Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

De ce s-a dublat “peste noapte” preţul Magiunului de prune Topoloveni?
Cu toată promovarea de care s-a bucurat de-a lungul anului 2011, iată că magiunul de prune Topoloveni a devenit un produs greu accesibil românilor, din moment ce preţul acestuia a crescut cu mai mult de 100%. Pentru un borcănaş de 350 de grame, cumpărat din supermarket, românii trebuie să scoată din portofel sume cuprinse între 22 şi 25 de lei



Unul dintre produsele româneşti care s-au bucurat în anul 2011 de o atenţie specială din partea presei, dar şi a unor formatori de opinie renumiţi în omeniul alimentaţiei sănătoase, este Magiunul de prune Topoloveni.

Un produs despre care se spune că este 100% natural, dietetic, sănătos, produs după o reţetă tradiţională românească, protejată la nivel european. O întreagă colecţie de atu-uri care i-au convins pe români să-l cumpere, cel puţin până la un moment dat, când o constatare-şoc le-a tăiat avântul: borcănaşul de magiun (350 gr net), pe care îl achiziţionau din comerţ la un preţ de maxim 10 lei a ajuns să coste între 22-25 lei, în funcţie de vânzător.

“Preţul acestui produs, stabilit în 2008 la 6,75 lei fără TVA a rămas neschimbat până în toamna anului 2011. În tot acest timp, materia primă a devenit de la 5 până la 25 de ori mai scumpă. Astfel că în toamna anului trecut, la 18 octombrie, 2011, am luat decizia majorării preţului, chiar la finalul procesului de producţie, acesta devenind 15 lei fără TVA”, a declarat pentru Financiarul.ro Bibiana Stănciulov (foto), director general al Sonimpex Serv Com, producătorul Magiunului de prune Topoloveni.

Aceasta a adăugat că „privind înapoi, consumatorii români pot considera că au primit cadou preţul magiunului în tot acest timp, din 2008 şi până în octombrie 2011”.

Furnizorii de prune şi-au justificat la rândul lor creşterile de preţ prin faptul că din anul 2010 nu au mai fost subvenţionaţi cu fonduri guvernamentale, şi, în plus au avut parte de un an 2011 secetos. Totodată, producătorul Magiunului Topoloveni acuză şi scumpirile în lanţ aplicate utilităţilor şi combustibililor, cu un impact semnificativ asupra procesului de producţie din moment ce „magiunul este fiert timp de 12 ore , şi nu doar 30 de minute sau o oră, aşa cum obişnuiesc ceilalţi fabricanţi”.

„Fabrica nu are voie (din cauza Indicaţiei Geografice Protejate) să importe prune ieftine, trebuie să le cumpere din arealul geografic din care face parte Topoloveniul şi nici producţia nu o poate muta în China, tot din cauza brandului protejat de către UE. Şi tot reţeta tradiţională (protejata tot prin IGP) impune concentrarea produsului 5:1 adică 100 de grame de Magiun se obţin din 500 de grame de prune din diverse soiuri.

Din păcate, Magiunul de Topoloveni nu poate fi produs cu aceleaşi costuri cu ale produselor concurente care conţin 30-50% fruct, restul pectină (gelatină), apă, zahăr, conservanţi, etc. Magiunul de Topoloveni are doar un singur ingredient: câteva soiuri de prune care sunt prelucrate câte 12 ore cu o tehnologie ce imită producţia de acum 100 de ani (când magiunul se făcea în oale de lut în cuptor – deci nu la foc direct), timp în care consumul de utilităţi este mai mare decât la concurenţă de 8-10 ori”, au explicat reprezentanţii Sonimpex Serv Com.

Chiar şi aşa, de asemenea majorări de preţ (de peste 100%) am mai auzit, de-a lungul anului trecut, doar în cazul serviciilor de întreţinere a locurilor de veci din municipiul Iaşi. Dar aici deja e vorba despre o instituţie publică, o poziţie de „monopol” şi despre talentul de a jecmăni românul disperat. Ceea ce nu cred că se aplică în cazul producătorului de magiunuri despre care facem vorbire. De ce? Simplu: pentru că în mediul privat, concurenţial, astfel de „mişcări” se taxează cu pierderea clienţilor.

Sonimpex spune că dublarea preţului nu a avut o influenţă negativă asupra volumului de vânzări, şi aceasta pentru că producţia magiunului se face, cel puţin deocamdată, la scară destul de mică, iar cererea pe piaţa internă a cunoscut până acum un trend ascendent.

Cu alte cuvinte, clienţii nu reprezintă o problemă pentru producător, ci mai degrabă dificultăţile sunt date de distribuitori, mai exact de regimul abuziv al hipermarketurilor şi supermarketurilor. „Neruşinarea atinge cote maxime când vine vorba de condiţiile contractuale impuse producătorilor români, iar dovada cea mai clară o am chiar de la un hipermarket cunoscut în România (pe care prefer să nu îl numesc) care în mod abuziv impune contracte fără penalităţi la plată. Cu alte cuvinte, hipermarketul poate plăti când are el chef, chiar şi peste doi ani după vânzarea mărfii, fără să suporte vreo consecinţă pentru această întârziere. În toate supermarketurile, plătim «taxele prostiei româneşti», şi să ştiţi că de aici nici eu nu sunt exclusă. Aş putea spune că eu sunt proasta numărul 1”, ne-a declarat Bibiana Stănciulov.

Această regândire a politicii de preţ este legată şi de oportunităţile ivite în urma promovării magiunului Topoloveni la târgurile din străinătate, care i-au dat imboldul producătorului român de a se orienta spre export. Şi cum diferenţele dintre preţurile de vânzare către lanţurile de magazine din România faţă de cele din Germania, de exemplu, nu pot fi colosale, atunci a fost nevoie de „o aliniere la standardele europene”, cum s-ar spune.

În aceste condiţii, tradiţionalul magiun românesc se va găsi mai degrabă pe rafturile magazinelor din afara ţării, acolo unde consumatorul şi-l va permite?

Directoarea Sonimpex se arată totuşi optimistă în privinţa clientelei autohtone, mizând însă pe segmentul românilor cu educaţie şi venituri peste medie care au adoptat un stil de viaţă sănătos. „Am ajuns la concluzia că în România nu mai există clasă medie, prin urmare vom vinde un produs de calitate celor care apreciază calitatea şi care se îngrijesc de sănătatea lor şi a familiilor lor. Aştept momentul în care românii îşi vor face un calcul onest. În loc să dai bani pe medicamente şi tot felul de produse pharma sintetice, în loc să-ţi cumperi un pachet de ţigări sau o sticlă de băutură neagră în care se dizolvă şoarecii, poţi alege să cumperi un produs natural, care îţi ajută organismul, şi nu îl intoxică”, a subliniat directoarea Sonimpex Serv Com.

Şi totuşi, pentru românii iubitori de alimente naturale, dar care resimt din plin efectele crizei, este util să ştie că cel mai convenabil preţ al Magiunului de Topoloveni, cel de producător, poate fi găsit în două variante: la târgurile de profil (cum este şi Târgul Boierului la Muzeul Ţăranului Român din 27 – 29 Ianuarie 2012) sau direct de la magazinul producătorului, existent şi în variantă online.