Cele mai frumoase poezii Options

[Globetrotter]

Pentru ca astazi e ziua de nastere a lui M. Eminescu:

"Trebuiau sã poarte un nume"
de Marin Sorescu

Eminescu n-a existat.

A existat numai o tara frumoasa
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe.
Ca o barba nepieptanata de crai.
Si niste ape ca niste copaci curgatori
În care luna îsi avea cuibar rotit.

Si, mai ales, au existat niste oameni simpli
Pe care-i chema : Mircea cel Batrîn,
Stefan cel Mare,
Sau mai simplu : ciobani si plugari,
Carora le placea sã spuna
Seara în jurul focului poezii -
"Miorita" si "Luceafarul" si "Scrisoarea a III-a".

Dar fiindca auzeau mereu
Latrînd la stîna lor cîinii,
Plecau sã se bata cu tatarii
Si cu avarii si cu hunii si cu lesii
Si cu turcii.

În timpul care le ramînea liber
Între doua primejdii,
Acesti oameni faceau din fluierele lor
Jgheaburi
Pentru lacrimile pietrelor înduiosate,
De curgeau doinele la vale
Pe toti muntii Moldovei si ai Munteniei
Si ai Tarii Bîrsei si ai Tariii Vrancei
Si ai altor tari românesti.

Au mai existat si niste codri adînci
Si un tînar care vorbea cu ei,
Întrebîndu-i ce se tot leagana fãrã vînt ?

Acest tînar cu ochi mari,
Cît istoria noastra,
Trecea batut de gînduri
Din cartea cirilica în cartea vietii,
Tot numarînd plopii luminii, ai dreptatii,
ai iubirii,
Care îi ieseau mereu fãrã sot.

Au mai existat si niste tei,
Si cei doi îndragostiti
Care stiau sã le troieneasca toata floarea
Într-un sarut.

Si niste pasari ori niste nouri
Care tot colindau pe deasupra lor
Ca lungi si miscatoare sesuri.

Si pentru ca toate acestea
Trebuiau sã poarte un nume,
Un singur nume,
Li s-a spus
Eminescu.

[juliar]

Foarte mult imi plac poeziile de aici.Vreau si eu sa postez o poezie f. frumoasa si care se potriveste si cu aceasta perioada.


Rugaminte de Elisabeta de Wied



Mai ia-ma-n poala,mama draga,
Ca-i noapte-acum de tot,
Si-asa-i de lung si larg iatacul
Mi-e somn de nu mai pot.

Sa-mi canti si cantecul de-aseara,
Sa-mi spui si basme-apoi
Cu zmei,sa ne zbarlim iar,mama
De frica,amandoi.

Si cand mi s-or inchide ochii
Usor tu sa ma pui
In pat,cum faci cand stand plecata
Zici:puiul mamei,pui!

[citystella]

Minciuni ce spun ADIO

Aleg mereu doar câte un gând, dar dintr-o mie
Din clipa-n care te-am văzut şi până acum
Şi n-am crezut vreodată c-o să fie
Făptura mea făcută ca praful de pe drum.
Să nu o iei ca vină, doar soarta e aşa
Împrejurările te vor convinge că nu mint
Mai bine ai fugii departe, mai bine ai pleca
Te voi iubi mereu şi să nu fii cu mine, asta simt.

Aşa mă resemnez şi dacă vrei doar du-te
Nu sunt nebun să lupt cu morile de vânt
Ai grijă doar cum fugi, picioarele-s cam scurte
Şi nu pot ţine pasul cu gândul meu bolând.

Mai bine tac şi nu te amăgesc cu vorbe
Şi-ţi dăruiesc ce am mai scump şi mai de preţ
Doar fapta mai rămâne ca fiinţa ta s-aprobe
Precis am să ajung a altora dispreţ.
Mintea să nu ţi-o încarci cu fapte de la mine
Nu pot să-ţi dăruiesc mai mult de dragoste
Am fost doar un amant şi te-ai simţit doar bine
Să nu mă mai iubeşti că sânt o pacoste.
Iar nopţile de vară şi toamnă petrecute
Şi promenade lungi mereu sub clar de lună
Au fost urâte, seci şi mult prea neplăcute
Nici nu mai mi-amintesc chiar te-am ţinut de mână?
Nimic nu se repară, e totul dărâmat
Au fost nişte fantome, o simplă închipuire
Şi paşii pe alei prin parc pe-unde au călcat
Au fost spălaţi de ploi, nu e nici amintire.
Nici frunze n-au fost verzi, nici n-au căzut din pomi
Căci pomii sunt golaşi aşa au fost mereu
Defapt nu sunt alei sunt doar nişte minciuni
N-au fost nici flori de tei şi nici un curcubeu.
Acele simţăminte când buzele te dor
Nu sunt de la săruturi lascive şi prelungi
Nu eşti îndrăgostită doar te-ai lovit şi plângi
Unde să nu mă întrebi, precis habar nu am
Şi ai să zici că-s rău nebinevoitor
Acum mă duc te las, mă duc să sparg un geam
Acasă, da, la mine, cel de la dormitor
Să se aerisească că este parfumat
Mirosul nu mai iese şi nu mai pot dormi
Iar noaptea când adorm în blestematul pat
Am două trei coşmaruri şi multe insomnii
Şi să mă mut am vrut, dar cine a venit
Mi-a spus că e o casă umplută cu păcate
Şi sunt două fantome care s-au aciuit
Şi fac la dragoste… şi sunt şi dezbrăcate
Apoi surpriză mare când chipul mi-au văzut
Cu stânga împrejur şi pas de defilare
Aşa de repede plecat-au şi am vrut
Doar o cafea să bea ‘n-ainte de plecare
Atunci aşa surprins de groaza lor fugară
M-am dus ca să mă uit în singura oglindă
O ştii, cea de pe hol, urâtă şi murdară
Când colo ce să vezi să nu te mai surprindă
Era doar o fantomă urâtă şi cam tristă
Avea un zâmbet larg şi-o lacrimă pe faţă
Ţinea ceva într-o mână parcă era batistă
Cu monograma ta şi-o floare plângăreaţă
Şi s-a uitat la mine în ochi m-a şi privit
Am inceput să râd, dar cruce mi-am făcut
Şi când să termin crucea pe faţă m-a plesnit
Când să îi spun ceva şi graiul mi-am pierdut
Mi-a spus atunci aşa că jumătatea lui
Stă undeva şi plânge şi nimeni nu o vede
Să caut şi să fur din patul ei un cui
Apoi să il aduc că nu are ce pierde
Şi cuiul o să-l bată să poată agăţa
Pe celălalt perete jumate de oglindă
Că-n ea se oglindeşte mereu fantoma ta
Să-i poată alina durerea-i suferindă…

Golea Nicolae

[size="2"][/size]

[Globetrotter]

Octavian Paler - Avem timp

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.


Am invatat

Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca EROI sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.

This post has been edited by Book: Jul 15 2010, 04:58 PM

[Diana.]

Superba! Mi-au dat lacrimile. Multumesc, Book!

[Globetrotter]

(IMG:style_emoticons/default/hug.gif) Si mie mi se pare superba, ca un fel de indreptar al vietii, cum ar trebui toti sa traim... (IMG:style_emoticons/default/indragostita.gif)

[Diana.]

Rudyard Kipling
IF / DACĂ


If you can keep your head when all about you
Are losing theirs and blaming it on you,
If you can trust yourself when all men doubt you,
But make allowance for their doubting too;
If you can wait and not be tired by waiting,
Or being lied about, don't deal in lies,
Or being hated, don't give way to hating,
And yet don't look too good, nor talk too wise:

If you can dream - and not make dreams your master;
If you can think - and not make thoughts your aim;
If you can meet with Triumph and Disaster
And treat those two imposters just the same;
If you can bear to hear the truth you've spoken
Twisted by knaves to make a trap for fools,
Or watch the things you gave your life to, broken,
And stoop and build 'em up with worn-out tools:

If you can make one heap of all your winnings
And risk it on one turn of pitch - and toss,
And lose, and start again at your beginnings
And never breathe a word about your loss;
If you can force your heart and nerve and sinew
To serve your turn long after they are gone,
And so hold on when there is nothing in you
Except the Will which says to them: "Hold on!"

If you can talk with crowds and keep your virtue,
Or walk with Kings - nor lose the common touch,
If neither foes nor loving friends can hurt you,
If all men count with you, but none too much;
If you can fill the unforgiving minute
With sixty seconds' worth of distance run,
Yours is the Earth and everything that's in it,
And - which is more - you'll be a Man, my son!


Dacă eşti calm, cînd toţi se pierd cu firea
În jurul tău, şi spun că-i vina ta;
De crezi în tine, chiar cînd Omenirea
Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva;
De ştii s-aştepţi, dar fără tevatură;
De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;
De nu răspunzi la ură tot cu ură
Şi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept;

Dacă visezi - dar nu-ţi faci visul astru;
De poţi să speri - dar nu-ţi faci jindul ţel;
De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul
Mereu senin şi în acelaşi fel;
Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucită
De şarlatan, ce-ţi spurcă al tău rost;
De poţi ca munca vieţii, năruită,
S-o faci de la-nceput precum a fost;

Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toată
S-o pui, făr'a clipi, pe-un singur zar
Şi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima dată
Făr-să te plîngi cu un oftat măcar;
De ştii, cu nerv, cu inimă, cu vînă,
Drept să rămîi, cînd ele june nu-s,
Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stăpînă
Decît Voinţa ce le ţine sus;

Dacă-ntre Regi ţi-e firea neschimbată
Ca şi-n Mulţime - nu străin de ea;
Amic sau nu, de nu pot să te-abată;
De toţi de-ţi pasă, dar de nimeni prea;
Dacă ţi-e dat, prin clipa zdrobitoare,
Să treci şi s-o întreci, mereu bonom,
atunci: a ta e Lumea asta mare
şi, mai mult, fiul meu: atunci - eşti Om!

Traducere de Dan Duţescu

[Teocris]

Book, poezia pusa de tine este formata din doua poezii: Avem timp si Am invatat Cred ca ar trebui modificat, nu? (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

[Globetrotter]

Da, Teo, ai dreptate. Eu asa am gasit-o, si am crezut ca e corect. (IMG:style_emoticons/default/happy.gif) (IMG:style_emoticons/default/kiss.gif)

[Jo-Anna]

INVINCITUS


Out of the night that covers me,
Black as the Pit from pole to pole,
I thank whatever gods may be
For my unconquerable soul.

In the fell clutch of circumstance
I have not winced nor cried aloud.
Under the bludgeonings of chance
My head is bloody, but unbowed.

Beyond this place of wrath and tears
Looms but the Horror of the shade,
And yet the menace of the years
Finds, and shall find, me unafraid.

It matters not how strait the gate,
How charged with punishments the scroll.
I am the master of my fate:
I am the captain of my soul.

William Ernest Henley