Comisioane bancare la plata cu un card in strainatate, Ce comisioane iau bancile cind folosim cardul in strainatate Options

[Diana.]

Când utilizaţi un card bancar în străinătate, aveţi grijă la comisioane. Dacă retrageţi numerar, plătiţi comisioane de până la 1,5% din suma retrasă, plus zece lei. Alte bănci au taxă de conversie în valută, ca şi când aţi cumpăra euro de la ghişeul valutar al băncii.

Se apropie sezonul estival şi multe persoane îşi vor petrece concediile peste graniţă. Oricine călătoreşte în străinătate poate spune că este foarte bine să ai şi bani lichizi, dar şi un card de debit sau de credit, pe care să-l folosiţi pentru cumpărături. În majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene tranzacţiile cele mai multe se efectuează cu cardul, iar banii lichizi (cash) sunt din ce în ce mai rar utilizaţi. Băncile româneşti emit carduri care, în majoritatea cazurilor, sunt utilizabile şi în străinătate. Atenţie, însă, la comisioanele plătite peste graniţă, în contul băncii de la care aveţi cardul!

Comisioane mai mari

Majoritatea băncilor comerciale din România nu percep nici un fel de comision la plata cu cardul către comercianţii din străinătate. Dar dacă deţinătorul cardului trebuie să retragă numerar, atunci va avea de plătit comisioane mult mai mari decât în ţară. De exemplu, dacă Banca Transilvania percepe, în ţară, un comision de 0,5% din sumă (plus 2,5 lei) la retragerea de numerar de către clientul băncii de la ATM-ul altei bănci, în străinătate banca cere 1% din suma retrasă, plus 2,5 lei. „Este foarte bine ca persoanele care călătoresc în străinătate să-şi ia şi cardul, pentru că peste graniţă este foarte răspândit sistemul de plăţi electronice (în unele locuri se poate plăti doar cu cardul) şi trebuie să ştie ce costuri suplimentare implică folosirea cardului peste graniţă. Dacă se achită cumpărăturile direct cu cardul, nu se percepe nici o sumă, dar dacă ridică numerar de la ATM-uri atunci se percep unele comisioane“, spune un bancher din Craiova. Deţinătorii cardurilor BRD plătesc în străinătate, la retragerea de numerar, un comision de 1,5% din sumă, plus zece lei. Dacă trebuie să retrageţi bani de pe cardurile BRD în regim de urgenţă peste graniţă, atunci vă costă 95 de dolari, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul băncii. Unele bănci au „taxă de conversie“ a leilor româneşti în euro, care se stabileşte în funcţie de cursul valutar al fiecărei bănci. Adică o persoană are un card de lei, cu care pleacă în concediu în străinătate. De acolo retrage euro în loc de lei, astfel că este taxat în plus de către bancă, pentru conversia valutară. Există şi idei mai îndrăzneţe pentru a trimite bani în sau din străinătate. Raiffeisen Bank dă posibilitatea clientului să trimită bani pe cardul altei persoane prin utilizarea telefonului mobil, „contra unui comision mic“, informează public banca.

Limită maximă în fiecare zi

Încă un element despre utilizarea cardurilor este valabil şi în ţară, şi în străinătate. Băncile plafonează utilizarea cardurilor (fie că sunt de debit sau de credit) ca număr de tranzacţii şi ca sumă. Unele bănci acceptă maximum şase tranzacţii pe zi, altele ajung la zece, ceea ce înseamnă că poţi utiliza cardul de tot atâtea ori într-o singură zi. Limita de tranzacţie se stabileşte de fiecare bancă, de la 3.000 până la 10.000 de lei pe zi. În cazul clienţilor de top (cu salarii de mii de euro) limita de tranzacţionare urcă până la 20.000-30.000 de lei pe zi. „Este foarte important ca oamenii să cunoască faptul că dacă au folosit cardul de câteva ori pe zi, iar la final doresc să cumpere ceva de sumă mare s-ar putea să nu le mai permită cardul din cauza limitei maxime admise şi să se vadă nevoiţi să renunţe la tranzacţie“, spune reprezentantul unei bănci.

Cât de sigure sunt tranzacţiile on line

În UE utilizarea codului PIN este din ce în ce mai rară. Primează cardurile cu cip, despre care se spune că sunt mult mai sigure. Mulţi comercianţi din ţările mai dezvoltate nu mai solicită PIN-ul la tranzacţii sau pot exista unele bancomate care nu primesc decât carduri cu cip. Sau „se poate întâmpla ca un card cu PIN să nu fie acceptat de un ATM care cere doar carduri cu cip, dar în cazuri destul de rare“, susţine reprezentantul unei unităţi bancare craiovene. În România, din ce în ce mai multe bănci introduc cardurile cu cip. În plus, deţinătorii de carduri cumpără fie bunuri de la magazinele virtuale, fie bilete de avion, on line. Dar cât de sigure sunt tranzacţiile cu carduri efectuate pe internet? „Nu sunt foarte sigure tranzacţiile pe internet cu cardul. De aceea noi am pus o barieră. Am plafonat tranzacţiile pe internet la 5.000 de lei. Dacă vrea clientul să creştem această sumă, el vine la bancă şi îi creştem plafonul, dar pe riscul lui“, spune managerul unei bănci locale. Băncile îşi iau măsuri de precauţie: fie au propriul sistem de siguranţă a tranzacţiilor on line, cum e cazul BCR care a introdus şi cardurile cu cip şi are un sistem de siguranţă „3-D Secure“, care conferă cardului un cod de securitate. Sau Alpha Bank, unde protecţia suplimentară se face prin serviciul „Verified by VISA“, unde clientul activează serviciul respectiv şi primeşte o parolă unică valabilă numai pentru tranzacţiile pe internet ale deţinătorului cardului respectiv.

„Nu sunt foarte sigure tranzacţiile pe internet cu cardul. De aceea noi am pus o barieră. Am plafonat tranzacţiile pe internet la 5.000 de lei. Dacă vrea clientul să creştem această sumă, el vine la bancă şi îi creştem plafonul, dar pe riscul lui“.
Managerul unei bănci craiovene .

[kalua]

Din motivele enumerate mai sus si din experienta proprie sugerez sa se intereseze fiecare ce limita are pe zi (aici este si saptamanala) si daca-i trebuie mai mult, sa ceara treaba asta, limitele nu-s puse in pioneze.
Daca se ridica in strainatate cash, tocmai pentru a nu plati de nu stiu cate ori cei 10 lei, sa se scoata o singura data toata suma necesara.
Si sa va interesati daca nu exista carti de credit la care nu se plateste niciun fel de comision sau altceva la folosirea ei in scopul retragerii de numerar in strainatate. Noi avem una tinuta (si platita) numai pentru asta.

[Diana.]

Faza cu limitarea e valabila pentru carduri de credit emise de Bancpost, de exemplu. Insa la un debit card mi se pare o porcarie sa imi puna limita...