Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Radu Golban, cel care a descoperit datoria Germaniei catre BNR: Daca nu as crede in posibilitatea recuperarii acestor bani nu m-as fi angajat in acest demers

Radu Golban este un roman stabilit in Basel, Elvetia. Doctor in economie, el a descoperit in timp ce isi facea documentarea pentru teza doctorala ca Germania are o datorie istorica catre Banca Nationala a Romaniei. Ca nemtii au incercat sa o “deconteze” fie prin decontarea din soldul curent a stationarii trupelor pe teritoriul Romaniei, fie prin achitarea unor datorii ale Romaniei fata de Germania in 1944 tot din soldul curent . Dupa publicarea articolului de ieri, m-a cautat la telefon. Nu puteam sa nu profit de ocazie si sa nu ii iau un interviu. Despre cum a “descoperit” subiectul, ce spun BNR si Presedintia despre asta sau in ce stadiu se afla demersurile initiate de domnia sa. Golban este convins ca in cele din urma datoria poate fi achitata. Altii insa, se indoiesc de un asemenea deznodamant.

Rep: Cum ati "dat" de aceasta datorie a Germaniei catre BNR?
Radu Golban: As incepe prin a mentiona faptul ca cercetarile in domeniu monetar reprezenta o preocupare mai veche, conturandu-se inca din perioada pregatirii in cadrul doctoratului.
Primele preocupari privind identificarea posibilitatilor de recuperare a datoriilor Germaniei create in urma acordului de cliring semnat cu Romania in anul 1935 s-au conturat in cadrul cercetarilor efectuate pentru elaborarea lucrarii "UEM - incotro?" (publicata in acest an in cadrul unei prestigioase edituri din Romania). In contextul acestui demers, conlucrarea cu d-na conf. univ. dr. Mihaela-Brindusa Tudose (coautor al lucrarii anterior mentionate) s-a concretizat in identificarea soldului. La inceput a reprezentat doar o constatare si un argument in cadrul tematicii cartii; ulterior a devenit o provocare.

Rep:Sunteti roman stabilit in Elvetia, din cate stiu. Cum ati ajuns acolo?
Radu Golban:Da, la origine, sunt din Timisoara. La varsta de 14 ani -in anul 1988- impreuna cu familia, am emigrat in Germania. Sunt cetatean german si din anul 2003 m-am stabilit in Elvetia.

Rep:Care au fost demersurile Dvs. in privinta datoriei? Cu cine ati discutat si ce raspunsuri ati primit?
Radu Golban:Pentru inceput, am elaborat (in colaborare cu d-na Tudose) un prim articol "O solutie pentru iesirea din criza: recuperarea datoriilor Germaniei din relatiile comerciale nerespectate cu Romania" care a fost publicat pe data de 17 mai 2010 in ziarul "Saptamana financiara". Receptivitatea cu care a fost primit acest articol a reprezentat mobilul pentru o mai ampla documentare, prilej cu care am elaborat un al doilea articol (Argumente suplimentare in favoarea lamuririi soldului operatiunilor de cliring derulate in baza acordului din anul 1935 incheiat pentru reglementarea platilor intre imperiul german si regatul Romaniei).
Acest articol a fost preluat, incepand cu data de 15 iunie 2010, de mai multe publicatii on-line din Romania. In mare parte, aceleiasi teme s-a circumscris si articolul Capitalul german din Romania si rolul sovromurilor in "cooperarea" germano-rusa, prezentat de cotidianul on-line Ziua veche (in data de 12 iulie 2010).

Pe data de 20.7.2010 am fost invitat in emisiunea "Ora 21" la Analog TV, Timisoara. A urmat apoi interviul acordat portalului German-Foreign-Policy.com, care a publicat, in data de 19.08.2010 joi, articolul Datorii neachitate (Unbezahlte Schulden). In aceeasi zi a mai fost publicat un alt articol scris de mine pentru Novo-Argumente din Frankfurt intitulat Datorii vechi in focus (Alte Schulden neu im Fokus).
Desi toate materialele elaborate au fost bine primite de cititori, nu s-a remarcat nici un raspuns oficial avizat.
Colateral acestei actiuni publicistice mai mentionez si schimbul de idei realizat cu dl. Eugen Anca, om de afaceri de origine romana, care s-a preocupat de tezaurul romanesc de la Moscova.

Rep:Ati luat legatura cu cineva din partea romana? (Ministerul de Finante, BNR,
Guvern samd)?
Radu Golban: Deoarece prin activitatea publicistica a fost sensibilizat doar publicul, nu si autoritatile statului, am recurs la contactarea directa. Astfel, prin amabilitatea d-lui Eugen Anca s-a depus o adresa la BNR, inregistrata cu nr. 783/17.06.2010; BNR a raspuns prin adresa nr. XVIII/3600/16.07.2010.
In data de 17.06.2010 am transmis o petitie Presedintelui Romaniei, dl. Traian Basescu, care - prin consilierul Gabriel-Cristian Piscociu - a raspuns cu adresa nr. DRA2/19148/09.07.2010 (petitia fiind ulterior trimisa la Ministerul Afacerilor Externe).

Rep: Exista vreun demers legal pentru recuperarea acelor bani? Ati discutat cu d-na Ulla Jelpke? Ce v-a spus?
Radu Golban: Un demers legal pentru recuperarea soldului nu a fost demarat. Pana acum, toate actiunile s-au concretizat doar in interpelari, adrese si articole publicate.
Deja este cunoscut faptul ca, pe 16 august 2010, d-na Ulla Jelpke, parlamentar german, a adresat Guvernului Germaniei o interpelare, solicitand un punct de vedere oficial in aceasta problema. Ce nu se cunoaste, insa, este faptul ca actiunea domniei sale este un rezultat al discutiilor si conlucrarilor noastre.
In ce priveste ultima parte a intrebarii, nu cred ca este relevant sa reproduc discutia purtata. Consider ca cel mai important aspect il reprezinta amabilitatea domniei sale de a se angaja in lamurirea unui sold comercial.

Rep:Cum ati ajuns la Banca Reglementelor sa studiati documentele din arhiva? Ce detalii ati mai obtinut legate de datoria Germaniei?
Radu Golban: Avand resedinta in Basel, mi-a fost facil sa accesez arhiva Bancii Reglementelor.
Am analizat raportul numarul 14 a institutii, care trateaza in mod special cumularea soldului roman si tehinicele Germaniei de a reduce acest sold sau "varfurie" neacoperite ale comertului in compensatie inte cele doua tari. In ciuda diferitor tehnici ale Germaniei de a reduce soldul - fie prin decontarea stationarii trupelor germane in Romania din soldul curent sau achitarea unor datorii ale Romaniei fata de Germania in 1944 tot din soldul curent, acesta a crescut in favoarea Romaniei in ritm accelerat. In 1944 de la circa 900 de milioane de la 1200 de milioane de Reichsmark.

Rep: Considerati ca acesti bani se pot obtine in cele din urma?
Radu Golban: Desigur. Altfel, au si colaboratorii mei, nu ne-am mai fi angajat intr-un demers fara sorti de izbanda.
Rep: Care este interesul Dvs. in aceasta chestiune?
Radu Golban: Inainte de toate sunt roman. Valorile care m-au ghidat au fost devotamentul, dreptatea si fair-play-ul comercial international. Daca aceste argumente nu sunt suficiente, mai subliniez faptul ca nu exista nici un interes material sau financiar.

Rep: Stiu ca ati fost vizitat de un politician roman in Elvetia. Despre cine e vorba si care ar fi fost implicarea sa in aceasta problema?
Radu Golban: Pentru un jurnalist se cuvine sa fiti informat. Insa, in contextul acestei discutii nu doresc sa ma pronunt vis-a-vis de aceasta intrebare.