritatea ţărilor Uniunii Europene vor face anunţul cât de curând. Doar şase state membre UE se opun deocamdată independenţei, din solidaritate sau din cauza temerii că, precedentul fiind creat, se vor confrunta cu mişcări separatiste pe teritoriul lor. Este vorba despre România, Cipru, Spania, Grecia, Slovacia şi Bulgaria.
Divergenţele de opinie dintre membrii UE au ieşit la iveală luni, la Bruxelles, unde miniştrii de externe au încercat să găsească o poziţie comună faţă de declaraţia de independenţă în Kosovo.
Tensionată e situaţia şi la ONU. La Consiliul de Securitate, reunit de urgenţă duminică seară, ruşii şi-au arătat iritarea faţă de decizia unei mari părţi a comunităţii internaţionale de a sprijini independenţa Kosovo, în pofida potenţialelor pericole care ar decurge de aici.

În acelaşi ton, Belgradul a avertizat că va folosi toate mijloacele diplomatice pentru a bloca recunoşterea statului Kosovo. Pentru moment însă, violenţele aşteptate nu s-au produs şi, cred unii analişti, nici nu se vor produce. Deşi Serbia nu recunoaşte independenţa provinciei, mâinile autorităţilor de la Belgrad sunt, de fapt, legate.
Aceştia vor lăsa istoria să-şi urmeze cursul pentru a primi, în schimbul provinciei considerate leagănul spiritual al sârbilor ceva, dacă nu la fel de valoros, cel puţin la fel de necesar: apropierea şi integrarea în Uniunea Europeană. Vremea războiului a apus. Miloşevici nu mai este să trimită armata în Kosovo, cum s-a întâmplat în anii 90. Amintirea atrocităţilor comise atunci e încă proaspătă, aşa că nici sârbii, nici albanezii nu se grăbesc să plece la război.
NATO are mii de soldaţi în Kosovo, iar în Serbia, necesităţile şi ideile s-au schimbat. O dovedeşte faptul că, la recentele alegeri prezidenţiale, s-a impus candidatul pro-occidental şi nu cel naţionalist.
În Kosovo trăiesc zeci de mii de sârbi, care ar fi afectaţi de orice sancţiune economică aplicată noului stat, care încă primeşte electricitate şi alimente de la Belgrad. Sârbii sunt dependenţi de gazul natural care le vine din Ungaria, aşa că, dacă rup relaţiile cu o parte din Uniunea Europeană, devin vulnerabili.
Presată de nevoile imediate, Serbia înţelege că punerea în aplicare a ameninţărilor mai mult îi va dăuna, decât o va ajuta. Va trebui, prin urmare, să îşi înghită frustrarea şi să găsească modalitatea de a trăi în noua realitate.

Clasa politică din România, mai puţin UDMR, a reacţionat la fel la aflarea veştii că provincia Kosovo şi-a declarat independenţa.
Preşedintele, Parlamentul, dar şi liderii partidelor politice au respins în bloc independenţa fostei provincii sârbeşti. În timp ce şeful statului a iniţiat discuţii la Palatul Cotroceni pe această temă, Parlamentul a adoptat o declaraţie în urmă cu câteva ore, iar ministrul de externe a participat la Bruxelles la reuniunea şefilor diplomaţiilor europene.
Independenţa Kosovo, odată recunoscută, ar putea constitui un precedent periculos pentru alte state. Poziţia preşedintelui a venit după o întâlnire fulger cu liderii partidelor, pe care i-a invitat la Palatul Cotroceni.
Deşi subiectul a fost cât se poate de serios, nu au lipsit glumele. Printre cei vizaţi, liderii UDMR şi preşedintele PRM.
În spatele uşilor închise, discuţiile au fost grave. La şedinţă a participat chiar şi premierul. Miza României? Kosovo să nu constituie un precedent care să fie folosit împotriva integrităţii teritoriale a unui alt stat.
Şeful statului a salutat şi faptul că Uniunea Europeană şi-a reiterat ataşamentul faţă de Actul Final de la Helsinki, care statuează, între altele, principiile inviolabilităţii frontierelor şi al integrităţii teritoriale.
Şi Parlamentul a reacţionat luni seară. A adoptat declaraţia privind nerecunoaşterea independenţei provinciei Kosovo, cu 357 de voturi "pentru" şi 27 "împotrivă", ale grupului UDMR, care a fost fluierat de reprezentanţii PRM.
În declaraţie se solicită CSAT să analizeze cu atenţie statutul prezenţei militare şi civile în Kosovo.

[Harybald]

În loc să liniştească apele în Balcani, noul actor de pe scena europeană riscă să le tulbure şi mai rău. Dacă albanezii se bucură zgomotos, sârbii minoritari susţin că nu vor recunoaşte noul stat. Ceea ce ar putea readuce toată zona în postura de "butoi cu pulbere". Primul incident s-a înregistrat la punctul de trecere a frontierei Merdare, unde sute de sârbi au blocat circulaţia spre şi dinspre Kosovo. De asemenea, o situaţie tensionată este şi la Mitroviţa, oraşul împărţit între sârbi şi albanezi. K-For a mobilizat trupe suplimentare, în încercarea de a evita izbucnirea violenţelor.

Alături de drapelul noului stat, oamenii le-au afişat şi pe ale americanilor, britanicilor şi germanilor, ţări dispuse să recunoască independenţa Kosovo, chiar şi în lipsa unei rezoluţii ONU în acest sens.

În timp ce marea perdantă Serbia şi Rusia refuză categoric să recunoască noul stat, Uniunea Europeană merge înainte cu planul său de tranformare a Kosovo într-un stat viabil. Şi totul, chiar dacă România, Spania, Grecia, Bulgaria, Cipru şi Slovacia au declarat ferm că nu vor recunoaşte o declaraţie unilaterală de independenţă.