IPB WARNING [2] Illegal string offset 'member_id' (Line: 638 of /modules/blog/lib/lib_blogfunctions.php)
IPB WARNING [2] Illegal string offset 'member_id' (Line: 638 of /modules/blog/lib/lib_blogfunctions.php)
IPB WARNING [2] Illegal string offset 'member_id' (Line: 638 of /modules/blog/lib/lib_blogfunctions.php)
Forum pentru femei - eLady.ro -> Tarziu III

Site eLady | Articole eLady | Adrese utile | Trimite articol pentru eLady.ro | Trimite adresa utila | Contact 

Welcome Guest ( Log In | Register )

Rating 5
Entries on Wednesday 6th February 2008

entry Feb 6 2008, 01:18 PM
Iulia a iesit de la cursuri si s-a hotarat sa faca o plimbare prin parc. Primavara era anotimpul ei preferat, iar azi era o zi mai frumoasa ca niciodata. A intrat pe alee, minunandu-se ca un copil de coroanele albe ale pomilor infloriti. S-a asezat pe o banca si si-a aprins o tigara. Singurul ei viciu pe care si-l accepta fara toane. Nici nu se gandise vreodata sa se lase. Parerea ei era ca totul in viata se intampla la timpul potrivit, asa ca, daca va fi sa se lase vreodata, totul va veni de la sine. Gandurile i-au fost tulburate de o gasca de rolleri, care au trecut pe langa ea in viteza, galagiosi. Nu le-a dat prea mare atentie. A inceput sa observe incantata niste vrabiute care se jucau intr-o balta de ploaie. Iubea pasarile cu duiosie. Avea si ea acasa o pereche de papagali pe care ii invatase sa spuna cateva cuvinte si cu care vorbea toata ziua. Anca radea de ea ca o sa ajunga o babuta decrepita care vorbeste cu pasarile prin parc. Si-a ridicat mirata privirea cand si-a dat seama ca nu mai era singura. Langa ea statea unul dintre rollerii galagiosi care trecusera pe langa ea. Statea chiar in dreptul soarelui, asa ca nu ii vedea decat ochelarii de soare si zambetul. “De unde cunosc eu zambetul asta?” – s-a intrebat ea simtind cum i se strange inima. “Buna Iulia! “Buna, Mihai!”. Nu il mai vazuse de doua saptamani din seara aceea in club, cand, in mod inexplicabil, simtise dintr-o data ca trebuie sa plece, altfel moare asfixiata. Se scuzase in graba si literalmente zburase pe usa clubului, speriase un taximetrist cand navalise pe usa masinii si ii spusese gafaind adresa. A doua zi ii venea sa intre in pamant de rusine pentru comportamentul ei. Anca o sunase ingrijorata, insa ii baiguise o scuza oarecare, ca a fost foarte obosita si vroise sa doarma. In fond ce ar fi putut sa ii spuna? Nici ea nu stia ce o apucase. Nu isi explica efectul pe care il avusese acel barbat asupra ei. Si, ca de fiecare data cand se intalnea cu inexplicabilul, a preferat sa nu isi puna prea multe intrebari. Era genul de om care despica firul in patru si daca s-ar fi gandit prea mult la asta, nu ar mai fi avut liniste. Mihai s-a asezat langa ea pe banca. “Ce mai faci?” “Bine,multumesc”. In timp ce purtau o conversatie politicoasa despre vreme, ce mai face Anca si alte maruntisuri, Iulia si-a amintit motivul plecarii ei vijelioase din club. L-a vazut pe degetul lui. “E insurat!” –a gandit, amar. “Si ce imi pasa mie daca e insurat? Nici nu il cunosc” – si-a luat ea seama. “Vrei sa bem o cafea? Este o terasa draguta in apropiere.” “Mi-ar face placere” – in momentul in care a deschis gura, a ramas uluita. “Ce dracu se intampla cu mine? Accept invitatia la cafea a unui barbat insurat?” Mergeau pe alee, tacuti. Iulia isi cauta cuvintele, incerca sa gaseasca un subiect de conversatie. Insa in mintea ei era un vid imens. “El de ce nu zice nimic?” L-a privit cu coada ochiului. Parea sa fie si el in alta lume. Nu putea sa isi dea seama, din cauza ochelarilor. A intors brusc capul spre ea, facand-o sa tresara. Abia a avut timp sa isi mute privirea. Putea sa jure insa ca l-a vazut zambind. Zambetul ala!! Au ajuns la terasa si s-au asezat la o masa retrasa, sub un cires inflorit. Pe masa cazusera cateva flori si Iulia a inceput sa se joace cu ele nervoasa, strivindu-le intre degete. “Ce ti-au facut?” a ras el. A rosit usor. Si-a pus mainile in poala, frangandu-si degetele pe sub masa. “Ce caut eu aici?” Au comandat doua cafele. Iulia a aprins o tigara. “Nu mi-as fi imaginat ca esti genul care fumezi” “Tu nu fumezi?” “Nu” Alta tacere. Si esti studenta la farmacie?” a intrebat-o el. “Da, sunt in ultimul an” “Si iti place?” “Nu ma omor, dar e bine.” Au inceput sa discute despre munca pe care oamenii o fac din necesitate, nu din placere. Iulia incepuse sa se relaxeze. “Anca mi-a spus ca pasiunea ta este pianul” a schimbat el subiectul brusc, scotandu-si ochelarii si fixand-o cu privirea. Iulia ramase cu gura cascata, privindu-l fix in ochi, hipnotizata. Isi amintea privirea aceea. Privirea care o rascolise in seara aceea. Acum insa putea sa vada ca avea ochi caprui. Era ceva in ochii lui care invia simturi adormite. O privire care ii spunea:”Te cunosc din alta viata!” “Iulia?” “Hmm?” “S-a intamplat ceva?” “Nu, scuza-ma ce spuneai?” El zambi usor din coltul gurii si a repetat intrebarea . “Da, inca de mica. Am vrut sa studiez pianul, insa parintii nu aveau posibilitatea sa imi plateasca cursurile. In plus, in oraselul in care am crescut eu nu exista nici macar un profesor de pian” Iulia i-a povestit cum isi desenase clapele pianului pe masa din bucatarie si cum in fiecare zi isi incerca degetele pe lemnul acela, visandu-se o mare pianista. Cum asculta concerte de pian la pick-up-ul parintilor. Ii placea Chopin mult de tot. El o asculta atent. Cafelele se racisera in fata lor de mult. Apoi el i-a povestit cum alesese pianul deoarece bunicul lui fusese profesor de pian. Aveau un pian acasa si inca de mic incepuse sa studieze acest intrument, sub indrumarea bunicului. Facuse Conservatorul si facea parte din Orchestra Filarmonicii. La clubul X canta o data pe saptamana. Patronul era un prieten din copilarie. Nici nu si-au dat seama cand s-a inserat. La un moment dat s-au aprins felinarele pe alei. S-au trezit ca dintr-un vis. S-au privit, usor uimiti de timpul care zburase fara sa isi dea seama. “Trebuie sa plec” a zis el. “Te conduc acasa?” “Nu multumesc, nu vreau sa te incurc. O sa iau metroul.” “Nu ma incurci” a zambit el. “Sa mergem” Au iesit din parc si s-au urcat in masina lui. Pe drum nu au mai vorbit aproape deloc. Iulia simtea iar nelinistea aceea in suflet. Il privea discret din cand in cand. Au ajuns in fata blocului ei. “Iti multumesc pentru cafea.” A zis ea. El a privit-o ciudat, intens, ca si cum ar fi vrut sa spuna ceva. S-a razgandit insa si nu a zis decat: “Cu placere. Mai vorbim. La revedere!”

« Next Oldest · It's all about me · Next Newest »

Comments

post Feb 6 2008, 02:42 PM
Comment #1


Oli, Popeye's babe
*******

Group: Membru de Onoare
Posts: 4,290
Joined: 7-February 06
From: Bucuresti
Member No.: 194



Go to the top of the page
post Feb 6 2008, 02:45 PM
Comment #2


V.I.P.
*******

Group: Membru de Onoare
Posts: 8,980
Joined: 12-January 06
From: Six feet from the edge
Member No.: 146



QUOTE(Ala80 @ Feb 6 2008, 02:42 PM)


Iti dai seama ca "Va urma". Am uitat sa mentionez (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/smile.gif)
Go to the top of the page
post Feb 6 2008, 08:38 PM
Comment #3


Fondator eLady.ro
*******

Group: Administrator
Posts: 33,779
Joined: 7-December 05
Member No.: 5



Go to the top of the page

 
« Next Oldest · It's all about me · Next Newest »
 
SMTWTFS
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31


My Blog Links


My Picture

2 user(s) viewing
2 guest(s)
0 member(s)
0 anonymous member(s)

Search My Blog



IPB WARNING [2] Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/elady/public_html/forums/init.php:365) (Line: 0 of Unknown)