Viata din Anii Mei, Jurnalul lui fleurdelis Options

[fortelady]

Spor la scris!

[fleurdelis]

Multumesc pentru primirea calduroasa si pentru aprecieri! Si eu ma bucur ca am gasit acest forum, pe care incep sa-l iubesc, pentru ca plimbindu-ma un pic pe aleile lui mi-am dat seama ca are atmosfera placuta inimii mele... (IMG:style_emoticons/default/iloveelady.gif)
Si pe aceasta cale multumesc prietenii mele care m-a indrumat...
Roxi te rog sa nu plingi ca daca o faci nu mai spun nimic...nu pentru asta am postat aici ca sa va stric dispozitia. Si ajunge! Am plins eu destul de mi-a secat izvorul lacrimilor. Dar pe de alta acum nu am de ce sa ma pling ca stiti voi vorba aia , ce nu te omoara te face mai puternic si multumesc vietii ca m-a ajutat. Uitindu-ma in urma, nu-mi pare rau de nimic imi place viata mea asa cum a fost si mai ales asa cum e. Desi nu stiu daca as avea curaj sa o mai iau de la inceput. Orice om are greutati si incercari in viata, indiferent de situatia materiala sau de dragostea celor din jur. Important e sa luptam si sa nu ne lasam doboritie, sa fim barbate (IMG:style_emoticons/default/nusepoate.gif) scuzati daca ma gindesc bine cred ca am gresit...sa fim femei ca viata mi-a aratat ca femeile sint mult mai puternice si mai curajoase decit barbatii...sper sa nu fie barbati pe aaici si sa-mi sara in cap dar oricum daca sint atunci imi cer scuze, persoanele de fata se exclusd.

De munca nu m-am plins niciodata, nici nu am dus lipsa si nici nu mi-a fost rusine sa prestez munci care nu corespundeau calificarii mele...consider ca munca gasesti oricind daca vrei sa supravietuesti si nu ai incotro...
Motivata de cistigul substantial, in citeva zile de antrenament la spongia am devenit atit de profesionista incit din citeva piruete cu teul si cu cirpa, podeaua era oglinda...nu pot sa ma laud ca am vizitat Israelul in cele doua luni dar daca iau in calcul kilometrii de podea pe care i-am parcurs in ritm alert cred ca puteam sa vad Israelul de la un capat la altul mergind pe jos.
Pina si noaptea in somn ma visam valsind cu teul pe podelele stralucitoare.
Citiva din beneficiarii produsului muncii mele erau asa de entuziasmati incit mi-au propus sa ma angajeze pe termen nelimitat cu salariu foarte atragator, cazare si masa de 5 stele...dar de unde sa stie ei bietii oameni ca nu asta era vocatia mea si mai ales ca apa cu care le spalam pe jos era amestecata cu lacrimi de dorul copilului.
Asa ca nici nu m-am gindit sa ramin si m-am intors la copilasul meu in Ro...Cind l-am simtit iar la pieptul meu am jurat ca nu o sa-l mai parasesc niciodata!
Daaar...