Cum orice minune nu tine mult, ziua a inceput cu o veritabila atmosfera de toamna rece, bacoviana. Si tocmai cand eram gata sa ii dau o sansa acestui anotimp... Ploua marunt, trist si picaturile se aud ca un cantec de ceas vechi pe polita bunicii.

Asa ca o sa trag obloanele si o sa ma uit la inregistrari vechi cu zile de vara, incercand sa uit ca soarele m-a tradat din nou.

Astazi ceasul desteptator a fost un mesaj primit pe telefon din tarile calde. O tara cu miros de inghetata de portocale. Salutari, Rita! Si mie mi-e dor de tine.