Greselile de ortografie - FORUM TOP!, Invazia semianalfabetilor in forum si cele mai frecvente greseli Options

[Cindy]

Si eu la fel. Nu ma pot obisnui sa folosesc 'mass-media' in scris cu singularul, mi se pare ca arata incorect. (IMG:style_emoticons/default/zapacitul.gif) Deci nu este gresit daca folosesc asa in continuare?

This post has been edited by sweet_girl: Jan 27 2009, 10:10 PM

[Fanny]

Punctul de vedere personal: nu e gresit. Punctul de vedere al unui cronicar literar: Soluţia este raţională, în spiritul limbii, şi cred că de dragul ei putem renunţa la orgoliul diferenţierii prin cunoaşterea etimologiei.

DOOM 2 aduce niste noutati lingvistice pe care unii le aproba/agreeaza, altii nu. Important e sa nu dai de profesori cu care sa te afli in contradictie, iar daca-i intalnesti sa nu-i contrazici. (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif) Profu' e organul si organul stie cel mai bine legea! (IMG:style_emoticons/default/tongue.gif)

[Cindy]

Mersi, Fanny pentru lamuriri! (IMG:style_emoticons/default/kiss.gif) "Orgoliul diferenţierii prin cunoaşterea etimologiei" - interesant punctat..

Observ acum, am impresia ca am scris la topicul gresit: "invazia semianalfabetilor"! (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif) (IMG:style_emoticons/default/blush.gif) desi vine in contradictie cu al doilea enunt.

[Diana.]

Nu chiar, daca faci o corelatie mititica cu titlul:
Greselile de ortografie - cele mai frecvente greseli
FORUM TOP!, Invazia semianalfabetilor

[mihaelapred]

pe mine ma deranjeaza cand persoanele pun "decat" in loc de "doar" ( am citit decat 3 pagini) (IMG:style_emoticons/default/nusepoate.gif) . a devenit ceva obisnuit sa aud in jurul meu astfel de propozitii (IMG:style_emoticons/default/crying.gif)

[Teocris]

"Numai" se foloseşte în construcţii afirmative, iar "decât" se foloseşte în construcţii negative.

[Diana.]

Am observat iarasi ca se bulibasesc niste chestii, asa ca incerc sa corectez pe cine vrea sa invete si are urechi sa auda. (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

Viitorul
Viitorul se formeaza din verbul auxiliar a vrea + forma de infinitiv a verbului.
Verbul a vrea are forme specializate ca auxiliar, servind la formarea principalului tip de viitor (literar) în combinaţie cu infinitivul verbului cu sens deplin: voi cânta, vei vedea, va bate, vom zice, veţi iubi, vor coborî.
O variantă familiară a acestui tip foloseşte forme şi mai reduse ale auxiliarului: oi cânta, ăi vedea, o bate, om zice, ăţi iubi, or coborî.
In nici un caz nu sint admise forme de genul :
v-oi cânta, v-ei vedea, v-a bate, v-om zice, v-eţi iubi, v-or coborî..
Prezenta cratimei in acest caz este o greseala pentru ca nu inlocuieste nici o vocala.

Virgula. Rolul virgulei
Virgula este semnul de punctuaţie care delimitează grafic o pauză între părţi de propoziţie sau între propoziţiile unei fraze, despărţindu-le pe baza raporturilor sintactice dintre ele.

Cind NU se foloseste virgula:
- Nu se foloseste virgula inainte de predicatul unei propozitii
Asa nu: Maria, se duce la scoala.
- Nu se foloseste virgula inainte si dupa conjuctia "şi"
Exceptie fac cazurile cand avem fraze cu idei intercalate, virgula avind rolul de paranteza, in enumerarile retorice si atunci cind conjunctia "şi" este adverb cantitativ.
Asa nu: Era vorba despre conjuctia "şi", şi au uitat sa spuna ca nu se foloseste virgula inainte de aceasta conjunctie.

Indicativul prezent
Forma verbelor la indicativ prezent nu necesita cratima. Exista o noua tendinta a celor care nu recunosc pronumele personale in forme neaccentuate de a intercala cratima in forma de indicativ prezent
Spuneti ce vreti (voi spuneti ce vreti), nu "Spune-ti ce vre-ti ".
Spune-ti de trei ori pe zi in oglinda ca esti frumoasa - adica - Spune-ti (cu sensul de spune-ti tie).

Cazul vocativ
Se numeşte vocativ cazul ce exprimă interpelaţia directă a unei persoane prin folosirea apelativului (nume propriu sau termen de adresare). În limbile cu declinări, acest apelativ primeşte marca vocativului.
Cazul vocativ caracterizat printr-o intonaţie suplimentară, topică mobilă , folosirea virgulei sau a semnului exclamării.
În limba română, este caracterizat prin afixele -e (ex.:Ionele!), -ule (ex.: Frumosule!), -o (ex.:Leano!), -lor (ex.: Doamnelor!).
Exemple: Mario, du-te sa iei apa. In nici un caz: Mari-o, du-te sa iei apa!

[Globetrotter]

Da, am observat si eu greselile astea. (IMG:style_emoticons/default/sad.gif)
De asemenea vreau sa specific iar: vreo si nu vre-o! Vreun si nu vre-un! (IMG:style_emoticons/default/blink.gif)

[Diana.]

Na, ca mi-am mai adus aminte de "piftea" si "piftele". Am luat-o si pe mama in suturi cind am auzit-o cu "piftelute" (IMG:style_emoticons/default/closedeyes.gif) (IMG:style_emoticons/default/zapacitul.gif) , nu stiu de unde l-o fi pescuit. (IMG:style_emoticons/default/angry.gif)
Chiftea este un cuvint de origine turca si exact asa este forma lui corecta. O chiftea, doua chiftele. Dintr-o dorinta exagerata de a folosi forme "nemoldovenesti" si din necunoasterea etimologiei substantivului, exista persoane care folosesc forma "piftea", incorecta.
CHIFTEÁ, chiftele, s.f. Preparat culinar de formă rotundă sau ovală făcut din carne tocată și prăjită în grăsime. [Var.: chefteá s.f.] – Din tc. köfte (citit :chiofte, cu accentul pe "e" -ul final.

[citystella]

Ce bine ca ai spus Diana, pentru ca exista cel putin aici, aceste forme de a denumi acelasi lucru. Cum e piftia, sau racitura, asa si cu chiftele sau piftele. Nu stiam exact daca este o forma ce tine doar de regiune sau daca se foloseste pentru acelasi lucru doua denumiri diferite. E posibil ca din transmiterea pe care orala a cuvintelor sa se fi schimbat denumirea respectivei mancari. Foarte bine de specificat.Multumesc.