Ti s-a intamplat vreodata sa simti atat de multe, incat sa nu iti mai incapi in propriul trup? Sa simti cum gandurile, sentimentele, trairile pur si simplu iti explodeaza prin fiecare por al pielii, prin firele de par, prin ochi, prin ochi, prin pieptul prea greu incercat de o inima neastamparata? Sa nu scapi nici macar in somn, pentru ca gandurile iti evadeaza in vise si nu mai stii daca dormi sau e aievea. Iar dimineata te trezesti mai obosit, pentru ca nu ai luat nici o pauza. Teoretic ai dormit, dar degeaba…


Incerci sa cobori cu picioarele pe pamant, sa iti fixezi atentia asupra…orice: munca, o convorbire telefonica, un coleg care te intreaba amabil cum iti mai merge, mama, care iar te suna sa te intrebe daca esti bine, sefa, care iti da 10 mii de sarcini de rezolvat in urmatoarele 10 minute.

Degeaba…privirea ta trece prin ei, parca ar fi raze laser (pacat ca nu are si acelasi efect, cateodata).


Care sa fie cauza? Vremea? Horoscopul? Neti Sandu? Cafeaua? Tensiunea?


Orice ar fi, vreau sa inceteze. Ca ma simt ca si conectata la 2.20 si daca mai continui asa, cred ca o sa mi se increteasca parul ca al Tinei Turner de la tensiune. Oare ceaiul ala de tei o fi bun de ceva?