Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

CSA: Despăgubirile la RCA vor fi plătite înainte de efectuarea reparaţiilor, la preţuri de catalog

Asigurătorii vor plăti despăgubirile în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) înainte de efectuarea reparaţiei, iar preţurile vor fi stabilite de asigurător în funcţie de prețurile "de catalog" şi nu după propriile criterii, potrivit modificării normelor emise de CSA.

"Dacă până acum societatea de asigurare stabilea valoarea despăgubirilor potrivit propriilor criterii, acum valoarea pagubei se stabileşte având în vedere preţurile practicate de către unităţile de specialitate sau cele din cataloagele de specialitate, astfel încât despăgubirea primită să-i permită păgubitului să efectueze reparaţiile", a declarat preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), Angela Toncescu.

Toyota va reduce temporar producţia din Franţa, pentru a se adapta la scăderea vânzărilor

Constructorul auto japonez Toyota a anunţat luni că va reduce temporar producţia din Franţa pentru a se adapta la scăderea vânzărilor, în urma rechemărilor în service, relatează AFP.
Grupul japonez, cel mai mare constructor auto din lume, a confirmat totodată că vrea să prelungească măsurile de reducere a producţiei în cadrul celor două fabrici din Marea Britanie.
Toyota a rechemat, în total, în service peste 8,5 milioane de autoturisme în ultimele luni, din cauza unor probleme legate de pedala de acceleraţie, de preşurile auto sau de pedala de frână a modelelor hibride.
Uzina franceză din Onnaing îşi va înrerupe producţia timp de mai multe zile, între începutul lunii martie şi finalul lunii aprilie, a explicat Toyota, fără să dea alte detalii.
Această uzină are o capacitate de producţie de 270.000 de autoturisme pe an.

[Diana.]

BNR nu se aşteaptă la alte şocuri mari pentru sistemul bancar în acest an

Sistemul bancar românesc nu va mai suporta şocuri mari în acest an, dar băncile vor trebui să se adapteze în continuare la problemele apărute în 2009, a declarat miercuri viceguvernatorul BNR Cristian Popa.
El a precizat că banca centrală nu se aşteaptă la "şocuri mari", ţinând cont că, din perspectiva scăderii economice, "nu vor mai fi cifre ca în 2009 şi va exista o creştere pozitivă în 2010".
De asemenea, Banca Naţională a României (BNR) exclude pentru acest an noi şocuri pe partea de CDS-uri, în condiţiile în care a avut loc deja o reevaluare a riscurilor pentru toate ţările emergente.
În privinţa României, marja la CDS-uri a scăzut de la circa 700 de puncte de bază în martie 2009 la circa 200 puncte de bază în prezent.

[Diana.]

Băncile nu mai blochează conturile
Instituţiile de credit care ameninţau zilele trecute că vor bloca toate conturile clienţilor dacă aceştia nu-şi vor actualiza datele cu caracter personal s-au mai temperat după ce BNR le-a rugat să nu facă exces de zel. „Nu orice om care îşi ia salariul pe card este suspect de terorism“, spun reprezentanţii BNR. Există şi bănci care au dat termen firmelor până pe 9 aprilie, altfel le restricţionează temporar accesul la conturi.

Doljenii care au carduri de salarii sau conturi deschise la bănci de top s-au trezit cu ameninţări de la instituţiile de credit respective, potrivit cărora, dacă nu-şi actualizează datele cu caracter personal, urmează să le fie blocate conturile. Unele bănci le dădeau clienţilor drept „ultimatum“ data de 31 martie, spunând că, dacă nu se prezintă la bancă doar cu buletinul pentru a completa un formular, atunci de la 1 aprilie le va fi blocat accesul la conturi. Alte instituţii de credit au anunţat că persoanele fizice şi juridice - clienţi ai băncii - au termen până pe 9 aprilie să-şi actualizeze datele personale. Există norme legale care obligă băncile ca până la 1 aprilie să actualizeze datele personale ale tuturor clienţilor şi au avut mai mult de un an la dispoziţie să facă acest lucru.

Băncile mergeau până la rezilierea contractelor
Alte bănci au fost mai rezervate, anunţând că doar clienţii care refuză expres să-şi actualizeze datele personale se pot alege cu rezilierea contractelor. „După termenul-limită de 31 martie 2010, în cazul clienţilor activi care nu au actualizat datele personale, banca va realiza această operaţiune înainte de efectuarea oricărei alte operaţiuni bancare. Potrivit normelor legale, relaţia de afaceri va fi reziliată însă în cazul în care clientul refuză să facă acest lucru“, anunţa o bancă de top cu câteva zile înainte de Paşte.

Firmele ar putea avea restricţii
Alte bănci au afişate pe site avertizări pentru persoanele juridice, potrivit cărora, dacă până vineri, 9 aprilie, nu-şi actualizează datele de contact, vor avea restricţii la propriile conturi. „Pentru protejarea interesului companiei dumneavoastră, în situaţia în care până la 9 aprilie 2010 nu depuneţi formularul completat de actualizare a datelor de identificare, ne rezervăm dreptul de a restricţiona temporar efectuarea anumitor operaţiuni pe contul dumneavoastră“, anunţă, pe site-ul oficial, banca în cauză. „Norma BNR spune că se poate bloca accesul la conturi. Băncile au făcut tot ce s-a putut să îi cheme pe clienţi să-şi actualizeze datele: am trimis SMS-uri, le-am ataşat scrisori la extrasele de cont, ba chiar am trimis informări şi la angajatori. Au avut un an la dispoziţie să vină şi nu au venit. Cred că se va trece la blocări de conturi“, spunea recent un bancher craiovean.

BNR a temperat băncile
Înainte de Paşte, cel puţin la nivel local, băncile care au trimis scrisori clienţilor sau care afişau pe internet „ultimatumul“ nu trecuseră la măsuri extreme de blocare a conturilor. Schimbarea radicală de optică este generată de o adresă pe care Banca Naţională a României (BNR) a transmis-o Asociaţiei Române a Băncilor, pentru a o comunica băncilor comerciale. Prin scrisoarea respectivă, BNR le cerea băncilor să fie mai rezervate în ceea ce priveşte blocarea conturilor clienţilor. „Banca Centrală le-a cerut băncilor să aplice norma BNR nu numai în litera, ci şi în spiritul ei. Legea este pentru combaterea spălării banilor şi a actelor de terorism. Dar asta nu înseamnă că fiecare om care îşi primeşte salariul pe un card este suspect de terorism. Băncile trebuie să analizeze de la caz la caz riscurile şi nu să blocheze conturile tuturor clienţilor. Nu este cazul să facă exces de zel“, a declarat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR. Instituţiile bancare trebuie să-i convingă pe oameni să meargă cu actul de identitate la bancă şi să completeze un formular cu aceste date. Regulamentul BNR nr. 9/2008 privind cunoaşterea clientelei se aplică în aceste situaţii.

„Banca Centrală le-a cerut băncilor să aplice norma BNR nu numai în litera, ci şi în spiritul ei. Legea este pentru combaterea spălării banilor şi a actelor de terorism. Dar asta nu înseamnă că fiecare om care îşi primeşte salariul pe un card este suspect de terorism. Băncile trebuie să analizeze de la caz la caz riscurile şi nu să blocheze conturile tuturor clienţilor. Nu este cazul să facă exces de zel“.
Mugur Şteţ, purtător de cuvânt al BNR.

[Diana.]

Am ieşit din topul statelor cu cele mai riscante datorii
România a coborât şase locuri în primele trei luni ale anului, pe poziţia a 15-a, într-un clasament al ţărilor în funcţie de gradul de risc al datoriilor, după reducerea cu 25% a costurilor statului român pentru asigurare riscului de default, potrivit unui raport al companiei CMA Data Vision.

CMA a analizat costurile de asigurare a datoriilor împotriva riscului de default pentru 66 de state.
La finele anului trecut România era prezentă în top zece al statelor cu cele mai riscante datorii pe locul nouă.
Credit default swap-ul (costul de asigurare la restructurare/default) titlurilor de stat cu maturitatea la cinci ani ale României a scăzut în primul trimestru la două puncte procentuale peste rata mid-swap, de la 2,763 puncte procentuale peste acest nivel la finele trimestrului al patrulea din 2009.
Astfel, asigurarea unei datorii de zece milioane de dolari, cu scadenţă de cinci ani, a statului român a scăzut la finele lunii martie la 200.000 de dolari, de la 276.300 dolari în decembrie, notează CMA în raportul Global Sovereign Credit Risk Report pentru primul trimestru.
Probabilitatea cumulativă de default a datoriilor României a coborât de la 17,2% în decembrie 2009, la 13,3% în martie.

În top zece al statelor cu cele mai riscante datorii, Lituania, Liban şi România au fost înlocuite de Pakistan, Egipt şi Irak.
Venezuela a rămas pe prima poziţie a clasamentului în primul trimestru din 2010, urmată de Argentina, Pakistan, Ucraina, Irak, Dubai, Islanda, Letonia, Grecia şi Egipt. Pakistan şi Irak nu au fost incluse în raportul pentru trimestrul al patrulea din 2009, în timp ce Egiptul a urcat de pe 11 pe zece.

Cel mai sigur stat a rămas Norvegia
Europa emergentă s-a numărat printre regiunile cu cea mai bună evoluţie în trimestrul al patrulea, potrivit CMA. Estonia a înregistrat cea mai semnificativă scădere a CDS, de 50,9%, urmată de Ucraina, cu 49,3%, şi Letonia, cu 33,3%. Ungaria, Bulgaria şi România au avut performanţe similare în primul trimestru din 2010, la fel ca Slovacia, Slovenia sau Cehia.
În Europa Centrală şi de Est, Bulgaria se situează pe poziţia 16, având costuri de 193.200 dolari pentru asigurarea unei datorii de zece milioane de dolari, urmată de Ungaria pe 18, cu 181.500 dolari. Polonia şi Cehia ocupă locurile 40 şi 48, asigurarea unei datorii similare costând 96.500 dolari, respectiv 68.600 dolari.
Cel mai sigur stat a rămas şi în primul trimestru din 2010 Norvegia, cu un cost de asigurare împotriva default-ului de 17.300 de dolari, urmat de Finlanda, cu 23.000 de dolari, şi Germania, cu 31.600 de dolari. Comparativ cu finele anului 2009, Germania şi Finlanda au făcut schimb de locuri.

România avea, la finele lui 2009, o datorie publică directă de 11,97 miliarde de euro, în creştere cu 32,6% faţă de anul anterior. Datoria publică directă include împrumuturi externe contractate direct de Ministerul Finanţelor Publice şi autorităţile administraţiei publice locale în baza legislaţiei privind datoria publică, dar şi cele privind ratificarea acordului dintre România şi Fondul Monetar Internaţional.

[Diana.]

România la coada ţărilor UE
România a ocupat poziţia a doua din coadă între ţările UE, după Ungaria, în ceea ce priveşte inflaţia anuală din martie.
România se plasează pe locul al doilea în Uniunea Europeană (UE) în funcţie de majorarea preţurilor de consum din martie, de 4,2%, în raport cu aceeaşi lună din 2009, potrivit Eurostat. Din cele 26 de state prezente în raportul biroului de statistică al Comisiei Europene, trei au înregistrat în luna martie scăderi ale preţurilor de consum, faţă de aceeaşi perioadă din 2009, iar celelalte ţări au raportat creşteri. Cea mai mare inflaţie anuală este consemnată de Ungaria (5,7%), urmată, după România, de Grecia (3,9%). Preţurile s-au redus în Letonia (4%), Irlanda (2,4%) şi Lituania (0,4%).Comparativ cu februarie 2010, inflaţia anuală a scăzut în cinci state membre, a fost stabilă în două şi a urcat în 19 ţări.

UE ne scuteşte de plata a 24,8 milioane de euro
România va plăti la bugetul UE cu 24,8 milioane euro mai puţin decât contribuţia stabilită iniţial de 1,408 miliarde euro.
Bugetul UE a avut în 2009 un surplus de 2,2 miliarde euro, 1,9% din buget, fondurile urmând a fi a realocate, potrivit Comisiei Europene (CE)."Nivelul redus al fondurilor rămase din 2009 demontrează că am direcţionat banii eficient acolo unde a fost nevoie. Surplusul va intra ca venituri în bugetul din 2010, ceea ce se traduce prin economii pentru statele membre", a declarat comisarul european pentru Planificare Financiară şi Buget, Janusz Lewandowski.

[Diana.]

65.000 de persoane afectate de anularea curselor aeriene de ieri şi azi

Circa 65.000 de persoane au fost afectate de anularea a aproximativ 600 de curse aeriene în zilele de sâmbătă şi duminică din cauza norului de cenuşă care traversează şi România. "În total, sâmbătă au fost anulate pe toate aeroporturile din ţară 270 de curse aeriene, iar duminică alte 320. În urma acestor anulări, au fost afectate 60-65.000 de persoane", a explicat Marin Anton, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. În ceea ce priveşte posibilităţile de despăgubire ale călătorilor, Marin Anton a precizat că firmele de transport aerian pot invoca forţa majoră ca scuză. "Companiile nu sunt obligate să despăgubească călătorii pentru că este o situaţie specială, un caz de forţă majoră. Soluţia este relocarea pasagerilor când cursele vor fi reluate", a menţionat Anton. Comitetul pentru situaţii de urgenţă întrunit azi la Guvern a decis că spaţiul aerian al României rămâne închis până mâine la ora 12.00.

[Diana.]

Băncile au redus marjele la lei în primul trimestru

Băncile au redus marjele la lei în primul trimestru, în condiţiile în care scăderea dobânzilor medii la creditele în monedă naţională a fost mai mare decât diminuarea ratelor la depozite, şi au majorat nesemnificativ marjele practicate la euro, reiese din datele publicate de BNR.
Diferenţa dintre dobânzile medii la creditele şi depozitele în lei aflate în sold a scăzut de la 7,15 puncte procentuale în decembrie la 6,93 puncte în martie, dar se menţine la un nivel aproape dublu comparativ cu luna similară din 2009.
De asemenea, marja la lei, calculată ca diferenţă între dobânzile medii la creditele şi depozitele noi, a coborât în primul trimestru de la 5,85 puncte la 5,28 puncte, fiind totuşi cu peste un punct procentual peste nivelul din luna martie 2009.
Dobânda medie pentru lei a coborât în primul trimestru rapid atât în cazul depozitelor, cât şi al creditelor, dar se observă o diminuare mult mai bruscă în cazul plasamentelor şi împrumuturilor noi.

[Diana.]

Băncile scad dobânzile
BNR a scăzut dobânda de politică monetară la minimul istoric de 6,25%. Mai devreme sau mai târziu, băncile vor micşora dobânzile la creditele noi. Dar cine se mai împrumută?

Banca Naţională a României (BNR) a dat încă un semnal pieţei bancare din România că trebuie să scadă dobânzile practicate. Ieri, Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale a decis reducerea dobânzii de politică monetară de la 6,5% la 6,25%, ajungând astfel la un minim istoric. În ianuarie, dobânda de politică monetară era de 8%, iar de atunci şi până acum BNR a redus-o de trei ori. Ce înseamnă acest lucru? BNR vrea să dea un semnal băncilor să scadă dobânzile practicate. Instituţiile de credit se vor conforma în timp, în interval de câteva luni, în funcţie de necesităţi. Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, a declarat pentru GdS că „dobânzile scad într-un ritm destul de intens în ultima perioadă. Probabil că după decizia BNR de astăzi (marţi - n.r.) vom vedea în continuare reduceri de dobânzi atât la credite, cât şi la depozite“.
De aceeaşi părere sunt şi bancherii locali.
„Scăderea dobânzilor se va face treptat de către bănci, dar depinde de politica fiecărei bănci dacă taie rapid din dobândă sau dacă scăderea se face într-un procent mai mic decât cel dictat de BNR. Deja unele bănci au început să anunţe reduceri de dobânzi la credite şi la depozite“, a spus un bancher craiovean. Din păcate, băncile nu au nici un avantaj să reducă dobânzile la creditele deja acordate. Pe perioada crizei, instituţiile de credit trăiesc bine din creditele acordate odinioară, respectiv din dobânzile pe care le încasează de pe urma acestora, majorate succesiv până anul trecut. La creditele vechi, dobânzile scad doar acolo unde în contractul de credit se prevede o dobândă variabilă în funcţie de ROBOR şi/sau EURIBOR şi doar dacă valorile acestor indici au scăzut.

Lipsă de încredere
Băncile nu mai au clienţi noi la credite aşa cum aveau înainte de 2008. Acest lucru a determinat numeroase bănci, chiar şi unele de top, să reducă dobânzile la creditele noi, chiar înainte ca BNR să dea semnalul marii reduceri de dobânzi. Scăderile de dobânzi ar trebui să însemne şi rate mai mici (dacă nu cumva băncile majorează comisioanele). Întrebat cine mai are încredere să se mai împrumute în această perioadă, preşedintele ARB a răspuns scurt: „Nu ştiu!“. De fapt, lipsa apetitului populaţiei pentru credite a determinat multe bănci să anunţe reduceri de dobânzi cu 0,5% şi chiar cu mai mult, în funcţie de interese. Cu alte cuvinte, instituţiile de credit sunt forţate de împrejurări, de realităţile economico-sociale să-şi reducă dobânzile, pentru a atrage clientela. Firmele au nevoie de finanţări bancare, însă multe nu mai îndeplinesc cerinţele băncilor, din cauza deteriorării condiţiilor de piaţă. În cazul persoanelor juridice, băncile sunt excesiv de prudente, în sensul că nu riscă să acorde împrumuturi unor societăţi muribunde. Cu cât firma are nevoie mai mare de finanţare şi cu cât este mai înglodată în datorii, cu atât băncile sunt mai reticente în a aproba dosarul respectivei firme. În ultimele luni, cererea de credite nu mai vine nici de la mediul de afaceri, multe societăţi solicitându-le băncilor doar refinanţări de credite mai vechi.

Indicii Bursei de la Bucureşti continuă să scadă puternic
Acţiunile de la Bursa de la Bucureşti se depreciau în medie cu peste 2% în deschiderea şedinţei de miercuri, urmând tendinţa de marţi, în care s-au ieftinit puternic majoritatea titlurilor tranzacţionate la BVB, ca urmare a îngrijorărilor legate de extinderea spre alte ţări a problemelor Greciei.
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, înregistra cel mai mare declin, de 3,13%, după primele 20 de minute de tranzacţionare, până la 5.247,45 puncte, iar indicele compozit, BET-C, scădea cu 2,94%, până la 3.152,00 puncte.
De asemenea, indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), pierdea 2,23%, până la 27.064,51 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, cobora cu 2,83%, la nivelul de 10.970,25 puncte.

[Diana.]

Isărescu: Nu poţi susţine şase milioane de asistaţi social cu patru milioane de lucrători
România se comportă ca un stat social, cu cheltuieli bugetare de 40% din PIB, dar nu poţi să păstrezi şase milioane de asistaţi social cu trei milioane de lucrători în sectorul neguvernamental şi cu un milion de bugetari, a spus ieri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.
Acesta a precizat că alte ţări care au acest model de stat social au, în schimb, venituri la buget de 40-45% din produsul intern brut (PIB), nu de 30-31% din PIB, ca în ţara noastră. Isărescu a adăugat că, de prin 2007, România tinde să aibă parte de cheltuieli bugetare de circa 40% din PIB, în vreme ce pe partea de venituri ponderea este de 30-31% din PIB. „Aşa nu putem rămâne“, a atras atenţia Isărescu.
În ceea ce priveşte atingerea ţintei de deficit bugetar, stabilită la 5,9% din PIB pentru acest an, Isărescu susţine că varianta cea mai proastă ar fi ca aceasta să fie realizată prin arierate sau cu reducerea investiţiilor. El a adăugat că „nu poţi să vorbeşti permanent despre situaţia pensionarilor, când salariul mediu pe o familie de om care munceşte este mai mic decât pensia medie din România“. „Nu putem vorbi de solidaritate dacă nu ne gândim şi la partea cealaltă. Cu ceilalţi patru milioane nu putem fi solidari?“, s-a întrebat retoric guvernatorul.

[Diana.]

Variantă sindicală: Greva generală ar putea fi amânată până în ziua moţiunii de cenzură a Opoziţiei
Liderul SedLex Vasile Marica susţine că sindicatele ar putea declanşa greva generală programată iniţial pentru 31 mai în ziua în care senatorii şi deputaţii vor lua în discuţie moţiunea de cenzură pe care o pregăteşte PSD. Sindicatele din Educaţie nici nu vor să audă de aşa ceva şi îi transmit lui Marica să-şi vadă de ale lui.
Anunţată pentru 31 mai, greva generală ar putea fi amânată pentru momentul în care Parlamentul ar urma să discute moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Boc pe care PSD intenţionează să o depună. Cel puţin aşa pretinde liderul SedLex, Vasile Marica.

"Eu personal am propus aşa ceva. Să ştie băieţii ăştia ce votează. Dacă moţiunea pică pe 31, cu atât mai bine. Eu cred că ar trebui decalată, dacă Guvernul nu-şi retrage tipul ăsta de măsuri. Am putea-o amâna, s-ar putea să fie mai repede, vedem. Guvernul vrea parcă vineri să-şi asume răspunderea, deci moţiunea ar putea fi discutată marţi sau miercuri", a declarat pentru REALITATEA.NET, Marica. Acesta spune că propunerea sa ar putea fi susţinută de liderul Cartelului Alfa, Bogdan Hossu. "A adoptat şi el aceeaşi poziţie", a precizat Marica.

Varianta este respinsă de Aurel Cornea, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, care îi trasmite clar lui Marica să-şi vadă de sindicaliştii lui. "Marica să-şi propună la el greve că e oricum mai mult pe la televizor. Noi nu am discutat, dacă avea respect pentru noi, discuta mai întâi cu noi şi nu făcea propunerea la televizor. Cele patru federaţii din învăţământ am decis clar că intrăm în grevă pe 31 mai şi aşa rămâne", a declarat Cornea.