IPB

Site eLady | Articole eLady | Adrese utile | Trimite articol pentru eLady.ro | Trimite adresa utila | Contact 

Welcome Guest ( Log In | Register )

 
Reply to this topicStart new topic
> Sa invatam japoneza, Pentru cei interesati de aceasta limba si traditiile nipone
clau_angel
post Aug 17 2008, 06:00 PM
Post #1


Contaminat
*

Group: Contaminat
Posts: 1
Joined: 17-August 08
Member No.: 4,504



konichiwa .m-am gandit sa deschid un topic legat de limba japoneza .cu totii consideram aceasta limba ca fiind una extrem de dificila cu toate ca nu este chiar asa.
Limba japoneza se compune din 3 alfabete:
-hiragana sunt caractere fonetice folosite pentru:
terminaţiile inflexionale ale adjectivelor şi verbelor (okurigana);particule gramaticale (joshi);cuvinte pentru care nu există kanji;
cuvinte pe care autorul preferă să nu le scrie cu kanji (din motive de lizibilitate, comoditate, obişnuinţă etc.);
-katakana tot caractere fonetice folosite pentru :cuvinte şi nume străine, uneori incluzīndu-le pe cele care la origine se scriu īn kanji;
onomatopee;cuvinte pe care autorul vrea să le scoată īn evidenţă (aşa cum īn limba romānă se practică scrierea cu caractere cursive sau aldine),sau cuvinte pronunţate de străini, roboţi, etc.;nume ştiinţifice de plante şi animale;
-kanji sunt caracterele de origine chineză, (ideograme), folosite pentru a scrie de exemplu: substantive (cu excepţia īmprumuturilor recente);rădăcina adjectivelor şi verbelor;nume de locuri şi persoane.
Gramatica japoneza este relativ simpla:
-Ordinea de bază a cuvintelor īn propoziţie este subiect-complement-predicat. De asemenea, īn general complementele circumstanţiale se pun īn ordinea timp-mod-loc.
-Substantivele japoneze nu au gen, nici număr şi nu se articulează.Cuvīntul hon poate să īnsemne la fel de bine o carte, cartea, nişte cărţi sau cărţile. Dacă numărul este important contextul trebuie construit de aşa natură īncīt să se īnţeleagă. Īn mod excepţional pentru substantive care reprezintă persoane este posibil să se indice pluralul prin anumite sufixe (-tachi, -ra sau -domo).
īn japoneză pronumele personale se comportă ca substantive.
Substantivele nu au de regulă nici o inflexiune, funcţia lor sintactică fiind indicată de particule aşezate imediat după acestea. Īn afară de particula topicului wa introdusă anterior, posesiunea se marchează prin particula no, subiectul prin particula ga,complementul direct prin particula o, complementul indirect prin particula ni, şi altele. Exemple: sora no iro (culoarea cerului, sora īnseamnă cer), mizu o nomu (a bea apă, mizu īnseamnă apă) ha ga itai (dintele doare, mă doare un dinte, etc.), gakkō ni iku (a merge la şcoală). Īn japoneza vorbită o parte din aceste particule se pot omite.
-Verbele japoneze se conjugă la două timpuri, numite tehnic "trecut" şi "non-trecut", al doilea fiind echivalent cu prezentul+viitorul din limba romānă. Nu există nici o inflexiune după număr sau persoană. De exemplu iku poate să īnsemne merg, mergi, merge, mergem ş.a.m.d. Verbele au cīteva forme de bază din care se obţine īntreaga listă de conjugare. Īn afară de forma de infinitiv a verbului, care este aceeaşi cu indicativul prezent, cele mai importante sīnt: forma negativă, forma de politeţe, imperativul tare ("du-te!"), imperativul colectiv ("hai să mergem!"), forma "-te," trecutul, şi două forme de condiţional. Forma aşa-numită "-te," aproximativ echivalentă cu gerunziul din limba romānă, ajută la exprimarea a numeroase timpuri şi moduri. De exemplu construcţia "-te iru" exprimă acţiuni curente, continue sau repetitive, sau stări care au īnceput īn trecut şi continuă şi īn prezent; construcţia "-te ita," care este varianta de trecut a precedentei, exprimă acţiuni continue din trecut (similar cu imperfectul din romānă) sau stări care īn romāneşte s-ar exprima prin mai mult ca perfectul. Tot forma "-te" ajută la formarea modului imperativ, prin construcţia "-te kudasai," şi la coordonarea propoziţiilor īn frază.
- Există un număr imens de verbe compuse, formate din perechi de verbe care īşi combină īnţelesurile pentru a crea un nou concept. De exemplu hairikomu (a introduce) se compune din hairu (a intra) şi komu (a īnghesui). De remarcat că şi cuvīntul romānesc "introduce" are la origine tot două componente similare.
-prin construcţia "-te kudasai," şi la coordonarea propoziţiilor īn frază.
Există trei categorii mari de adjective īn limba japoneză, diferite īntre ele din punct de vedere sintactic: adjectivele "-i," adjectivele "-na" şi adjectivele propriu-zise care īnsă sīnt foarte puţine la număr. Adjectivele "-i" sīnt cele care la forma de bază se termină īn mora i ca īn exemplul menţionat nagai (lung). Această categorie de adjective se comportă similar cu verbele, de exemplu formīnd negativul īn acelaşi fel, putīndu-se pune la modul condiţional, şi conjugīndu-se chiar la cele două timpuri: trecutul lui este nagakatta (a fost lung). Pe de cealaltă parte, adjectivele "-na" se comportă mai degrabă ca nişte substantive, nesuportīnd nici o inflexionare. Ele pot fi folosite independent, fără să determine un substantiv. Diferenţa dintre aceste adjective şi substantivele propriu-zise constă īn faptul că un adjectiv "-na" poate să determine un substantiv: shizuka na ko (un copil liniştit). Adjectivele propriu-zise formează o categorie restrīnsă; ele nu pot fi folosite pe post de predicat şi nici ca substantiv independent. De exemplu ironna hito (feluriţi oameni).
-Deşi limba japoneză are o colecţie imensă de pronume personale (există cīteva zeci de feluri de a spune "eu") acestea se folosesc puţin frecvent. Adesea ele se īnlocuiesc prin numele persoanelor respective sau pur şi simplu nu se introduc deloc īn propoziţie atunci cīnd se pot subīnţelege (şi nu numai atunci!). De exemplu, propoziţia isogashii conţine un singur cuvīnt, dar din context se poate īnţelege dacă īnseamnă "(Eu) sīnt ocupat" sau e vorba despre altcineva. Pronumele personale au īnceput să fie folosite mai mult abia de aproximativ un secol, cīnd traducerea literaturii străine (plină de pronume) a luat avīnt. Īn plus, pronumele personale din japoneză se pot considera ca fiind nişte substantive mai aparte, deoarece la fel ca substantivele pot fi determinate de adjective, ceea ce nu se īntīmplă īn limba romānă. De exemplu manuke na kare wa nanimo shinai. (El, prostul, nu face nimic.) Īn traducerea romānească a trebuit īnlocuită construcţia adjectivală cu o apoziţie; o traducere textuală ar suna "El prost nu face nimic," care ar fi corectă gramatical īnlocuind de exemplu pronumele "el" cu substantivul "omul."
-Mai ales īn limba japoneză vorbită se folosesc "particule finale," cuvinte scurte (īn general de o singură moră) plasate la sfīrşitul propoziţiilor, care pot avea diferite roluri īn a preciza statutul informaţiei din propoziţia respectivă. De exemplu, faţă de afirmaţia simplă "Plouă.", variantele următoare se pot traduce īn limba japoneză doar prin folosirea unei astfel de particule (parantezele clarifică situaţiile respective prin extinderea enunţului):
"Vezi că plouă! (Ia-ţi umbrela.)"
"Ia uite, plouă... (Cum ne mai īntoarcem acasă?)"
"Vai dragă, plouă! (feminin)"
"Plouă, măi... (De-asta nu merg cu voi la munte.)".
- una din caracteristicile importante ale limbii japoneze este grija cu care se ţine cont de originea informaţiei pe care fiecare propoziţie o transmite. Dacă īn limba romānă spunem uneori "Cred că..." "Probabil că..." "Se pare că..." etc., limba japoneză este considerabil mai sistematică şi mai nuanţată īn acest sens. Există de exemplu mai multe expresii echivalente cu "probabil că," fiecare din ele comunicīnd un nivel de probabilitate diferit. Se poate considera că această minuţiozitate are legătură cu caracteristica mai generală a japonezilor de a-şi asuma responsabilitatea pentru ceea ce fac.
cam atat pe ziua de azi si dak mai aveti si voi informatii despre japoneza va rog postati aici.sayounara











Go to the top of the page
 
+Quote Post
Meg
post Aug 30 2008, 09:20 PM
Post #2


Membru de Onoare
*******

Group: Editorialist
Posts: 3,877
Joined: 9-December 05
From: Here and There
Member No.: 70



eram curioasa daca ai scris vreo ceva in japoneza. atasat, imagine?
ce rau imi pare ca nu avem puterea sa invatam multe limbi..
Go to the top of the page
 
+Quote Post

Reply to this topicStart new topic
2 User(s) are reading this topic (2 Guests and 0 Anonymous Users)
0 Members:

 



Lo-Fi Version Time is now: 22nd September 2019 - 05:30 AM