Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Estimarile analistilor cu privire la evolutia crizei economice in 2010!
2009 se apropie de sfarsit si, pentru toata lumea, principala curiozitate in ceea ce priveste anul viitor este legata de criza.

Va mai dura? Locurile noastre de munca sunt in siguranta? In ce sa investim pentru ca economiile noastre sa fie la adapost?

Dincolo de raspunsurile astrologilor, iata cateva pareri ale analistilor.
In 2009, au castigat teren investitiile in arta, iar tendinta pare sa continue si la anul. Pe de alta parte, analistii se asteapta ca dobanzile acordate de banci depunatorilor sa ramana mici si in 2010.
In acest conditii, analistii se asteapta ca oamenii cu bani sa vaneze castiguri mai mari pe pietele emergente.
"Trendul major la care cred ca vom asista este retragerea banilor din SUA si Europa si migrarea lor catre China si pietele emergente. Asta se intampla deja si va continua", este de parere Daniel Holder, manager fond de investitii.
In plus, analistii se asteapta ca dolarul sa ramana in continuare slab, ceea ce va face ca aurul sa fie scump, dupa ce a atins cote neasteptat de ridicate in 2009.
"Unii cred ca ne asteapta un al doilea val de recesiune. Desi in acest moment se pare ca suntem pe cale sa ne revenim, unii analisti se tem ca in 2010, economia se va contracta din nou", spune Eunice Yoon, corespondent CNN.
Iar indoielile vor persista probabil, mai ales in lumina crizei recente din Dubai.
"Anul 2010 va fi plin de incertitudine. Nu se stie cum se va comporta consumatorul, daca va cheltui anul viitor, cand nu vor mai fi stimulente fiscale, iar somajul continua sa creasca. E o adevarata problema", a declarat Patrick Bennett, strateg.

[Diana.]

Au venit scumpirile
Produsele accizabile se scumpesc de la începutul anului 2010: ţigări, carburanţi şi energie electrică. Din cauza crizei şi a încetinirii consumului, preţurile produselor de bază ar trebui să nu crească spectaculos în prima parte a acestui nou an.

Anul 2010 debutează cu o serie de scumpiri pe bandă rulantă, din cauza majorării accizelor. Cele mai evidente scumpiri vor fi la ţigări, la benzină şi motorină şi o uşoară urcare a preţului ar putea fi la energia electrică. La aceasta din urmă este vorba despre „o corelare“ cu inflaţia, după cum au afirmat public şefii Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), adică o creştere de aproximativ 3,7%. Energia livrată în scop comercial va avea un preţ mai mare anul acesta. Potrivit aceloraşi oficiali din ANRE, preţul gazelor naturale rămâne la aceleaşi tarife şi în primul trimestru al anului 2010. Nici cafeaua nu ar trebui să se scumpească, pentru că a beneficiat de o reducere a accizei. Scumpirile de la începutul acestui an intervin ca urmare a creşterii cursului leu/euro la data la care se calculează accizele. Dacă anul trecut s-au calculat la un curs de 3,74 lei pentru un euro, anul acesta, cursul la care se calculează accizele este de 4,2668 lei pentru un euro (cursul oficial de la 1 octombrie 2009), adică o creştere de circa 14%.

Ţigările şi carburanţii - o avere
Concret, un pachet de ţigări din categoria „premium“ se va scumpi cu 1,5 lei şi va costa aproximativ zece lei, din cauza scumpirii accizei cu zece euro la 1.000 de ţigarete (ajungând la 74 de euro la 1.000 de ţigarete). De asemenea, acciza la benzină creşte de la 436 de euro pe tonă la 452 de euro pe tonă. La pompă, acciza reprezintă 34% din preţul benzinei. Şi la motorină vor urma scumpiri ale accizei, de la 336 de euro pe tonă anul trecut, la 347 de euro pe tonă în 2010. Mai exact, majorările efective de preţuri vor fi de 1,5-1,6 lei pe pachetul de ţigări, de 0,2 lei pe litrul de benzină la pompă, de 0,17 lei pe litrul de motorină, iar la electricitate, scumpirea va fi de 0,54 lei pe kilowatt.

De ce nu se vor scumpi cu mult alimentele
Cum ne-am obişnuit în ultimii ani, o scumpire a combustibililor şi a energiei este urmată de majorări de preţuri la majoritatea produselor şi serviciilor. Acest fapt va determina un puseu inflaţionist în plină criză. La nivel naţional, reprezentanţii producătorilor din industria alimentară ameninţau recent că în 2010 vor creşte destul de mult preţurile la alimentele de bază, în special la carne, din cauza scumpirii accizelor. În realitate, costurile lor de producţie nu vor creşte spectaculos după majorarea accizelor, fapt ce nu determină scumpirea produselor în acelaşi procent cu accizele, ci preţurile ar putea fi majorate doar cu câteva procente. Şi în 2008 au fost anunţate scumpiri spectaculoase pentru 2009, dar, din cauza crizei, acestea nu s-au produs la procentele anunţate iniţial, ci la unele mult mai mici. Asemenea aspecte au fost confirmate şi de Institutul Naţional de Statistică, şi de Banca Naţională a României atunci când au arătat că inflaţia în 2009 a fost destul de redusă. Diminuarea consumului populaţiei din cauza crizei ar trebui să fie încă un element de luat în seamă pentru producători atunci când se gândesc să scumpească produsele lor. Carnea de porc se scumpeşte cu 50%, în condiţiile în care nu prea mai există producători interni, ci vine din import. Carnea de pui se va scumpi cu 20%, dar abia din luna martie, anunţă producătorii, iar cei din industria laptelui vorbesc despre scumpirea brânzeturilor şi a lactatelor cu procente cuprinse între 20-25. Şi alcoolul se scumpeşte cu 8%, în funcţie de tipul băuturii.
Comercianţii locali nu se gândesc încă la scumpiri la alimente. „Nu cred că vor scumpi producătorii alimentele pentru că nu mai au clienţi. Nici noi nu creştem preţurile acum. Nu este momentul, în plină criză. Pentru noi, lunile ianuarie şi februarie sunt dificile din punct de vedere al vânzărilor. Şi cu atât mai mult acum, în această perioadă de criză. Nu ne permitem să scumpim, poate chiar vom mai ieftini unele produse. La fel trebuie să procedeze şi producătorii. O creştere cu 0,17 lei pe litrul de motorină nu va scumpi aşa de mult transportul încât să scumpească ei produsele cu 15-20%. Nu se justifică“, spune un comerciant din Craiova.
Totuşi, firmele de transport şi cele de distribuţie vor avea afacerile afectate de scumpirile la carburanţi. De asemenea, firmele mari consumatoare de energie electrică vor fi nevoite să opereze majorări de preţuri la produsele finite, pentru a compensa creşterea costurilor cu energia.
Dintre persoanele fizice, singurele care vor simţi scumpirile (la buzunar) aproape zilnic sunt fumătorii, pentru că plătesc deja mai mult pe un pachet de ţigări, încă din primele zile ale lunii ianuarie.

Se ieftineşte luxul
La produsele de lux se elimină accizele de anul acesta, astfel că bijuteriile, blănurile, iahturile şi chiar şi armele vor fi mai ieftine în 2010. La unele dintre aceste produse accizele erau chiar şi de 100%.

Companiile nu mai au bani pentru promoţii
Piaţa locală de obiecte promoţionale a înregistrat în 2009 o scădere de peste 50%, la opt-nouă milioane de euro, companiile fiind mai prudente în alocarea fondurilor. „În 2009, am asistat la o scădere a valorii pieţei româneşti de materiale promoţionale, astfel că, în comparaţie cu sfârşitul anului 2008, când vorbeam de o piaţă de aproximativ 25 de milioane de euro, acum suntem sub jumătate. Şi este foarte probabil ca această situaţie să se menţină şi în 2010, fără prea mari schimbări“, a declarat, pentru Curierul Naţional, Maria Radu, General Manager, Basis & Basis România.
Astfel, „companiile au preferat ca din încasările pe care le-au avut să achite în primul rând salarii, costul materiilor prime, poate chiar să salveze nişte bani pentru vremuri şi mai rele, şi abia apoi să se mai gândească şi la promoţionale“, a explicat reprezentantul liderului pieţei de produse promoţionale din Grecia, care a intrat şi pe piaţa românească în luna noiembrie 2009.
În plus, altă problemă majoră a pieţei actuale este lipsa încasărilor la timp şi de aici întârzierea majoră în plăţile furnizorilor.

O multinaţională alocă 900.000 de euro/an pentru promoţionale
Reprezentantul Basis & Basis a mai spus că o companie multinaţională care vinde produse de larg consum poate ajunge la bugete anuale de materiale promoţionale de 800.000 - 900.000 de euro în România şi aceasta nu este cea mai mare valoare. „Aceste sume folosite la capitolul materiale promoţionale le aduc însă creşteri în vânzarea produselor lor şi de 200%“, a declarat acesta, adăugând că materialele promoţionale sunt folosite aici nu doar cu scopul fidelizării clienţilor vechi, ci şi cu scopul atragerii de noi clienţi şi de creştere a dorinţei de cumpărare a clientului final.
Această investiţie se pare că este profitabilă, dacă se ţine cont de faptul că reprezintă maximum 2-5% din valoarea produsului scos la vânzare. În plus, acest preţ se achită după două-trei luni de la livrarea promoţionalului. „Astfel că preţul obiectelor promoţionale se recuperează mai întâi din vânzarea produselor pe piaţă şi apoi se achită către compania furnizoare de promoţional“, a mai explicat Maria Radu.

[Diana.]

Spyker face ultima ofertă pentru Saab
Producătorul auto olandez Spyker Cars NV lucrează la ultima ofertă pentru preluarea unităţii suedeze Saab de la General Motors, iar aceasta va fi depusă până mâine, a declarat luni directorul executiv al Spyker.
Cotidianul suedez Dagens Industri a informat luni că Spyker revizuieşte oferta pentru Saab pentru a treia oară în urma criticilor aduse de General Motors. „Avem timp pentru o ofertă finală. Nimic nu a fost respins“, a declarat Victor Muller, directorul executiv al Spyker, agenţiei Reuters. Muller a adăugat că va depune această ultimă ofertă înainte de termenul-limită, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare. Reprezentanţii Saab au spus săptămâna trecută că General Motors a prelungit termenul-limită pentru primirea ofertelor, stabilit iniţial pe 31 decembrie 2009. Potrivit Saab, au fost mai mulţi ofertanţi, dar reprezentanţii companiei au refuzat să dea alte nume în afară de cel al companiei Spyker Cars NV. Paul Akerlund, reprezentant sindical la Saab, a precizat că GM va continua procesul de restrângere a companiei suedeze, deşi acceptă oferte de preluare până mâine. „GM nu a închis nici o uşă“, a spus Akerlund.

Piaţa auto germană a „căzut“ în decembrie cu 4-5%
Cea mai mare piaţă auto pentru autoturisme noi, piaţa germană, a înregistrat luna trecută primul declin în ceea ce priveşte vânzările de la introducerea programelor guvernamentale pentru stimularea vânzărilor, potrivit agenţiei Reuters, citate de Automotive News. Înmatriculările de autovehicule noi au scăzut cu 4-5% în decembrie, după epuizarea în septembrie a primelor în valoare totală de cinci miliarde de euro oferite de executivul german, potrivit unor surse. Volumul vânzărilor înregistrat luna trecută pe piaţa germană a fost de 215 -217.000 de unităţi, în scădere de la un volum de 226.000, înregistrat în decembrie 2008. Eliminarea primelor guvernamentale pentru cumpărarea unui automobil nou a dus la estimări pesimiste privind vânzările auto în acest an, respectiv 2,8-2,9 milioane de unităţi în total, în scădere de la un total 3,8 milioane de unităţi. Pe de altă parte, în Italia, unde programul de „premiere“ a cumpărătorilor de autovehicule noi a fost introdus în luna februarie şi s-a terminat la sfârşitul lui 2009, vânzările din decembrie au fost în creştere cu 16,73%, chiar dacă, per total, vânzările pe întreg anul trecut au scăzut cu 0,17%, respectiv la un total de 2,16 milioane de unităţi. Reprezentanţii asociaţiei franceze CCFA au declarat luni că, în Franţa, rata vânzărilor în decembrie a „accelerat“ la 228.451 de unităţi, reprezentând o creştere de 48,6%, iar acest lucru s-a datorat faptului că oamenii s-au grăbit să profite de schema de ajutorare la achiziţia unui automobil nou înainte ca programul guvernamental să se încheie. În Spania, vânzările în decembrie au fost în creştere cu 25,1%, aceasta fiind a patra lună consecutivă în care rata achiziţiilor a fost în creştere, fapt datorat subsidiilor anticriză oferite de guvern.

[Diana.]

Scade rata la banca! Euro, la minimul ultimelor sapte luni!
Moneda nationala s-a apreciat in prima ora de tranzactionare de miercuri, iar cursul a coborat in apropierea nivelului de 4,16 lei/euro, pe fondul unor vanzari importante de valuta din partea unei banci straine, potrivit dealerilor.
Primele cotatii ale sesiunii s-au situat la 4,1830 - 4,1850 lei/euro, nivel similar cu cel de la inchiderea de marti, de 4,1840 - 4,1870 lei/euro.In jurul orei 10:35, euro era schimbat pentru 4,1620 - 4,1665 lei.
BNR a anuntat marti un curs de referinta de 4,2077 lei/euro, in scadere cu 1,88 bani fata de nivelul de luni.
Un euro atat de ieftin, ajuns la nivelul din luna mai a anului 2009, reprezinta o gura de oxigen pentru romanii greu incercati din punct de vedere financiar in acest inceput de an.
Pe langa numeroasele dari pe care trebuie sa le platim la stat, ca la orice inceput de an, am fost loviti si de un val urias de scumpiri. Astfel, trebuie sa scoatem din buzunar cu 20% mai multi bani pentru carne, cu 8% pentru benzina si cu 14% pentru tigari.
Insa deprecierea monedei europene aduce o veste buna pentru cei care au credite in euro, pentru ca scade si rata. Totusi, in ceea ce priveste produsele de import, ce au o pondere de 60% din piata romaneasca, trebuie sa asteptam o luna de apreciere a leului pentru a avea parte de ieftiniri.
Analistii economici anticipeaza pentru finele lui 2010 un curs de 4,15-4,2 lei/euro, usor sub cotatia medie din 2009, si cred ca doar o nerespectare a acordulului cu FMI ar putea lovi leul in raport cu euro.

[Diana.]

Guvernul vrea să desfiinţeze AVAS
Autoritatea ar putea fi comasată cu OPSPI sau ar putea fi înfiinţat un nou departament în cadrul Ministerului Economiei. Decizia finală va fi luată la următoarea şedinţă a executivului.

Fie din cauza slabului randament pe care l-a dat anul trecut, fie din necesitatea unei aşa-zis mai bune gestionări a patrimoniului de stat, surse guvernamentale şi-au anunţat intenţia de a desfiinţa Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Variantele luate în calcul sunt fie comasarea Autorităţii cu Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) de la Ministerul Economiei, fie prin înfiinţarea unui nou departament în cadrul acestui minister.
Variantele au fost analizate în şedinţa de miercuri a guvernului şi urmează să fie din nou discutate într-o proximă reuniune a cabinetului, au declarat surse guvernamentale.
„Miniştrii au discutat desfiinţarea AVAS fie prin comasarea cu OPSPI, fie prin înfiinţarea unui departament în cadrul Ministerului Economiei, ceea ce ar implica modificarea legii de funcţionare a acestui minister. Au fost voci care au afirmat că nu este o idee bună, în condiţiile în care ţări europene şi-au creat anul trecut sau îşi înfiinţează instituţii pentru recuperarea creanţelor, în contextul crizei, iar Autoritatea are deja aceste atribuţii. Intenţia de desfiinţare a AVAS rămâne şi urmează ca o decizie finală să fie luată la viitoarea şedinţă de guvern“, au precizat sursele, amintind că OPSPI nu are în prezent atribuţii nici de postprivatizare şi nici de recuperare a creanţelor.

Autoritatea reprezintă statul în peste 19.000 de procese
AVAS încasează venituri în principal din privatizarea şi administrarea participaţiilor statului, precum şi din valorificarea de active bancare şi creanţe.
Conform datelor instituţiei, AVAS reprezintă statul în aproape 19.000 de procese comerciale, care implică, printre altele, lichidări, recuperări de creanţe şi instituirea de penalizări pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, suma pe care ar putea-o recupera totalizând peste 250 de milioane de euro.
AVAS monitorizează postprivatizare peste 10.000 de contracte, termenele finale pentru multe fiind intervalul 2015-2020, iar totalul debitorilor de la care are creanţe de recuperat este de peste 50.000. Portofoliul AVAS a fost extins, la sfârşitul anului 2006, cu 41 de companii, prin preluarea participaţiilor deţinute de Ministerul Economiei, prin OPSPI.
La începutul anului 2009, executivul a decis însă ca OPSPI să fie transferat din nou, împreună cu firmele din portofoliu, la Ministerul Economiei, AVAS rămânând să gestioneze un portofoliu mult redus.

[Diana.]

Băncile fidelizează clienţii vechi
Strategia marilor bănci în anul 2010 este de a se concentra pe clienţii vechi şi bun-platnici. Pe principiul „un client bun-platnic pe care îl cunoaştem deja valorează mai mult decât unul nou“, bancherii vor să se concentreze pe cei vechi, care ar putea primi bonusuri şi facilităţi la alte finanţări.

Statisticile potrivit cărora românii nu prea mai au chef de credite noi anul acesta le-a dat de gândit strategilor din marile bănci comerciale. Economiştii-şefi au stabilit prognozele bancare pe 2010 şi, cum cifrele nu arătau prea bine, bancherii au decis: fidelizăm clienţii vechi, care s-au dovedit bun-platnici. Mai multe bănci mari de pe piaţa românească au decis să acorde tot felul de facilităţi clienţilor cu care au deja contracte în derulare, fie pentru respectivele produse bancare, fie pentru altele noi. Creditele neperformante, în creştere în anul 2009, reprezintă încă un motiv serios pentru bănci să se adreseze vechilor clienţi, al căror comportament bancar îl cunosc deja. „Nu există estimări pozitive privind piaţa creditelor noi în 2010. În primul rând, persoanele fizice nu mai au certitudinea veniturilor şi nu se mai gândesc să contracteze noi împrumuturi, iar în al doilea rând, firmele nu mai sunt orientate către investiţii, către dezvoltare, ci către conservare, astfel că se gândesc cum pot să-şi achite mai bine creditele pe care le au deja. Oricum, scăderea indicatorilor economico-financiari ai firmelor face analiza băncii dificilă, astfel că este foarte greu pentru firme să mai aibă acces la finanţări“, spune un bancher craiovean de la o bancă de top. Reprezentantul băncii este de părere că acestea ar fi motivele pentru care strategia bancară pe 2009 are în calcul fidelizarea vechilor clienţi. El mai spune că, dacă o bancă decide reducerea dobânzii la creditele noi, atunci măsura ar trebui să se aplice şi creditelor vechi, mai ales la persoanele care şi-au plătit ratele la timp. Alt bancher, tot de la o bancă de top, spune că „un client vechi poate valora mai mult decât unul nou, mai ales dacă este un bun-platnic. Vor fi gândite pachete de produse bancare în 2010, astfel încât să stimuleze şi să menţină clienţii vechi în relaţia cu banca. Pe parcursul anului 2010 nu se ştie cât de mulţi clienţi noi vor apărea, dar cei vechi trebuie fidelizaţi în vreun fel“.

Fidelizarea nu înseamnă neapărat reducerea dobânzilor la creditele vechi
Persoanele care au deja credite bancare „suferă“ de faptul că băncile au crescut dobânzile în mod repetat de la începutul crizei, uitând să le mai reducă atunci când se impunea. Ba chiar unele dobânzi au crescut şi când ar fi trebuit să scadă. Politica băncilor de fidelizare a clienţilor diferă de la o unitate la alta. Dar cele mai multe instituţii de credit dintre cele mari au facilităţi pentru alte produse bancare, pe care le oferă aceloraşi clienţi. Strategia lor de fidelizare nu înseamnă neapărat că le va scădea dobânda la creditele deja acordate. De exemplu, unele bănci aleg să accepte restructurarea creditelor deja existente ale clienţilor bun-platnici, altele încearcă să bonifice clienţii (în special persoane juridice) care au luat şi credite, dar îşi păstrează şi economiile în conturile băncii, iar alte instituţii de credit pregătesc strategii de menţinere a clienţilor persoane fizice (facilităţi la carduri sau la alte produse).

Alte bănci monitorizează creditele neperformante
Dacă unele instituţii de credit se concentrează pe vechii clienţi care îşi onorează obligaţiile bancare la timp, alte bănci mari urmăresc îndeaproape evoluţia creditelor neperformante. „Avem două elemente-cheie pentru activitatea noastră viitoare: riscul şi profitabilitatea. Urmărim calitatea riscului şi vom monitoriza creditele neperformante“, a declarat preşedintele uneia dintre cele mai mari bănci din ţară. În funcţie de creşterea creditelor neperformante, Banca Naţională a României (BNR) obligă băncile comerciale să îşi majoreze capitalul social, pentru a reduce riscurile. Anul trecut, BNR a obligat mai multe bănci mai mici să îşi majoreze capitalul.

Google vrea să vândă energie electrică
Google, lider mondial în materie de motoare de căutare pe internet, a cerut autorităţilor din SUA permisiunea de a deveni trader de electricitate, pentru a îmbunătăţi accesul la sursele regenerabile de energie şi a gestiona mai bine aprovizionarea propriilor operaţiuni, potrivit Wall Street Journal. Cererea a fost depusă în decembrie, la Comisia Federală de Reglementare în Domeniul Energiei, prin intermediul subsidiarei Google Energy. Acţiunea reprezintă un indiciu al cantităţii semnificative de energie necesară jucătorilor mari de pe piaţa de tehnologie pentru a alimenta reţelele de servere. Cei mai mulţi traderi de energie sunt companii de utilităţi şi producători de electricitate. Google Inc a afişat în al treilea trimestru un profit net peste aşteptări, de 1,64 miliarde de dolari, sau 5,13 dolari/acţiune, în urcare cu 27% de la nivelul de 1,29 miliarde de dolari, sau 4,06 dolari/acţiune, din aceeaşi perioadă a anului trecut, relatează Bloomberg. Excluzând unele costuri, profitul a fost de 5,89 dolari/acţiune. Analiştii estimau, în medie, un profit de 5,43 dolari.

[Diana.]

Iad fiscal: portăreii au normă de firme controlate şi procente din amenzi!
ngajaţii ANAF vor avea normă de firme controlate, potrivit unui ordin semnat de noul ministru al Finanţelor. Portăreii vor primi în continuare procente din amenzile pe care le vor aplica. Investitorii străini- până de curând consideraţi motorul de dezvoltare al economiei, au devenit suspecţii de evaziune numărul unu.

Strategia Finanţelor Publice în perioada 2010-2013 arată că Fiscul va face şi mai grea viaţa contribuabililor. Documentul, adoptat prin ordin al ministrului pe 5 ianuarie, deci la începutul mandatului lui Sebastian Vlădescu a fost publicat pe site-ul instituţiei.

Pentru creşterea veniturilor bugetare- în absenţa unor majorări de taxe şi în condiţiile unor cheltuieli sociale şi cu aparatul administrativ pe care economia nu le poate finanţa- se prevede înteţirea controalelor.

Indicator de performanţă pe cap de portărel: 23 de firme controlate

La capitolul administrarea finanţelor publice, documentul prevede indicatori de “performanţă” pentru inspectorii din ANAF şi Garda Financiară. Fiecare are normă: 23 de firme controlate sau 41 de persoane fizice în 2009. Numărul de controale trebuie să crească de la an la an, pentru a se ajunge, în 2013, la 26 de firme şi 44 de persoane fizice.

Angajaţii statului iau bani din amenzile pe care le dau firmelor

Creşterea numărului de taxe “coexistă” cu altă prevedere, care nu a fost eliminată: plata stimulentelor pentru amenzi. O cotă de până la 25% din amenzile aplicate, dar şi din impozitele restante recuperate se duce, nu la buget, ci la dispoziţia instituţiilor de control, de unde este împărţită angajaţilor.

Criterii de acordare a stimulentelor sunt stabilite în mod netrasparent, de şefi. Introducerea stimulentelor a fost justificată de faptul că acestea constituie o formă de reducere a tentaţiilor de a lua şpagă, însă reprezentanţii din mediul privat se plâng de efectele inverse: controale şi amenzi abuzive, pentru ca “organul” să încaseze venituri suplimentare.

Portărelul a greşit, nu-l sancţionează nimeni

În plus, angajaţii statului nu sunt responsabili pentru măsurile greşite pe care le dispun. Pentru a fi sancţionaţi, este nevoie de o decizie a instanţei în acest sens, însă, majoritatea contestaţiilor sunt formulate de contribuabili împotriva instituţiilor, nu a agenţilor constatatori.

„Pe perioada cât îşi desfăşoară activitatea, persoanele care ocupă sau au ocupat funcţii de demnitate publică, înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial, nu răspund civil sau penal, după caz, decât dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea ori omisiunea îndeplinirii de către aceştia cu inovăţie, constând în culpă gravă sau gravă neglijenţă, a oricărui act ori fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor ce le revin”, se arată în ordonaţa 46/2009 a guvernului.

Profilul evazionistului: multinaţională pe pierdere

La punctele slabe ale mediului economic, specialiştii care au elaborat strategia ministerului de Finanţe au punctat „civismul fiscal în scădere” şi “noi scheme de fraudare, în special frauda multinaţională şi intracomunitară”. Nu se face nicio referire la numărul mare de taxe şi timpul pe care-l mănâncă plata acestora şi nici la taxare ridicată - în special la capitolul forţă de muncă. Prin urmare, strategia în domeniul administrării fiscale este „forţarea” contribuabililor să plătească taxe.

În documentul citat, se arată că ANAF a realizat o analiză pe baza căreia a stabilit profile ale contribuabililor în funcţie de probabilitatea ca aceştia să facă evaziune. Analiza respectivă va fi utilizată pentru a selecta firmele la care se vor trimite echipe de control, „astfel încât să fie supuşi verificării acei contribuabili care prezintă risc ridicat pentru administrarea fiscală”. Următoarele puncte de pe lista de măsuri a ANAF oferă indicii privind principalii suspecţi: multinaţionalele care realizează pierderi structurale. Potrivit documentului, contractele cu afiliaţii sunt considerate una din principalele surse de evaziune.

„Trebuie identificate acele tranzacţii suspecte cu afiliaţii şi controlate preţurile de transfer”, se arată în strategie. Contractele cu societăţile afiliate sunt printre cele mai uzitate portiţe de mutare a profiturilor de la o societate la alta, în cadrul unui grup, şi de optimizare a costurilor fiscale.

Abordarea Fiscului este însă riscantă. Se pot trezi cu controale şi acuzaţii de evazionism şi firmele care realizează investiţii masive, care trebuie amortizate, mâncând astfel profiturile din primii ani. În plus, dacă se va porni de la prezumţia de evaziune în cazul preţurilor de transfer, Fiscul riscă să pună pe fugă şi companii serioase care utilizează în mod curent contractele cu afiliaţii. Petrom, cea mai mare firmă din România are cel puţin 40 de contracte cu afiliaţii, potrivit unei raportări din luna august.

Criza a suspendat activitatea a peste 133.000 de firme în 2009
Peste 133.000 de firme şi-au suspendat activitatea anul trecut, de 11 ori mai multe faţă de 2008, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

„Comparativ cu anul 2008 când s-a înregistrat un număr de 12.019 la nivelul întregii ţări (de suspendări de activitate, n.r.), anul trecut s-au înregistrat 133.362, reprezentând o creştere de 1009,59%”, se arată într-un comunicat al ONRC. În acelaşi timp, anul 2009 a consemnat o creştere a numărului dizolvărilor de aproape cinci ori, la 18.766, iar a numărului radierilor cu 247%, la 43.615. La sfârşitul anului erau active în România circa un milion de firme.

Firmele plătesc, de la 1 mai 2009, un impozit minim anual cuprins între 2.200 lei (aproximativ 500 euro), dacă au venituri totale de până la 52.000 lei, şi 43.000 lei (circa 10.000 euro), pentru venituri de peste 129 milioane lei. Firmele care înregistrează profit achită în continuare un impozit de 16%, dar nu mai puţin de limita minimă aferentă intervalului de venituri în care se încadrează. Introducerea impozitului a fost criticată de reprezentanţii mediului de afaceri, dar şi politic.

[Diana.]

Salariul minim pe economie rămâne la 600 de lei
Salariul minim pe economie ar putea rămâne în 2010 la nivelul de anul trecut, de 600 de lei, valoare avută în vedere şi la construcţia bugetului de stat care se află în parlament.

„Executivul nu are în vedere adoptarea unei hotărâri de guvern pentru creşterea salariului minim pe economie la 705 lei, începând cu 1 ianuarie 2010, întrucât sindicatele şi patronatele nu s-au pus de acord asupra nivelului la care ar fi putut creşte venitul minim din economie“, au precizat reprezentanţii guvenului.
„Este posibil ca o nouă discuţie între partenerii sociali pentru majorarea salariului minim să aibă loc în luna iulie, însă oricum nu cred că salariul minim va fi modificat, în condiţiile în care valoarea de 600 de lei a fost luată în calcul ca referinţă la construcţia bugetului de stat pe anul 2010“, au completat aceştia.
În aceste condiţii, salariul minim legal al angajaţilor din mediul privat ar urma să fie diferit de cel al salariaţilor de la stat, care au asigurat, potrivit Legii unitare a salarizării, un venit minim de 705 lei de la începutul acestui an.
„În cazul în care salariul minim pe economie va fi majorat la 705 lei în luna iulie, în urma negocierilor dintre sindicate şi patronate, guvernul va fi nevoit să cuprindă toate modificările aduse de schimbarea plafonului minim de salarizare al angajaţilor din România în viitoarea rectificare bugetară, ce va avea loc în a doua parte a anului“, au explicat sursele citate.
Negocierile pentru creşterea salariului minim pe economie purtate între sindicate şi patronate la sfârşitul anului trecut au eşuat, după ce reprezentanţii patronatelor au refuzat să accepte o majorare la 705 lei, motivând că această creştere ar avea ca efect falimentarea a 70% din firmele care activează în sectorul privat.
„Patronatele din industrie ar accepta o creştere a salariului minim la 650 de lei, care, potrivit calculelor noastre, ar duce la mărirea cheltuielilor cu salariile cu 4%, ceea ce se traduce printr-o majorare a cheltuielilor firmelor cu 235 de milioane de lei. În schimb, un salariu minim de 705 lei ar avea ca efect intrarea în faliment a 70% dintre firmele care activează în mediul privat, în condiţiile în care acestea înregistrează în prezent pierderi şi vor fi obligate la creşterea cheltuielilor cu 6-7%“, declara în septembrie preşedintele UGIR 1903, Cezar Coraci.
Marţi, Corâci a precizat, pentru NewsIn, că o majorare a salariului minim în sectorul privat la 705 lei „ar fi declanşat falimentul în lanţ al multor firme care activează în industria textilă, chimică şi cea alimentară, ceea ce ar fi avut ca efect imediat disponibilizarea a cel puţin 120.000 de angajaţi“.

[Diana.]

Profitul JPMorgan a crescut de patru ori în al patrulea trimestru, peste aşteptări
JPMorgan Chase & Co., cea de-a doua bancă americană din punct de vedere al activelor, a anunţat că profitul său net a crescut de peste patru ori în trimestrul IV, depăşind estimările analiştilor, pe fondul veniturilor mai mari din divizia bancară de investiţii, scrie Bloomberg.
Profitul net a crescut la 3,28 miliarde dolari, sau 74 cenţi/acţiune, de la 702 milioane dolari, sau 6 cenţi/acţiune, în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Analiştii consulaţi de Bloomberg estimau, în medie, un profit net de 60 cenţi/acţiune.

[Diana.]

Bursa debutează pe verde în şedinţa de marţi, afişând creşteri uşoare pe toţi indicii

Indicii Bursei de Valori Bucureşti înregistrau creşteri nesemnificative, până la 0,3%, în debutul şedinţei de tranzacţionare de marţi, cea mai bună evoluţie fiind consemnată de titlurile din sectorul energetic şi SIF.