Raceala, laringita, faringita etc....., Remedii naturiste Options

[Cleo]

Am citit in mai multe locuri ca NU anotimpul rece este cauza racirilor mai frecvente .... ci faptul ca aerul uscat sensibilizeaza mucoase respiratorii si virusii se pot "agata" cu mai multa usurinta.

sfat: beti ceaiuri multe cand sunteti raciti: un ceai pt raceala ar fi compus din: coada soricelului +urzica + patlagina + cimbru .


Cauzele favorizante imbolnavirii
Cauzele favorizante ale bolilor respiratorii sunt factorii care determina reactii congestive (modificari circulatorii) ale mucoasei nasului, faringelui, traheei si bronhiilor, ale alveolelor si ale pleurei.

Aceste modificari micsoreaza rezistenta si puterea de aparare locala a acestor organe, ajutand sau declansand actiunea microbilor.

Cel mai insemnat rol il joaca raceala, notiune care nu trebuie inteleasa ca actiune directa a aerului rece asupra mucoasei aparatului repirator, ci mai ales ca "racirea" corpului sub actiunea expunerii la temperaturi scazute sau sub actiunea umezelii si racelii la picioare, ceea ce a facut pe un clinician francez sa afirme ca omul "raceste" prin corp si nu prin respiratie. Acest mecanism explica si caracterul sezonier al numeroaselor boli respiratorii, a caror frecventa este maxima in anotimpul rece si umed.

Aproape orice raceala incepe cu o rinita (guturai) cea mai obisnuita boala a mucoasei nasului.

Cand picioarele sunt umede si reci, vasele sangvine ale nasului se contracta, mecanismele de incalzire si umezire a aerului din nas functionand defectuos.

In aceste conditii aerul nu se incalzeste, ramane uscat, microbii trec nestingheriti si astfel are loc inflamarea mucoasei nasului si faringelui , adica apare banala rinofaringita, cu guturai si dureri in gat.

Adesea, o data cu mucoasa nasului, faringelui si a traheei, se congestioneaza si laringele; apare laringita, caracterizata prin tuse uscata si raguseala pana la stingerea vocii.

O alta cauza favorizana este actiunea factorilor iritanti asupra mucoaselor respiratorii si anume a substantelor care exercita o iritati mecanica (praf, fum, pulberi, scame, ciment, particule mici de origine vegetala si mai ales fumul de tutun) sau chimica (gaze iritante, gaze toxice, vapori iritanti), factori din ce in ce mai des intalniti in prezent si mai ales in orasele mari, datorita dezvoltarii crescande a industriei.

Cauze predispozante imbolnavirii
Cauzele predispozante sunt factorii care inlesnesc producerea inflamatiei mucoaselor respiratorii prin crearea unor conditii ce scad rezistenta organismului fata de cauzele determinante si favorizante.

Sunt considerati factori predispozanti:

Defectele nazale (deviatii de sept, hipertrofii de cornet), care constituie o oarecare piedica in respiratie, in incalzirea si umezirea aerului inspirat
Focarele infectioase cronice ale cailor respiratorii superioare ( rinite, faringite, amigdalite, sinuzite, infectii dentare, supuratii), care pot sa provoace si sa intretina inflamatii ale traheei, bronhiilor si alveolelor pulmonare prin infectarea din proape in aproape sau de la distanta (prin inhalare sau pe cale limfotica
Starile debilitante pentru organism, cum ar fi: bolile infectioase, subalimentatia,surmenajul, debilitatea generala, alcoolismul, sifilisul, tuberculoza,bolile cronice de inima si rinichi, guta,obezitatea, diabetul,tabagismul starile alergice.
Toate aceste conditii favorizeaza si aparitia recidivelor

[Cleo]

mai "fetilor" eu scriu ....


Faringita are ca simptom principal durerea in gat cu iradieri spre zona urechilor iar laringita este determinata simptomatologic de inflamatia laringelui insotita de ragusala, arsuri, uscaciune, tuse iritativa, febra.

Sunt recomandate ca adjuvante ceaiuri calde din plante medicinale:

Flori si frunze de Nalba mare
Este un ceai emoilent, antiinflamator si calmant.
Se face infuzie cu o lingurita planta la o cana cu apa clocotita. Se beau doua cani pe zi.

Flori de Musetel
Este un ceai antiinflamator, antiseptic, emoilent si cicatrizant.
Se face infuzie cu o lingurita flori la o cana cu apa clocotita. Se beau doua cani pe zi.

Cimbru sau Cimbrisor
Este un ceai calmant, antiviral, antiseptic expectorant si cicatrizant.
Se face infuzie cu o lingurita planta la o cana cu apa. Se beau doua cani de ceai pe zi.

Frunze de Patlagina
Este un ceai antiinflamator, emoilent, bactericid, hemostatic si cicatrizant.
Se face infuzie cu o lingurita frunze la o cana cu apa clocotita. Se beau doua, trei cani pe zi. Se foloseste si la gargara.

Fructe de Fenicul
Este un ceai diuretic, antiseptic, sedativ, carminativ si antiinflamator.
Se face infuzie cu o jumatate lingurita fructe zdrobite la o cana cu apa clocotita.
Cantitatea se bea in trei reprize dupa mesele principale.

Pentru gargara se folosesc si urmatoarele plante:

Flori de Arnica
Este un ceai aniinflamator, antiseptic, diuretic, calmant si cicatrizant.
Se face infuzie cu o ligurita flori la o cana cu apa clocotita. Se face gargara de mai multe ori pe zi.

Frunze de Salvie
Este un ceai antiseptic, antispastic, cicatrizant.
Se face infuzie cu doua lingurite frunze la o cana cu apa clocotita. Se face gargara de mai multe ori pe zi.

Se recomanda hrean ras amestecat cu miere in cantitati egale din care se iau doua, trei lingurite dupa mesele principale.
Se mai recomanda decoct din 60 g varza (in special cea rosie ) la jumatate litru apa, indulcit cu miere. Se bea in cursul zilei.

Sunt eficiente urmatoarele siropuri:

- Sirop de smochine: 500 g smochine la un litru apa la care se adauga 250 g miere. Se ia cate o lingurita de doua, trei ori pe zi.

- Sirop din suc de mere si zahar in parti egale, fiert la foc mic pana la consistenta siropoasa. Se iau cate doua linguri inainte de masa.

- Siropul de ceapa: se fierb 4-6 cepe taiate felii intr-un litru de apa timp de 15 minute la foc domol.
Se strcoara prin presare, se adauga 200 g miere si se pastreaza la rece. Se iau 4-6 linguri pe zi timp de o saptamana.

- Sirop din decoct concentratde praz, 200 g praz la 1 litru apa, amestecat cu miere in cantitati egale. Se iau 4-5 linguri pe zi.

Pentru proprietatile emoilente smochinele mai pot fi consumate ca atare sau sub forma de infuzie (sau decoct) cu 4-5 fructe uscate la o cana cu apa indulcita cu putina miere. Dupa ce se tine in gura ceaiul se inghite in 5-6 prize zilnic.

Se pun comprese pe torace cu radacini de hrean ras sau cu faina de Mustar negru.

[Cleo]

Tusea nu este o afectiune ci un simptom al diferitelor afectiuni respiratorii. Este un act reflex produs de iritarea mucoaselor cailor respiratorii fie datorita prezentei unor corpi straini, fie datorita prezentei unor secretii patologice.

In prima faza, cea iritativa, tusea este seaca, fara expectoratie si in acest caz se recomanda ceaiuri antitusive:

Scai - vanat
Este expectorant si calmant al tusei spastice si convulsive.Este cea mai eficienta planta chiar in caz de tuse rebela. Se face decoct cu o lingurita planta la o cana cu apa. Se fierbe 15 minute. Se iau cate doua, trei linguri de doua, trei ori pe zi.


Fructe de Fenicul
Este diuretic, antiseptic, sedativ, carminativ si antiinflamator. Se face infuzie cu o jumatate lingurita fructe zdrobite la o cana cu apa clocotita. Cantitatea se bea in trei reprize dupa mesele principale.

Lichen de piatra
Este emoilent si calmant al sistemului respirator, antispastic pulmonar, antibiotic, fluidificator al secretiilor bronsice. Se face decoct cu o lingurita planta la 200 ml apa, se fierbe 5 minute si se neutralizeaza aciditatea cu un varf de cutit de bicarbonat de sodiu. Se beau 1-2 cani pe zi inainte de mese.


Flori si fructe de Porumbar
Se face infuzie cu o lingurita planta la o cana cu apa. Se beau doua, trei cani pe zi. Ceaiurile se indulcesc cu miere de albine.


Se recomanda urmatorul sirop de ceapa: o ceapa mare cruda se taie marunt si se fierbe in jumatate litru apa pana scade la jumatate. Se adauga miere. Ceapa se poate coace pana se inmoaie ( in loc sa se fiarba), apoi se zdrobeste si se pune in pahar. Se adauga 100 g miere. La nevoie se mai adauga putina apa. Siropul se poate pastra 3-4 zile la temperatura camerei sau 7 zile in frigider. Pentru copii se recomanda 6 lingurite pe zi iar pentru adulti 3-6 linguri pe zi.


Se mai recomanda siropul de praz din decoct concentrat, 200 g praz la 1 litru apa, amestecat cu miere in cantitate egala.Se iau 4-5 linguri pe zi.



In faza a doua a tusei este nevoie de ceaiuri din plante medicinale cu proprietati expectorante care sa ajute la fluidificarea si eliminarea secretiilor bronhice.



Flori si radacini de Ciubotica-cucului
Este emoilent, expectorant, antispastic, sedativ, calmant al tusei, fluidifiant al secretiilor bronhice, cicartizant. Se face infuzie din 1-2 lingurite flori la 200 ml apa clocotita. Se beau doua, trei cani pe zi. Se mai poate folosi decoctul din 1-2 lingurite radacini la 250 ml apa. Se fierbe 10 minute si se beau doua, trei cani pe zi. In cazul in care se foloseste tinctura de Ciubotica-cucului, se iau 15-20 picaturi pe zi.


Muguri de Pin
Este antiinflamator, antiseptic, cicatrizant, modificator al secretiilor bronhice. Se prepara infuzie cu doua lingurite muguri la o cana cu apa clocotita. Se beau doua, trei cani de ceai pe zi.

[kalua]

Chiar citeam ca o raceala pe iarna e chiar sanatoasa, se updateaza sistemul imunitar la noii virusi.
Pe mine m-a ajutat foarte mult si bine la raceala de anul asta Kaloba (in alte tari se numeste Umckaloabo medicamentul), picaturi de pelargonium sidoudes. In timpul sarcinii si al alaptatului nu esre recomandat de folosit pentru ca nu s-au facut pana acum indeajuns studii in acest sens.