Dreptul la arta Options

[Dore]

Arta neolitica

Ghetarii emisferei nordice se retrag si clima devine din ce in ce mai stabila, deci mai prietenoasa.
Amicul Sapiens face acum parte dintr-o "societate" agrara si are mai mult timp s-o ia pe aratura cu apucaturile lui cele vechi. Pictogramele stilizate de pana mai deunazi sunt pe calea cea buna: curand vor putea fi numite "scriere". Insa undeva intr-un vechi satuc de pe teritoriul Turciei de azi, un var de-al lui Sapiens reuseste sa vopseasca pe un perete stancos prima priveliste a omenirii. Se mai afla si astazi la Catal Huyuk, asezare aparent mai veche decat Sumerul - dar care este celebra pentru cultul Zeitei Fertilitatii, sculptata cu aceleasi rotunjimi ca in paleolitic.
Amicul Sapiens face ceramica pe care o coace in cuptor, dar nu se mai multumeste cu obiecte pentru folosinta zilnica - de data asta face un craniu, semn al interesului pentru fiziologia umana. Parca a inceput sa priceapa mai bine cum arata el de fapt, chiar si in picturile de pe versanti, figurile umane sunt mai realiste, iar subiectele animaliere incep sa dispara ;).
Amica Sapiens deprinde tesutul, dar cred ca finetea panzei ei era inca departe de preferintele noastre de azi. Apare prima dovada ca inmugureste gustul pentru decorativ, asa cum nu se mai intamplase pana acum.
Cea mai mare isprava a lui Sapiens in neolitic, insa, este arhitectura. Adica megaliti si monoliti, am vrut sa spun, dar asta inseamna arhitectura la Sapi  ::).

(IMG:http://i41.photobucket.com/albums/e265/dore_eva/Arta/mehire_carnac.jpg)

Iata menhirele de la Carnac, Franta - se intind pe cateva sute de metri, se pare ca aveau rol important in viata religioasa a comunitatii de acolo. La fel ca si aceste pietricele ciudate, mult mai celebre insa, poate intaiul templu si cel mai frumos cerc vrajitoresc pe care il primim cadou de la amicul Sapiens - Stonehenge.

(IMG:http://i41.photobucket.com/albums/e265/dore_eva/Arta/stonehenge.jpg)

Specialistii sunt de parere ca planurile initiale ale sanctuarului trebuie sa fi aratat cam asa:

[img]http://i41.photobucket.com/albums/e265/dore_eva/Arta/plan_stonehenge.jpg[/img]

Sapiens habar nu are habar, insa, ca noi, mai mult sau mai putin demnii sai urmasi, nu mai stim astazi cu ce intentie a facut el acest ansamblu in Campia Salisbury. Unii spun ca este altar al Soarelui, altii ca este locul de adunare al preotilor druizi, ba ca ar fi un observator astronomic rudimentar....si s-au scris mii de pagini despre el de la 1130 incoace, cand  Henry de Huntingdon l-a mentionat prima data in scris.
Iata prima isprava a amicului Sapiens: ne-a deschis cea mai mare poarta spre misticism. Si credeti ca s-a oprit aici? Nici vorba, abia a prins gustul pentru arta ca mijloc de manipulare...

[Ariana]

Doreeee mai vremmmm!!!

Angelule am rasfoit putin albumul de care povesteai...interesant...mie imi plac f mult nudurile Luanei Mitran (fosta nevasta a lui Cabral)...

[matusica]

V-as propune ca, mai intai, sa vedem ce intelegem prin arta. Uite, Diana a spus ceva interesant: "arta este reflexia realitatii in viziunea artistului" .
Eu as defini arta ca o forma de cunoastere intuitiva.
Voi ce parere aveti?

[Dore]

Matusica (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/kiss.gif) eu percep arta ca pe o forma de exprimare a inexprimabilului ascuns in sufletul artistic.

Arta in Epoca Bronzului

Amicul Sapiens simte din ce in ce mai puternic apartenenta la familie, pe care o doreste aparata de orice intrus, de orice fel. Se joaca si el, mai in gluma mai in serios, cu bucati de roca stralucitoare. Nu stie el deocamdata ca le va numi bronz, insa este atras de nuanta incantatoare a rocilor: rosul ... cea mai energizanta culoare cunoscuta pana astazi urmasilor lui Sapiens.
Dovezi ale ispravilor artistice reusite de amicul nostru se gasesc si astazi in celebra pictura de la Karakol.

(IMG:http://i41.photobucket.com/albums/e265/dore_eva/Arta/rosukarakol.jpg)

Este putin probabil ca Sapiens sa fi desenat omul rosu gandindu-se la frumusete, oare o fi descoperit ca asa era el pe dinauntru? Jucandu-se cu rocile stralucitoare este usor de imaginat ca si-o fi adjudecat o zgarietura, doua, acolo.
Tot la Karakol s-au descoperit placute pe care Sapiens a pictat, cu toata maiestria dobandita, coarne de bovine, gheare ale unor animale, brate cu trei degete (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/magindesc.gif) . Dar cea mai mare isprava a epocii este primul profil uman complet - chip, corp si picioare - iata ce a lasat Sapiens mostenire vechilor egipteni.
Interesante sunt mormintele de la Karakol: multe cranii gasite acolo sunt marcate cumva cu o vopsea rosie, iar placutele gasite in incinte reprezinta scene mitologice, a caror reprezentare este similara cu cele alese de cele mai vechi popoare despre care am tooot invatat la orele de istorie. Parca ar fi divinitati chemate in ajutorul celor plecati dincolo pentru a le inlesni trecerea ...
Sapiens continua sa fie cat se poate de manipulator - adica, serios acum, brat cu trei degete? Civilizatia moderna este inca fascinata de manute mici, mai mult sau mai putin verzulii, terminate cu trei degetele (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/wink.gif) .

Desi inca nu il credem pe cuvand, Sapiens are multe de dezvaluit si chiar si mai multe de sugerat. La urma urmei, el este primul artist, iar artistii nu trebuie intelesi, ci doar perceputi.

[kary_pink]

Arta in Epoca fierului

Epoca fierului a însemnat dezvoltarea sculpturilor antropomorfe, cum ar fi războinicul din Hirschlanden, şi statuia din Glauberg, Germania. La începutul epocii fierului, artiştii din cultura Hallstatt preferau desenele geometrice şi abstracte, fiind probabil influenţaţi de legăturile comerciale pe care le aveau cu Orientul Mijlociu.

Stilul artistic al culturii La Tène din Franţa era mai complex şi prezenta mai multe linii curbe. Această cultură s-a dezvoltat în Europa la sfârşitul Epocii Fierului şi îşi avea centrul în valea Rinului. Clasele conducătoare par să fi încurajat ostentaţia şi influenţele Clasice, cum ar fi cupele de pronz care dovedesc obiceiul de a bea vin. Mesele luate în grup erau o parte importantă a societăţii Celte din acea perioadă, şi o mare parte din arta lor era exprimată prin farfurii, cuţite, oale şi cupe. Potcoavele cailor şi armele erau de asemenea bogat ornamentate. Deşi monedele din aceast ă perioadă sunt copii de slabă calitate ale monedelor greceşti şi romane, stilul artistic celtic, mai exuberant, este clar vizibil.

Vestitul mormânt de la Waldalgesheim, în zona Rinului conţine multe exemple de artă aparţinând civilizaţiei La Tène, ca de exemplu o carafă de bronz şi plăci de bronz cu figuri umane ştanţate. Multe piese prezentau forme curbe, organice.

În mare parte din vestul Europei, anumite elemente din această perioadă au supravieţuit în arta şi arhitectura coloniilor romane. În zona unde influenţa romana a lipsit ca de exemplu în Irlanda şi Northumbria, arta din epoca fierului a continuat şi după sfârşitul acestei perioade

[kary_pink]

Artă nativă din Africa

Considerând adevărată teoria conform căreia oamenii sunt originari din Africa şi tehnicile de vânătoare şi culegere au apărut acolo, putem spune că există puţine dovezi de artă adevărată înainte de marea înflorire a culturii din Paleoliticul superior. Totuşi, una din cele mai vechi figurine cu Venus este originară din Africa. Acest lucru, precum şi alte indicii sugerează că oamenii aveau o concepţie mai largă despre lumea în care trăiau decât se credea anterior.



Artă nativă din Oceania

Deşi sunt originari din Asia, băştinaşii din Australia, cunoscuţi şi ca aborigeni, au creat un stil aparte de artă. Cele mai vechi opere de artă ale aborigenilor sunt create în piatră. Majoritatea se aseamănă cu nişte radioagrafii, pentru că arată oasele şi organele animalelor reprezentate. o parte din arta aborigenă pare abstractă pentru privitorul modern, deoarece foloseşte forme geometrice şi linii pentru a reprezenta peisajul. Acesta e reprezentat de sus. De exemplu, simbolul aborigen pentru un lac este o spirală dublă.

Bradshaws reprezintă o formă unică de artă pe piatră ce se întâlneşte în vestul Australiei. În general reprezintă figuri umane desenate în cele mai mici detalii şi cu proporţiile anatomice corecte. Ele datează de acum 17 000 de ani, iar originea lor este puternic disputată.

Ca şi aborigenii din Australia, popoarele din Polinezia au lăsat în urmă o moştenire artistică aparte. Deşi multe din artefactele lor erau create din materiale organice şi au fost pierdute pe veci, câteva din realizările lor cele mai spectaculoase au supravieţuit în piatră şi argilă. Printre acestea se numără numeroase fragmente de ceramică de pe tot cuprinsul Oceaniei, datând de la sfârşitul mileniului al II-lea î.e.n. De asemenea, aceste popoare au lăsat în urmă multe platforme de piatră şi sculpturi dintre cale cele mai cunoscute sunt cele din Insula Paştelui.

[mariaaa]

V-as propune ca, mai intai, sa vedem ce intelegem prin arta. Uite, Diana a spus ceva interesant: "arta este reflexia realitatii in viziunea artistului" .
Eu as defini arta ca o forma de cunoastere intuitiva.
Voi ce parere aveti?

Eu prin arta inteleg o maniera de exprimare a unor idei intr-o forma estetica.
Nu pot sa accept ca definitie pentru arta "reflexia realitatii", deoarece arta secolului XX sau arta contemporana se departeaza foarte mult de tot ce inseamna realitate. Este produsul mintii artistului, dar muza nu este obligatoriu sa fie reala.