Saraca fata batrana, Angeldust- despre burlacie intentionata sau accidentala Options

[walpurgik]

Ai scris incantator de adevarat si foarte elocvent. Te felicit! (IMG:style_emoticons/default/kiss.gif)

[Diana.]

Da, dom`le, Fleur scrie bine tare! (IMG:style_emoticons/default/estiok.gif) Primeste si felicitarile mele pentru asta! (IMG:style_emoticons/default/floricele.gif)

Ma gindesc la mine (egoista! (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif) ) unele ar vrea sa fie in locul meu, chit ca jumatatea mea e fara acte "foficioase", altii imi "pling de mila" ca nu am o verigheta pe deget... Si!? De asta nu mai pot eu... (IMG:style_emoticons/default/morderis.gif)
Viata mea o traiesc eu, nu altii, dupa cum cred de cuviinta; daca e bine, o sa imi fie ok, daca nu, eu o sa trag ponoasele, nu cei care mor de grija partilor mele moi, mai mult sau mai putin "aparate" de institutia casatoriei.
O sa ma marit cu acte... cind mi-o veni ceasul!
Pina acum, Cel de Sus a considerat ca nu e momentul.
Sa nu credeti insa ca nu am avut "oferte" de-a lungul timpului... daca era sa o accept pe prima, acum eram "coana preoteasa". (IMG:style_emoticons/default/morderis.gif)

[Dore]

Maat (IMG:style_emoticons/default/morderis.gif) deci avem încă o chestie în comun! (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)
Fleurdelis (IMG:style_emoticons/default/friends3.gif) bună ideea de astupat gura lumii (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif) .

Acum, mai în glumă, mai în serios, că cele aflate în ofsaidu' gurii lumii nu pun preţ pe asta, e una. Dar familia împricinatei nu ajută uneori. Mă uit la mama: la sărbători îmi aruncă o privire lungăăă şi oftează pe ascuns. Orice aş spune eu, pe ea o doare că nu am o familie aşa cum se presupune că ar trebui să am deja la această faimoasă vârstă. Nu o pot feri de răutăţile celor din jur fiindcă ei îi spun exact ceea ce ea gândea deja.
E mândră de fiică-sa, dar vrea şi nepoţi. Şi un ginere frumos (de ce frumos şi nu deştept, bogat sau te miri ce altceva n-am idee (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif) ). Şi dacă aş câştiga şi la Loto ... (IMG:style_emoticons/default/morderis.gif)

Sper că voi aveţi norocul de clanuri mai emancipate. (IMG:style_emoticons/default/322.gif)

[walpurgik]

Mi-amintesc ca pe cand eram in liceu, maica-mea zicea acelasi lucru, vazand cate un actor mai chipes sau un prezentator de stiri mai breaz, "mama, unu din asta sa-mi aduci acasa!" (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)

Cat despre nepoti, asa sta situatia si la mine, de parca au intrat zilele in sac. Ambele mame zic ca ar fi un panaceu. Asa sa fie? (IMG:style_emoticons/default/magindesc.gif)

[fleurdelis]

Mai fetelor mamele astea ale noastre parca-ar fi croite dupa acelasi tipar...mamele, fara exceptie, deindata ce devin mame se retrag din propriile lor vieti zbuciumate sau deznadajduite şi incep sa le traiasca pe cele ale copiilor, daruindu-le impreuna cu dragostea materna şi visele lor destramate, sperand aceleasi absurditati pe care le imaginasera la persoana intai in numele copiilor, crezand orbeste si cretin in faptul ca nefericirea lor ar putea fi razbunată prin fericirea copiilor.
Da iote lupu moralist! Poate sint de virsta mameleor voastre si am si eu un baiat de virsta unora dintre voi...si m-am apucat sa le judec pe ele...de multe ori ma trezesc si eu judecund-o pe mama dar daca ma mai gindesc o clipa ma regasesc in multe ipostaze...in pielea ei si atunci ma intreb...oare nu sint si eu o egoista? Oare aveam dreptul sa-i dau viata copilului meu doar asa ca sa am eu satisfactia sa-l vad tot timpul fericit...ce am eu sa caut in viata lui, am eu dreptul sa-i spun ce trebuie sa faca... daca nici eu n-am stiut ce sa fac la timpul meu si ma irita orice sfat venit de la mama...nesuportind ca se baga in sufletul meu...nu! Mamele ar trebui sa-si vada de viata lor...si viata il invata pe fiecare ce are de facut. Nu de putine ori m-am trezit in postura de mama dupa tipar dar vazind iritarea copilului mi-am dat seama si m-am dus in alta cmera mi-am tras doua palme...
De cind am incetat sa ma mai amestec in viata lui am devenit cei mai buni prieteni si el stie ca oricind are nevoie de ajutor eu sint aici...daca-i spun ca pentru el se supara...m-am suparat cind mi-a spus ca mamele ar trebui sa-si traiasca viata lorsi sa fie aici pentru ele...a trebuit sa ma gindesc mult ce-a vrut sa spuna si cind am inteles m-am bucurat si am fost mindra de intelepciune lui...copii nostri au dreptul la viata lor...cu necazuri si bucurii...si vine un timp cind trebuie sa stam deoparte si nici macar sa aruncam o privire care poate rani mai mult decit cuvintele uneori...Si nu-i asa daca tot le-am dat viata de ce sa nu-i lasam sa faca ce vor cu ea, e ca si cum ai darui cuiva o prajitura si apoi ii impui sa o imparta cu tine...bunul simti ar trebui sa ne tina deoparte si sa asteptam in liniste sa fim poftite.

Dore (IMG:style_emoticons/default/pupaceala.gif)

This post has been edited by fleurdelis: Oct 9 2007, 11:17 PM

[mps]

Offff, Fleur, de ce nu te-am cunoscut eu acum ani de zile???!!! (IMG:style_emoticons/default/magindesc.gif)

[Cleo]

Mai fetelor mamele astea ale noastre parca-ar fi croite dupa acelasi tipar...mamele, fara exceptie, deindata ce devin mame se retrag din propriile lor vieti zbuciumate sau deznadajduite şi incep sa le traiasca pe cele ale copiilor, daruindu-le impreuna cu dragostea materna şi visele lor destramate, sperand aceleasi absurditati pe care le imaginasera la persoana intai in numele copiilor, crezand orbeste si cretin in faptul ca nefericirea lor ar putea fi razbunată prin fericirea copiilor.

eei nu-i chiar asa (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

sunt si eu mama si bineinteles ca-mi doresc ce-i mai bun pt copilul meu insa in nici un caz nu vreau sa traiasca ea visele mele si din cate-mi amintesc nici mama nu mi-a impus implinirea vreunei dorinte de-a ei ramase la stadiul de vis.

asa-i, mamele-s croite dupa acelasi tipar (cel putin asa ar trebui) cand vine vorba de grja fata de pui insa ce intelege fiecare prin "grija" e alta poveste. Si mie mi-ar place sa fiu prietena cea mai buna a fetei mele si lucrez in fiecare zi la asta (IMG:style_emoticons/default/smile.gif) dar daca nu o sa fiu, lasand la o parte inevitabila mea dezamagire, ea o sa ma aiba mereu acolo ca un back-up in caz de nevoie.

deci de sfarsit sfarsesc cu acelasi gand ca si tine ... cu prima fraza nu-s de acord (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

[lotte]

Singuratatea are si partile ei bune, si e frumoasa dintr-un anumit punct de vedere.Iti da libertate, si loc de multe tabieturi (IMG:style_emoticons/default/blush.gif)
Atata vreme cat exista discernamant, eu zic ca singuratatea voluntara e facuta cu cap.
E foarte simplu sa pui in cui singuratatea, plafonandu-te in relatii plictisitoare, sau din interes.
Mie varsta de 30 ani mi se pare super frumoasa, nu as da anii acestia pe 20.Admir femeile singure, la fel pe cele singure care au copil, si ma uit cu drag la femeile implinite in dragoste.Fiecare are ceva frumos, are o poveste, un motiv pentru care si-a ales destinul, si incerc sa nu judec sau sa pretind sa aleaga ceea ce am ales eu in viata.
Nu stiu de ce tot spune lumea "saraca", in cazul unei fete singure.Cine nu si-ar dori sa fie iubita si sa ofere iubire?Dar daca nu simti ca e momentul sa accepti ceea ce se invarte in jurul tau, de ce sa renunti la singuratate.Pentru ca ai 30 ani?

Eu am 3 prietene din copilarie,cele mai bune prietene(doua sunt inca abroad) desi am trait in tari diferite la un moment dat, toate 4 am avut cam aceleasi destine, si culmea, toate suntem singure, la 30 ani.Important este ca pentru o perioada lunga am trait iubiri la maxima intensitate, am experimentat viata in cuplu, am ras si am plans, am fost dependente de celalalt, am fost idolatrizate si am crezut in ëi.Sa ajungi la singuratate, voluntar sau involuntar, inseamna sa-ti dai seama ca nu mai e ceea ce a fost, ca relatia a luat-o razna, ca realitatile celor doi nu corespund, ca au intervenit frustari care sufoca relatia.
Singuratatea inseamna sa alegi altceva pentru tine si pentru el.
Se intampla adeseori ca intr-o relatie femeia sa fie fericita, iar el nu.Poti sa alegi atunci pentru el, cu pretul de a ramane singura, sa spui stop, pentru ca se consuma din nimic, face din tantar armasar, e plin de frustari si are temeri?Poti sa realizezi ca ii e teama de femeia de langa el, ca e mai puternica, si poate lua decizii mai bune decat el?Si totusi, te iubeste, te iubeste ca un nebun, esti totul pentru el, dar totul e prea mult si nu poate face fata, dar mai ales, nu recunoaste.

Singuratatea e si ea buna la ceva, cand te uiti in urma, iti aduci aminte ce fericita erai, dar si greseli pe care nu le-ai vazut atunci.Singuratatea te face sa pretuiesti momentul de fericire, care, daca il traiesti in fiecare zi, poate nici nu-ti dai seama cat de norocoasa esti ca ai parte de el(momentul (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif) ) .
Si, daca alegi singuratarea, e clar ca iti doresti mai mult, iti doresti fericirea pe care ai pierdut-o undeva pe drum.Simplu, nu?

Va spun eu ce face o femeie singura la 30 ani: se ingroapa in munca, socializeaza numai cu cine are chef, pentru ca nu are obligatii de familie, se gandeste ce sa mai faca pentru sufletul ei, are timp de prietene,cheltuie in prostie si tot ea face bani, are timp sa realizeze ca isi doreste mai mult de la ea, ia decizii spontane pentru ca risca pe pielea ei, iubeste copiii altora si la nunti e domnisoara de onoare cu forta (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)

[fleurdelis]

"Va spun eu ce face o femeie singura la 30 ani: se ingroapa in munca, socializeaza numai cu cine are chef, pentru ca nu are obligatii de familie, se gandeste ce sa mai faca pentru sufletul ei, are timp de prietene,cheltuie in prostie si tot ea face bani, are timp sa realizeze ca isi doreste mai mult de la ea, ia decizii spontane pentru ca risca pe pielea ei, iubeste copiii altora si la nunti e domnisoara de onoare cu forta (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif) "[/quote]


Pai ce e rau in asta? Eu vad numai avantaje! Tu vorbesti din pozitia femeii singure?

eei nu-i chiar asa (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

sunt si eu mama si bineinteles ca-mi doresc ce-i mai bun pt copilul meu insa in nici un caz nu vreau sa traiasca ea visele mele si din cate-mi amintesc nici mama nu mi-a impus implinirea vreunei dorinte de-a ei ramase la stadiul de vis.


deci de sfarsit sfarsesc cu acelasi gand ca si tine ... cu prima fraza nu-s de acord (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

[quote name='Cleo' post='123873' date='Oct 10 2007, 08:13 PM']eei nu-i chiar asa (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)


Cleo (IMG:style_emoticons/default/magindesc.gif) poate ai dreptate...dar oare stim ce este mai bun pentru copii nostri? Dore in postarea de mai sus a creat o imagine care mi-a amintit de mama mea, uitindu-se compatimitor la mine (aveam doar 23 de ani) ingrijorata ca nu va avea niciodata satisfactia sa ma vada in fata altarului cu cununa pe cap...ca ori voi veni acasa cu burta la gura si o s-o fac de risu lumii, ori voi ramine fata batrana si asta era cam acelasi lucru. Nu mai povestesc aici ce stare imi provocau aceste priviri...si mai ales ce sentiment de vinovatie, ca nu pot sa o fac fericita si sa-i dau motiv de mandrie in fata lumii!

This post has been edited by fleurdelis: Oct 13 2007, 07:24 PM

[lotte]

Da, Fleur, vorbesc din pozitia femeii singure si ma rasfat cu avantajele de a fi singura.Si chiar nu ma vad ca fiind "saraca" asa, singurica (IMG:style_emoticons/default/tongue.gif)