Credeti in fantome? Options

[sorin]

Nu in fantome si nici in "spafii" :P

Sorin.

[blondina]

In noaptea asta am inteles mai bine..sunt din ce in ce mai convinsa.. :o

[Alexa]

Daca ai ocazia sa vezi ceva ce multi altii nu pot sa vada, asta nu inseamna ca esti nebun. E normal ca omul sa nu creada in ceva ce este impotriva firii insa eu care la rindul meu eram tare sceptica in privinta vietii de apoi, am avut parte acum 3 ani de un eveniment care m-a speriat tare pe moment dar care mai apoi mi-a dat sperante si m-a bucurat peste masura.
In 2003 tatal meu s-a imbolnavit de cancer si am renuntat la serviciu ca sa pot avea grija de el. M-am mutat cu sotul meu in casa parinteasca pentru o perioada si cind tata a inceput sa se simta chiar rau, a inceput si perioada unor lucruri pe care nu le poate tagadui nimeni, martori fiind sotul si sora mea, plus o fotografie pe care o sa ma chinui sa o postez aici, daca reusesc.
Inainte cu 1 luna ca tata sa moara, i-am visat moartea, exact asa cum avea sa se desfasoare. Nu stiu daca e o caracteristica a tuturor care sfirsesc din cauza acestei boli nenorocite dar tatal meu care a fost un munte de om, zdravan la cap si foarte tare, din cauza durerilor resimtite in mai tot corpul, a intrat intr-o stare de aiureala in care spunea numai lucruri fara sens, vorbea ore intregi despre lucruri intimplate de-a lungul vietii sale-a fost aviator, comenta despre vreme, despre dirijarea avioanelor, despre mama care a murit cu 16 ani in urma, etc. Apoi ca un leit-motiv, ne pomenea mereu despre o bomba si despre faptul ca sus pe sifonier, ar sta niste oameni care se dau jos si vorbesc cu el. Binenteles ca noi l-am considerat aiurit si cautam sa nu il contrazicem insa el chiar vedea ceva. La 3 noaptea, a venit peste sora mea in camera si a intrebat-o daca il mai tine mult pe acel serafim pe balcon si cred ca stiti, serafim este un inger. La capul patului avea mereu un radio pe care din greseala l-a trintit si fiind vechi, nu l-a mai reperat nimeni. M-a chemat pe mine si m-a intrebat: " Festila asta nu poate sa repare radioul? Festila-luminare, candela. Pe mine ma mai repara cineva?, nu!" Binenteles ca m-am uitat strimb la el si m-a indurerat sa-l vad in halul ala de zapaceala insa in seara care a urmat, am inceput sa am convingerea ca ceva se intimpla cu adevarat. Era in jur de 2 sau 3 noaptea cind nu dormeam inca dar nici prea treaza nu eram, mai degraba o stare de semi-trezie cind am vazut usa deschizindu-se si pe tata intrind in camera. La marginea patului era sotul meu, apoi eu la perete. Tata l-a ignorat pe sotul meu, s-a asezat in genunchi la marginea patului si a pus o mina rece pe mina mea, lucru pe care l-am simtit clar. Apoi cu multa caldura si durere mi-a spus:" Andra, ajuta-ma te rog, am cazut din pat si nu pot sa ma ridic". Pe moment am ezitat, gindindu-ma ca daca e linga mine nu are cum sa fie cazut in camera lui, apoi am simtit mina lui cum ma stringe mai tare si-mi repeta: " Te rog". Atunci m-am ridicat brusc si am vazut ca nu e nimeni linga pat. Am stat un moment sa ma gindesc daca am visat sau nu si brusc m-am decis sa ma dau jos din pat ca sa vad daca e adevarat sau nu. Cind am ajuns in camera lui, intr-adevar tata era pe jos si se chinuia sa se urce in pat.
Ca sa nu ma mai lungesc cu povestirea mult, am sa va spun ca in 2 saptamini a murit, lucrurile s-au desfasurat asa cum am visat eu, iar dupa o zi de agonie din partea lui, seara ne-am dus eu, sora mea si sotul meu sa mincam putin pentru ca ne luase ameteala pe toti si brusc l-am auzit gemind tare, pentru ca de vorbit nu mai putea sa vorbasca. Eu i-am chemat si pe ceilalti sa vina dupa mine, am simtit ca tata moare si ca ne cheama la el. Chiar asa a fost. Cind l-am vazut cum trece prin toate chinurile si am vazut clar cum se stinge, am iesit pe hol, neputind sa indur privelistea aceea, e imposibil de asistat la moartea propriului tau parinte. Insa el nu s-a stins pina nu m-am intors in camera, de parca ar fi stiut ca nu sint in camera. A murit demn, schitind 2 expresii imposibil de redat in cuvinte.
Iar lucrul pe care vroiam sa vi-l povestesc si care mi-a dovedit clar ca exista ceva dupa moarte este urmatorul. La 6 luni dupa moartea lui, am vindut casa parinteasca si am impartit-o cu sora mea. Fiind singura acasa, am luat camera digitala si am facut poze peste tot, ca sa le am amintire. In camera lui, dupa zeci de poze trase, in geamul sifonierului, mi-a iesit tot capul tatalui meu, indreptat catre mine, cu ochii privind in directia mea, cu parul si barba crescute, ca o paranteza, nu l-am mai barbierit dupa moarte si in viata nu a purtat barba si cind am vazut ce mi-a iesit pe camera, era sa fac pe mine de frica. Am scos pozele pe calculator si cind am marit imaginea, am inghetat de spaima. Cind au venit acasa sora si sotul meu de la serviciu, le-am aratat si lor si s-au crucit. Imaginea este salvata pe calculator si toti cei carora le-am aratat-o, l-au recunoscut pe tata. Chiar si soacra mea care e foarte sceptica si recunoaste un lucru cu mare greutate. Pe biblioteca era o fotografie in rama cu mine si sotul meu de la cununia civila si ne-am trezit cu ea scoasa din rama, desi nimeni nu pusese mina pe ea iar cu o seara inainte, era la locul ei.
Nu stiu ce parere aveti despre ceea ce v-am povestit, insa eu am avut nenumarate semne de atunci ca omul dupa moartea fizica, ramine in forma spirituala pentru o vreme pe pamint, apoi trece mai departe. Am o prietena buna din copilarie care l-a cunoscut pe tata si care la- visat si a intrebat-o de ce mi-e frica de el, ca nu vrea sa-mi faca nici-un rau si asa era si in realitate, ma temeam seara sau cind eram singura prin casa, parca simteam brusc ca e cineva pe linga mine. Anul trecut am pierdut o sarcina si cu o seara inainte l-am visat pe el care m-a imbratisat si s-a lipit de burta mea si mi-a spus:"Pentru tine, am venit sa stii". A doua zi am pierdut sarcina. Venise sa imi ia copilul. Si ultimele dovezi despre care vreau sa va mai povestesc, sint prezenta unui aer rece care aparea brusc din senin desi geamul si usa erau inchise, care poposea adesea la picioaree mele sau pe fata si care s-a oprit odata si pe fata sotului meu care s-a gindit la ceea ce i-am povestit eu. Umbre negre ca de ceata neagra se deslipeau cu repeziciune de un loc in care intram eu brusc si dispareau cu o viteza fantastica. Nu stiu daca ma credeti, nu am nici-un motiv sa mint si mai mult, am sa incerc sa postez poza cu figura tatului meu care nu este foarte clara dar se poate observa totusi. Asa ca mai ginditi-va inainte de a spune ca nu credeti in fantome.

[Alexa]

Revin ca sa va mai spun ceva. Am credinta ca aceste lucruri se intimpla pentru ca persoana care a decedat este prea legata de cineva ramas in viata, un om care nu s-a impacat cu gindul ca a murit sau care inca nu-si da seama ce s-a intimplat cu el. Cind a murit mama mea, nu implinisem inca 18 ani. Eu nu am vrut sa merg la inmormintare si nici nu am fost de acord sa o aduca acasa, i-am spus tatalui meu ca daca o vad moarta, ori innebunesc de durere ori imi crapa inima din 2 una. tata m-a inteles insa sora mea s-a suparat pe mine dar mai tirziu a inteles si ea. In ziua inmormintarii, eu am ramas acasa cu o verisoara mai mare ca mine-putea sa-mi fie mama ca virsta si cu cumnata mea. Cind a venit preotul si cu dascalul sa sfiinteasca coliva, am iesit toate pe holul de la intrare iar eu am inceput sa pling ca nici nu mai vedeam farfuria de coliva pe care o tineam in miini. In timpul slujbei, din camara bucatariei, s-a auzit un zgomot infernal de parca ar fi maturat cineva toate oalele si cratitele aflate acolo. Preotul a incremenit la fel si dascalul, ne-a intrebat daca e cineva in bucaterie si dupa raspunsul nostru negativ, a scurtat slujba, s-a inchinat si a zis asa:" In casa asta s-a dat multa la dracu' iar zgomotul asta a fost sufletul moartei care s-a eliberat'
Dupa ce a plecat preotul, am fugit la bucatarie si stupoare, toate vasele erau la locul lor, asa cum au constatat si verisoara si cumnata mea.
La 40 de zile de la moartea mamei, sora mea a vazut-o in hainele de casa, trista si intunecata la chip, asezata tot la capul patului, cu miinile pe picioarele noastre si uitindu-se la noi doua. Sora-mea s-a speriat si s-a ridicat intr-un cot si atunci ea a plecat.
Sint lucruri de suflet pe care nu le-as povesti oricui, insa credeti-ma ca asa au stat lucrurile si pentru mine, au fost semne clare ca exista ceva dupa moarte.

[blondina]

Alexa o chestie asemanatoare am trait si eu..Te rog pune poza aceea pe forum,sunt foarte curioasa. te pup.  :-*

[Alexa]

Blondi, incerc sa atasez poza, sper sa se vada ceva. Am atasat dar imi spune ca e prea mare. Trebuie sa astept sa vina sotul meu de la serviciu si sa ma ajute sa o micsorez. Revin pe seara, sa te uiti.

[blondina]

Ok.Astept cu nerabdare.Te-am pupat  :-*

[Alexa]

blondi, sper ca observi in partea stinga a geamului un cap de barbat. Imi dau seama ca nestiind cum arata tatal meu nu ai cum sa certifici daca este el sau nu, am sa incerc miine sa postez o poza pe care i-am facut-o cu 1 luna inainte sa moara ca sa vezi asemanarea.

[blondina]

Dap..se diferentiaza o figura umana.Am salvat poza si am marit-o.Cand e mare se vede mai bine..Foarte interesant..Ataseaza si poza cu tatal tau daca poti.  :-*

[invisible]

eu cu toata bunavointa nu am reusit sa vad vreun cap de nimic in poza aceea. Blondino, ia intra matale pe mess. un pic :P