Fetelor, ma tot gandesc de vreo cateva zile....care o fi radacina problemei? Vad zi de zi tot felul de cazuri, amantlacuri, neveste inselate, divorturi, familii destramate. Intrebarea ar fi urmatoarea : de ce ajungem noi femeile (si spun "noi" pentru ca da, am fost si eu la un moment dat in aceasta neplacuta situatie) sa devenim amante? Desigur, povestea e alta de la caz la caz, fiecare amanta isi imagineaza ca in cazul ei este ceva special. Dar totusi stau sa ma intreb daca nu cumva miezul problemei este pe undeva comun.
Sa fie oare vorba despre tentatia fructului oprit? Inseamna ca ne multumim cu putin? Consideram ca tot e mai bun decat nimic? Sa fie vorba de principii si valori? Ce fel de atractie mistica exercita asupra noastra barbatul insurat?
Daca ati fost in situatia asta, sau cunoasteti cazuri sau pur si simplu aveti o parere, ajutati-ma sa inteleg.
Mie barbatii insurati mi se par expirati.Mai exista barbati single dupa 30 ani?
Nu stiu, cand ma gandesc ca o femeie are grija de el,si acolo, la ei, impart totul, iar el vine cu siropuri la alta, nu mi se pare nici matur si nici sexi.
Daca un barbat insurat are minte, o atitudine impecabila, si arata si un pic bine, nu-mi trezeste decat respect.
eu n-am fost niciodata in situatia asta (sa fiu cu un barbat insurat, dar de doua ori mi s-a intamplat sa aiba tipu prietena), dar banuiesc ca instinctual este o lupta pentru suprematie intre femei. o dovada ca este asa ar fi faptul ca daca apari undeva intzolita la maxim, dupa ultimul trend, cu fiecare detaliu pus la punct, sigur doar femeile vor remarca faptul ca geanta ta e ultimul racnet de la balenciaga, pantofii sunt marc jacobs si parfumul chanel (ce de stereotipuri ), etc... ca parul e tuns in tendinte, ceea ce iti va da sigur superioritate. barbatii vad doar daca esti sexy sau nu, daca esti o femeie puternica, abordabila, etc. deci daca facem toate chestiile astea le facem doar ca sa ne simtim noi mai bine in fata altor femei, nu? e si un fel de challenge cu tine insuti. bah, ia sa vad, sunt destul de hot ca sa-l fac pe asta sa o lase pe tanti pentru mine?
eu cred ca, la nivelul cel mai de jos al speciei umane, este si lupta pentru supravietuirea speciei... tre sa faci copchii, si ca sa faci copchii, iti trebuie un barbat stabil, dispus sa-si puna pirostriile, sa-si intemeieze familie... si care altul poate fi mai bun decat unul care a facut-o deja... parerea mea!
cred ca am luat-o si eu razna rau de la caldura ca nu prea se intelege ce am vrut sa zic. ma rog....
Inteleg foarte bine ce ai vrut sa zici Kitten si chiar iti dau dreptate.
Dar pana unde e normala lupta asta pentru suprematie? Ca sunt unele femei ce se complac in situatia de amante ani in sir sau chiar o viata. Si indura scrasnind din dinti nopti in care raman singure, sarbatori pe care nu le pot petrece cu el pentru ca el are obligatii fata de nevasta...etc...
un barbat care are iubita, nu logodnica sau sotie, e deja ceva interzis. nici macar nu mai reprezinta un "posibil", pur si simplu nu exista pt mine. si nu neaparat din respect pt mine, sau el, ci din respect pt femeia cu care e. nu cred ca mi-ar surade ideea ca o alta sa flirteze cu iubitu sau sotu meu. mi se pare josnic...fara sa vreau sa jignesc pe cele care se simt in situatia asta
si totusi, sunt foarte multe scenariile in care un el si o ea sunt impreuna, fiecare (sau unul din ei) cunoaste pe altcineva, se desparte (sau nu) de partenerul "oficial" (oficial cu sau fara acte) pentru a porni pe un nou drum cu noua persoana...
nu as putea sa fiu cu un barbat care stiu ca are o prietena ca sa nu mai zic de unul insurat, (sunt prea posesiva si ce e al meu e doar al meu nu mi place sa impart) pentru simplul fapt ca peste un timp s ar putea sa mi se intample mie chestia asta eu una cred ca in viata roata se poate intoarce .
ce ma dispera si ma dezgusta in acelasi timp sunt acei barbati care merg cu nevasta de mana si se uita pe strada dupa alte femei si sunt atatia
nu am treaba cu amantele care sunt pacalite si afla dupa, ci ma enerveaza alea care stiu si stau pt ca acei barbati au bani.
si eu eram la fel de posesiva si geloasa.
insa,dupa cum stiti deja am fost si partial inca sunt in situatia asta.
am acceptat pentru ca desi de la inceput am stiut si nu il vedeam decat ca pe un simplu prieten.insa,dupa scurt timp,am inceput sa tin la el si fara sa ne dam seama deja ne indragostisem!
si,fiind constienta de riscurile pe care le implica relatia,am acceptat.timp de 7 luni dragostea noastra a fost,ca sa zic asa,platonica!
nu ne intalniseram nicidoata.
dar,atunci cand l am vazut prima oara am stiut ca EL e.nu stiu daca va fi sa ramanem impreuna toata viata,ne dorim asta,insa,deocamdata suntem la inceput.
asteptam sa vedem daca timpul va trece pentru noi,sau impotriva noastra.
deocamdata,pana acum,cineva de acolo de sus a avut grija de dragostea noastra!
cat despre motivul pentru care noi acceptam sa fim amante,sau ei amanti,nu cred ca poate fi gasit un motiv.
dragostea se simte,nu se gandeste....
nu poate fi vorba in toate cazurile de dragoste, poke. mai degraba as zice atractie, fruct interzis, provocare.
oricum, cazurile vehiculate prin presa in ultima perioada... petre roman si madalin voicu mi se par jenante. ca sa nu mai vorbesc de speculatiile care se fac daca o paraseste cristi borcea de la dinamo pe nevasta pentru amanta sau ba.
Parerea mea e ca o femeie trebuie sa aiba putina decenta si sa nu se implice intr-o relatie cu un barbat insurat (binenteles,in cazul in care afla), iar un barbat sa aiba respect pentru ambele femei si sa nu se joace cu sentimentele lor.
Eu sunt de acord cu Pokemon. Am fost in situatia asta o singura data, insa nu pentru provocare, lupta pentru suprematie si alte asemenea bulshituri. Pur si simplu il iubeam. Nici macar nu eram geloasa pe nevasta. Mi-era de ajuns sa stiu ca se gandeste la mine si ca atunci cand e cu mine e dragut, atent si imi ofera atat cat poate.
Nu va grabiti sa judecati amantele, pentru ca uneori inima o ia inaintea creierului si oricat ai sti ca nu e bine, moral, etc, nu te poti abtine.
Exclud din discutie femeile care stau cu barbati insurati din interese materiale
fanny da,ai perfecta dreptate.nu e intotdeauna vorba de dragoste.
eu totusi aflandu ma in situatia in care ma aflu,poate putin subiectiv,pot spune ca exista multe cupluri casatorite in care cei doi s au casatorit la varsta mici,crezand ca sunt "jumatati",sau au fost pusi in situatia de a casatori fara sa fie convinsi ca cea pe care au ales o e cea cu care vor sa ramana pentru toata viata.
pe de alta parte,se poate intampla ca prioritatile si dorintele celor doi sa se schimbe in timp.
si in acel moment se produce o fisura.depinde de la caz la caz cat de mare,dar se poate intampla ca unul dintre cei doi sa rupa relatia!iar aceasta va fi rupta cu siguranta daca va aparea altcineva.
cat despre cazurile astea celebre,prefer sa ma abtin.este viata fiecaruia si pana la urma urmei,indiferent ca sunt vedete sau oameni politici,au dreptul sa isi traiasca viata cum isi doresc.
in cazul asta,eu consider ca presa este vinovata de prea multa mediatizare.
daca prin "leonidas' intelegi... medelin, da.
mai multe detalii in presa de scandal... adica
PS: sper ca merge sa pun linkul asta... daca nu, da-mi peste degetele!
Pokemon, in general cand o relatie se reduce la..."obisnuita" ambii parteneri ar trebui sa fie suficient de maturi incat sa recunoasca ca s-a terminat.
eu, par example, n-as putea sa fiu o viata intreaga amanta unui barbat, sotul alteia, a se vedea cazul amantei (de la un punct, partenera de viata) lui Dumitru Tinu...chiar m-am gandit mult la "spetza" lor....
La un moment dat, cand vine deadline-ul (setat de mine), ori ramane cu nevasta, si numai cu ea, ori ramane numai cu mine. De la un anumit punct (sa zicem numar de ani) nu as mai putea sa fac compromisuri , oricat de mult l-as iubi pe EL. Sa aleaga, daca e barbat cu adevarat, ori eu, ori EA.
Dar, trebuie sa recunosc, pana acum n-am trecut prin asa ceva, adica n-am fost "combinata" cu unul casatorit si nici nu m-ar tenta asa ceva, oricat ar fi el de Fat Frumos...Si nici nu suport sa fac rau cuiva, chiar daca ar fi vorba de o scorpie, si mai ales daca e si un copil implicat...Mai ales ca asta am patit eu si stiu foarte bine cum este. Ma rog, la mine a fost mai complicat, distanta si timpul si-au spus cuvantul si inevitabil, la un moment dat ...a aparut o ea....
aici fiecare isi ia partea. cele care au iubiti/soti si se gandesc la existenta unei posibile amante si cele care au fost si mai sunt amante. mi se pare normal sa nu judeci si sa gasesti motiv, daca umbli cu un barbat care e implicat in alta relatie.
Nu mi s-a intamplat pana acum sa iubesc un barbat "luat" si nici nu cred ca mi s-ar intampla vreodata.. nu cred ca treaba asta cu iubirea se intampla din senin, la prima vedere, in prima zi etc, ci cred ca dragostea apare slowly over time abia cand ajungi sa cunosti persoana si vezi *ce* e de iubit acolo.
Ori, un barbat casatorit sau care are deja o relatie cu cineva si nu ascunde asta, este, asa cum au scris si fetele mai sus, ceva offlimits care nu imi trebuie. O alta femeie in viata lui este ceva ce din start pentru mine inseamna un mare turn off si ceva din care nu vreau sa fac parte, chiar daca recunosc ca da, e un tip misto, e destept, e de caracter si asa mai departe. E poate cea mai solida bariera care, daca e vizibila de la inceput, ma opreste sa mai incerc sa caut ceva in tipul respectiv -- o bariera poate mai puternica si chiar decat faptul ca *eu* am o relatie cu altcineva.
De altfel nu vorbesc din povesti, am avut de a face cu o asemenea persoana, he was great, he was awesome, he was married si atunci am avut grija sa deviez prietenia noastra intr-o directie in care nu avea nimeni de suferit, ma interesam de copilele lui, de sotie etc, facandu-l si pe el constient de existenta lor atunci cand interactiona cu mine.
Exista poate si cazuri cand nu stii de la inceput ca e al altei femei.. si te indragostesti.. dar atunci cand se da in fapt asta ar trebui sa fie un soc suficient de puternic incat sa te trezeasca din dulcea nestiinta: *de ce* a ascuns faptul ca e casatorit? Nici un motiv si nici o scuza nu sunt destul de bune. Ca nu am vrut sa te pierd si alte balarii din astea, cand tu de fapt din capul locului nu trebuia sa incerci sa ma castigi... asa cum s-a scris mai sus, ma dezgusta tipii care se dau la altele in timp ce acasa ii asteapta deja o femeie care il iubeste si care are la randul ei impresia ca este iubita de el. Pentru situatiile in care el holbeaza gatul ca lebada dupa alte femei in timp ce merge cu consoarta de mana nici macar nu am cuvinte.
Nu am ce face si nu vreau sa stiu de dragostea unui ipocrit care cand ajunge acasa face frumos cu nevasta-sa (cum a facut tatal meu atatia ani), iar daca eu la randul meu as ajunge sa ma indragostesc de un tip care are familie si copii cu alta, nu as considera ca *merit* (lol) sa fiu fericita no matter fucking what si indiferent cata drama pot produce altora cu dreptul meu la fericire. Sper ca m-as simti mizerabil.
Hai sa va sochez si eu o leaca: prin tineretile mele agitate mi s-a intamplat si mie sa fiu in aceasta postura, pentru o saptamana intr-o vara. Dar la mine motivul a fost, ca aveam chef de sex, il stiam pe tip de un an, n-aveam chef de o relatie sau alte complicatii, just safe sex. Bine..., ca atunci cand ne-am cunoscut, omu nu mi-a spus ca are si nevasta, dar asta e alt capitol. In fine, mi-a placut, ca in acele momente, am gandit ca un barbat...n-am avut pic de sentimente. El imi mai dadea mailuri dup-aia, dar eu n-am mai avut trebi...mi-am vazut de viata mea.
So, acum, cand sunt femeie casatorita si m-am casatorit din dragoste...si mai am si un respect pentru al meu, nu ma imaginez calcand stramb. Desi, tentatii sunt la tot pasul...conteaza cat suntem noi de verticale si cum vrem sa ne batem joc de propria persoana.
Am atatea prietene, care 'fac' pe amantele, ca deja a devenit un subiect normal. Nu ma mai mira nimic.
Eu m-am distrat prea bine inainte de casnicie, ca sa-mi mai umble acusica fluturasi prin cap.
Urasc persoanele care strica fericirea celor 2 (sunt si f usor de detectat, am ochiul destul de agil)...bagandu-se unde nu le fierbe oala. Desi, si barbatii au partea lor de vina. Replica data de amantul casatorit, sotului, cand l-a sunat sa-l stranga cu usa: 'Pai daca tie ti s-ar oferi o femeie, tu n-ai profita de lucrul asta?!' Asa ca doamnelor...aveti grija la cei de langa voi...ca nu stim ce le poate mintea.
merci pt aprecieri pur si simplu cred ca e bine sa te pui si in situatia celui caruia ii faci rau - respectiv iubitei/sotiei lui
Daca ar gandi toate asa cred ca ar exista multe relatii fericite, iar rata divoturilor ar scadea considerabil.
plizzzzzzzzz, ce i asta? acum plangem sotiile? pai daca nu stiu sa si tina barbatul ocupat! si cea care strica relatia a 2 persoane .. nu cred ca poate strica o relatie buna (ca perfecta nue xista). trebuie ca sunt niste fisuri pe acolo care se adancesc odata cu aparitia noii persoane.
bun, dar de barbatul care are 3 sotii ce mai ziceti? alea's sotii, nu's amante. si io-te ca el se poate imparti (ca asa cere Coranul) si toate's fericite. numai noi avem simtul proprietatii!
Cred ai gandi altfel daca o fatuca plictisita de viata sa monotona ar zdruncina relatia ta de lunga durata.
De fapt eu nu imi permit sa fiu cu un barbat ocupat.Pentru ca fostii au avut titulatura de"amanti", eu tot timpul fiind "maritata" cu mine.Am oferit foarte mult, insa in acelasi timp, tin la independenta mea, si daca fac prea multe sacrificii pentru relatie ma sufoc, si in final, o sa plec la mine, cu mine.Cam asta e regula mea.
Hai mai megule nu pot sa cred ca asa gandesti Deci in opinia ta, femeia e datoare sa se dea peste cap sa isi tina barbatul mereu in priza ca daca nu...el e indreptatit sa mai caute scantei si in alta parte? Hai sa nu ne lansam in discutii despre lumea araba, acolo e cu totul alta mancare de peste. Noi traim totusi in Romania si asta ne mananca toti nervii
So, ce te faci Megule daca dupa 10 ani de relatie si 2 copii pur si simplu nu te mai tin nervii sa provoci zi de zi focuri de artificii? Si tot ce ti-ai dori e respect si intelegere. Mai mult partnership decat dictatura. O sa recunosti ca da, nu ii mai esti suficienta si il inviti sa isi gaseasca o amanta?
Si be aware, sa nu cumva sa cazi in capcana ca tu fiind o femeie frumoasa si isteata, e imposibil sa se plicitseasca un barbat de tine. Stii cum se spune .... "Pentru fiecare femeie incredibila din lumea asta exista deja un barbat care s-a saturat sa i-o traga"
domle, eu am avut unul si bun. cat a fost..
mai bine vai de mine decat vai de noi.. si daca nu mai exista dragoste, intelegere si respect.. atunci ura si la gara.
daca are creier in cap, barbatul se uita la ce are. stii cum e cu vrabia si cu parul..
no nu stiu acum.. tocmai vorbesc despre asta cu o colega va expun mai acus concluziile
Megule, iti vine usor sa zici asa ceva acum, la anii tai. Dar peste vreo douazeci de ani, vorba angelului, cu vreo doi copii care-si iubesc tatal ca pe ochii din cap, nu cred ca ti-ar mai fi atat de usor sa zici "ura si la gara". Si cum o mai fi daca tu ti-ai mai iubi barbatul si ai avea impresia ca va intelegeti si respectati si ai afla cumva ca el are o amanta?
si atunci ramai langa unu doar pentru ca ai 2 copiii si 20 de ani la activ,daca nu te mai atrage nimic la el?
nu cred ca e cazul sa spunem ca e vina sotiilor,a sotilor,sau a amantelor.nu se poate generaliza,depinde mult de la caz la caz.
dar,cert este ca acolo unde e dragoste si intelegere nu prea reuseste sa se bage nimeni.
deci,dupa cum spunea si meg,trebuie sa existe o fisura.
Intr-un fel inteleg ce spune Meg... si ca sa va explic o sa fac o paranteza ca sa abordez problema legata de simtul proprietatii.
o colega cu care dezbateam mai demult subiectul spunea legat de un fictiv caz de infidelitate ca ar lupta pana in panzele albe cu "matracuca" care incearca sa-i fure barbatul... pentru ca "nu a facut om din sotul ei ca sa-l dea de bun alteia." Ca informatie de ... background... ea are in spate o relatie de 10 ani, concretizata cu mariaj si un copilas frumos si balai de 3 anisori. Sa explic si expresia "a face om din cineva", ca sa nu se inteleaga alte bazaconii. Deci, nu se referea la faptul ca a investit in el bani , ci sentimente, ca au luat-o de la zero, au crescut si s-au maturizat impreuna.
Stiu ca exista femeile maritate sau cu relatii de lunga durata ar lupta voiniceste pentru ca o aventuriera sa nu le fure sotul. Dar mie mi se pare anormal si contrar firii mele sa intru in competitie cu o fetiscana dornica de aventuri periculoase. Si asta pentru ca nu tre sa-i demonstrez nici ei nici sotului ca-s cea mai buna varianta.
Si oricum, singurul care imi datoreaza respect si fidelitate este partenerul. Daca nu poate sa mi le ofere, atunci degeaba avem adresa de buletin comuna.
Observ asa de departe din ce s-a scris pana acum ca cele ce au fost sau sunt implicate intr-o relatie cu un barbat insurat vorbesc despre iubire iar cele care nu au fost niciodata in situatia asta privesc totul ca pe un "furt"..."fatuca"/amanta/iubita nu are ca scop destramarea unei relatii,nu are ca scop indepartarea barbatului de langa sotia lui...are un singur "scop"-iubirea...indiferent ca barbatul e sau nu liber fiecare dintre noi atunci cand dragostea ne este impartasita ne dorim iubirea aproape...poate da din principii e ideal nici sa nu ne apropiem de un barbat care deja e implicat in alta relatie fie ea buna/rea...dar uneori nicio constiinta din asta lume nu poate anula ce simte inima...
Nu am sa apar si nici nu am sa judec "amantele"...vreau doar a spune ca atunci cand e dragoste si nu intentie materiala tot ce faci, faci din sentiment...Viata daca nu se traieste asa cum o primim nu stiu ce farmec mai are...
Era o fraza care-mi placea mult "Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi"...asa ca niciodata nu stii ce iti rezerva viata astfel incat sa fim pusi in situatia in care ceea ce candva mustram sau judecam acum sa ni se intample noua...
Intr-adevar, kalua, experienta e undeva intre 0 si 1 la mine . dar cred ca daca ai un prieten/sot cum ii mai spuneti voi care stie ce are si stie ca ceea ce are este frumos, nu ii mai umbla ochii dupa altele. si chiar daca s-ar pune miss world in cap in fata lui ar ramane indiferent.
uneori relatiile acestea se nasc pe fondul existentei unei probleme. sau, de ce nu, pentru ca asa are domnul chef. sau doamna. numai ca atat timp cat stii ca ai un bebelas acasa si ca ala are nevoie de tine, nu cred ca iti mai arde. dragoste, dragoste, dar si asta ar trebui sa treaca prin creier.
si sa ranesti persoana de langa tine doar pentru a-ti face o dambla nu mi se pare corect. unele lucruri sunt ;forbidden; .. si asa raman. cum zisei, dragostea trebuie sa treaca si pe undeva prin partea superioara, nu numai prin suflet.
nu stiu daca as putea sa fiu in aceasta postura, asta-i clar. dar pana nu treci, nu stii.. mai sunt si smecheri care pacalesc viitoarele amante ca's singuri .. nu mai stiu cine spunea (sau unde am citit) ca unul a dus-o cu o tipa cativa ani. si ea il vedea curatel, frumos, aranjat.. si cand il intreba daca isi spala el, sau ce face, domnul raspundea ca merge la 'nufarul'. si sarmana femeie de acasa? si cea care la un moment dat a aflat?
deci... amanta cu sau fara voie.
depinde si cu ce se multumeste fiecare dintre noi. daca unei femei ii convine sa fie a 5 a roata la caruta, daca ii convine sa stea singura si sa se gandeasca la el, in timp ce el se plimba cu familia .. sau e in nu stiu ce excursie cu sotia.. atunci femeia nu prea are respect pentru ea.. ajunge asa intr=o stare de degradare.. in numele iubirii? comoditatii? incrancenarii? incapatanarii?
nu condamn amantele pentru ca nu stiu ce e in mintea lor.
daca mi s-ar intampla ca prietenul meu sa aiba pe altcineva.. si sa joace la dublu.. hm.. ultima data am fost calma. l-am salutat si am plecat .. si eram in liceu, un vulcan
acum probabil as proceda la fel. cu de-a sila nu se poate, si asta-i clar..
Mai...voi chiar credeti ca exista pe lumea asta vreo relatie perfecta? Fara fisuri? Daca asta credeti pai eu nu pot sa va spun decat...fiti pe faza pentru momentul in care o sa aveti marea revelatie pentru ca o sa fie foarte greu de indurat. Atractia fizica aia nebuna si sentimentele inaltatoare care te fac sa plutesti pe al noualea norisor si te inspira sa scrii poezii si sa crezi ca in toate melodiile pe care le asculti e vorba despre tine...toate astea au DURATA LIMITATA. Realitatea dura e ca nu poezia asta te tine legat de cineva pentru 20 de ani sau mai mult ci : respectul, intelgerea, sentimentele pe care le-ai investit pana atunci, experienta dobandita impreuna, felul in care el sau ea stie ce iti doresti inainte sa spui, sexul care desi nu mai e salbatic ca la inceputuri are un grad de intimitate pe care nu ai avea cum sa il atingi cu cineva pe care il cunosti de 2 zile, etc etc.
Amantele NU sunt de condamnat din punctul de vedere al "furtului". Nu exista asa ceva. Femeia care se indragosteste de un barbat insurat nu are nici un fel de obligatie fara de nevasta. Nu ea a tinut-o de mana in biserica si i-a jurat iubire eterna. NU. Daca ar fi sa trebuiasca sa gasim un vinovat, acela este barbatul. El e responsabil in egala masura cu sotia lui de bunul mers al casniciei lor.
Si NU, NU are legatura cu ce se intampla concret in acea casnicie, dar are legatura cu felul in care este acel barbat construit, cu principiile si valorile lui. Si aici exista in mare doua tipuri:
1. Barbatul care gandeste: "Nu prea mai sunt fericit cu sotia mea, ne certam mereu, a intervenit rutina, sunt profund nefericit si uite....acum am ocazia sa incep ceva nou si poate mai bun cu fata asta care ma iubeste....deci e dreptul meu la fericire nu? La revedere si drum bun"
2. Barbatul care gandeste : "Da....lucrurile nu merg prea bine in casnicia mea, dar mi-am luat un commitment care nu degeaba zice "la bine si la rau" Si daca sotia mea e mereu nervoasa si nu mai are chef sa facem sex, poate am si eu partea mea de vina. Ia hai sa incerc eu cu adevarat sa vad ce se mai poate repara si salva. In fond e absurd sa arunc pe geam atatia ani de experienta comuna pentru ceva nou care pana la urma s-ar putea termina tot in punctul asta. Desigur, noul e palpitant, tentant, in special pentru mine ca barbat dar mai intai ar fi bine sa ma conving ca intr-adevar nu se poate salva nimic din ce e vechi si bun, sa inchei toata treaba in mod cinstit si abia apoi sa ma arunc cu capul inainte in alta poveste.
Realitatea si mai cruda e ca barbatii din categoria 2 sunt poate 1%
daaa corect corect, barbatii e porci....
Da da...toti barbatii e porci si femeilor le plac laturile Asta e, trebuie doar sa te hotarasti ce fel de cocina poti sa induri
Domle, eu zic asa, la cei 40 ani ai mei....nu exista persoana care nu calca stramb, ci doar persoane care n-au intalnit inca oportunitatea...sa ma explic: am o casnicie de 18 ani, iar barbatul cu care sunt maritata e singurul cu care m-am culcat in my life...asta pt ca 1) mi-a fost suficient din pct de vedere sexual, 2) nu am simtit sa ma fi inselat vreodata, ca sa-mi dea motiv sa ma razbun, culcandu-ma cu altul, 3) il respect prea mult si respect relatia noastra, ca sa-i dau un sut calcand stramb...asta teoretic, pana acum...dar...nu bag mana in foc nici macar pt mine, daca ar aparea unul care sa ma faca sa ma indragostesc de el; e asa de placut sentimentul asta de "indragosteala" ca merita trait de fiecare data cand ai ocazia sa-l traiesti. In definitiv o viata avem si merita traita, e adevarat, merita traita frumos, dar poate si micile escapade au frumusetea si rolul lor in viata...poate ca o escapada de genul asta, dupa 20 ani de casnicie, cand orgasmul nu mai e ce-a fost, cand nici barbatul de langa tine, desi te iubeste, acum in alt fel decat ala din primii ani, nu mai observa ca esti frumoasa, mai frumoasa si frageda decat multe altele de varsta ta, nu mai observa ca ti-ai schimbat tunsoarea, sau ca esti aceeasi femeie vesela si optimista ca la 18 ani...ei bine, poate ca Dzeu iti trimite o minune de genul asta ca un dar, sa realizezi ca pana la urma esti inca in viata si tb sa te smulgi din monotonia cotidiana...sa simti ca traiesti din nou si sa faci ceva pt tine, incepand din momentul X pana la sfarsit!
Nu sunt de parere ca o escapada d-asta merita lungita mult, iti trebuie exact atat cat sa te destepte din amorteala in care ai cazut. Totul e sa fii suficient de desteapta si sa stii ce vrei din relatia asta fulger, fiindca intre noi fie vorba, nu merita sa te complaci in a fi amanta cuiva. Trebuie doar sa-ti extragi vitalitatea si energia necesare pt a capata incredere in tine, in sexualitatea ta si in feminitatea ta. Dar cate oare inteleg asta si trec mai departe, dandu-i un sut in fund "zburatorului"? Pt ca barbatii sunt prin definitie niste vanatori, ei tot timpul sunt in cautare, alegerea este a femeilor de fiecare data, ele spun ok sau du-te invartindu-te...depinde pt cata vreme spui ok si cu ce te alegi din relatia asta.
Ce este mai mult de atat devine ordinar.
Angelu' buna idee ti-a mai venit cu deschiderea acestui topic...multe pareri....fiecare vede dragostea cu ochii ei. Observ la fetele, mai tinere, niste idei bine conturate, dar multe sunt rupte de realitate...asa gandeam si eu cand eram mai micutza. Atentie fetelor, acum sa nu-mi sariti in cap...n-am zis-o cu rautate...e vorba doar de experienta de viata acumulata de voi, care v-a ajutat sa va fomati unele opinii. Eu ii dau dreptate lui Angelu' ca nu exista relatie sau casnicie (cum vreti voi) perfecta, ci exista respect, intelegere si placerea de a trece in 2 peste toate, fie ele ca-s bune sau rele. Dupa mine, conteaza foarte mult si educatia pe care ti-au dat-o parintii si ce-ai vazut in casa (asa nu...sau asa da) si capacitatea ta de selectie la ce se intampla in jur.
Pasiunea se stinge...nu tine la nesfarsit...si dupa o zi cu stres maxim la serviciu, vii acasa, mai faci o mancare, mai strangi prin casa, pui un program la masina...si dup-asta esti franta, iar el, care are ceva mai multa energie are chef de altele, poate ca ziua lui n-a fost atat de grea...ce credeti ca se intampla? Uneori, nu-i capabil sa-ti perceapa propria oboseala. Am o prietena, pe care sincer o admir, e trecuta de 40 de ani...si-mi spunea ca pana-n 40 ea facea in fiecare seara sex/dragoste cu sotul ei. Aceste cazuri se numara pe degete.
@Pokemon, cand m-am referit la anumite persoane care se baga aiurea, desi vad ca relatia dintre cei 2 e fericita, da-mi voie sa le invinovatesc. Eu am patit-o intr-o relatie anterioara, chiar cu o 'amica' f buna care se intampla sa-l sune pe prietenul meu mai des si sa-i propuna sa se vada. El imi zicea de fiecare data..stiu ca ma iubea...si nu-l atragea tipa respectiva...dar asta e un caz fericit. Si ce crezi c-am facut eu dupa acest gest al prietenei? Am sunat-o si-am sicanat-o?! Nuuu, am trecut cu vederea si acum...suntem in continuare 'prietene', dar cam stiu ce-i poate pielea. Am intrebat-o doar: 'Te cam incanta al meu, nu? Ea: ehe...merge pentru o seara'.
Alta poveste cu sfarsit dur: cei doi iubiti, apoi soti, 2 copii, o dragoste care ii umplea de bucurie pe ei si pe cei din jur, 12 ani de casnicie.......apare ea, el se poarta ca un drogat, nu mai stie sa fie tata, nu mai stie sa fie sot. Sotia nu-si recunoaste omul care i-a fost alaturi atatia ani. Prietenii lor sunt socati. Omul s-a schimbat....de unde putea sa prevada sotia lucrul asta?
Asa ca, dragele mele, totul e o loterie si nimeni nu poate sti ce se va intampla peste cativa ani, cu o relatie, pe care acum o pui la loc de cinste. Eu zic sa va traiti clipa (vorba amicei mele dr_wise), sa profitati de dragoste si de nervisorii la stomac pe care vi-i da si sa evitati in a-i judeca pe altii. Oamenii se schimba, reactioneaza diferit ....
Pentru mine e o provocare sa-mi fac aceasta casnicie trainica, durabila si sa sfideze toate tentatiile. Daca reusesc....va voi tine la curent.
Sylvia, omul ala era iubitul meu de putina vreme...cred ca de cateva luni, daca nu ma insel. Relatia s-a consolidat in timp, parca am stat 1 an jumate impreuna. Iti dai seama ca altfel as fi procedat daca era vorba de sotul meu. Eu ma port foarte frumos cu lumea, pana cand sunt calcata pe coada....atunci fara sa vreau, devin razbunatoare si rea. E ca o autoparare. De multe ori l-am lasat pe bunul Dumnezeu sa hotarasca ce se intampla cu omul caruia i-am facut un bine....
Hai sa va povestesc ca tot asa o 'prietena f buna', pe care am cuplat-o cu fratele geaman al prietenului meu (ea nu prea avea trecere la barbati) a sfarsit prin a ma rasplati cu vorbe aiurea spuse prietenului meu, care au dus in timp la despartire. Acum, cand ma uit in spate, am o satisfactie ca am trecut prin viata si am invatat sa separ binele de rau. Cred ca Dumnezeu are f multa grija de mine si intotdeauna imi arata drumul cel bun. Daca as fi ramas cu omul ala, as fi avut o viata seaca, dar atunci nu-mi dadeam seama, pentru ca era primul meu prieten si nu aveam cu ce sa-l compar.
Silvia, chiar imi pare rau si nu doresc nimanui sa treaca prin ce-ai trecut tu. Si eu as fi turbat daca englezoaica suna la orele alea. Te inteleg perfect....dar asta e...astia sunt barbatii...uneori zici ca nu mai au capul cu ei. Dar sa vedem ce se va intampla cand se va stinge pasiunea dintre cei 2.
Parerea mea. Absolut personala. Si ca orice parere e supusa greselii.
Am trecut de perioada in care eram furioasa si le-as fi mincat de vii.
Acum mi-e mila de amante. Mai ales de cele care se lasa mintite cu lunile, cu anii.
Mintite josnic de barbatii lasi care nu ar renunta nici la sotie si la statutul se "om serios", insa nici la clipele de zbenguiala intre asternuturile celei de-a doua femei.
Mintite cu nerusinrare ca sint unice, irepetabile, insa trebuie sa se jertfeasca, pentru ca "scorpia" de nevasta nu ii lasa domnului libertatea... mi-i scirba de asemenea barbati lasi, de asemenea barbati monstri de egoism, barbati care nu se gindesc decit la ei insisi, indiferent de ce afirma domniile lor. Daca nevasta nu merita, las-o, dom`le, ia-o pe aia de ti-i buna.
Daca nu vrei sa iti faci nevasta sa sufere, de ce naiba o inseli?! O iubesti pe amanta? !
Ia-o de nevasta, nu o ascunde in cosul cu rufe murdare, iesi cu ea in lume dupa ce ai terminta relatia parafata sau nu de o bucata de hirtie.
Fii barbat, legalizeaza-ti legatura si nu te mai ascunde dupa cires...
Vorbesc de amntele care iubesc. Des[re femeile care "iubesc" doar buzunarul unui barbat insurat nici nu merita sa aduc discutia. Din punctul meu de vedere practica meseria aia, veche de cind lumea, insa in sistem de "club", nu "intrare la liber".
Poke, sper din toata inima sa nu suferi la un moment dat.
Desi presimt in adincul inimii mele ca o sa te doara la un moment dat. Barbatii carora le place dualitatea nu renunta usor la obicei. Si tu esti atat de tinara...
maaaama, ce complexa devine discutia.....
eu gasesc argumente de ambele parti, si nu cred ca exista "cazuri tip", patternuri de relatii, deci prefer sa nu generalizez. dar inclin sa dau dreptate si celei care a zis mai devreme ca o sotie/prietena trebuie sa-si tina barbatul "in priza" daca il mai vrea cu adevarat. nu neg, orice relatie se poate stinge pe parcurs si este evident ca focul pasiunii nu mai e la fel de puternic, dar nici nu trebuie sa fim delasatoare.
adica ma gandesc la un caz concret pe care il cunosc. cuplu frumos, se potriveau de minune, copil pe la 17 ani... ea o ia razna cu alcool si alte cele (cu toate ca au imens de multi bani, sunt intelectuali si oameni inteligenti ambandoi), in asa hal ca nu se mai putea vorbi cu ea. automat, devine neglijenta, nu se mai ocupa de el, nu se mai aranjeaza, se ingrasa (dar vesnic e la regim)... varza. el incearca un an doi, ii da ultimatumuri, si, in final, apare cealalta. care nu e nici frumoasa, nici sexy, nici bogata. e doar amuzanta si intelegatoare, nu e cicalitoare. acum sotia stie de ea, pentru ca nu mai stau impreuna... la inceput a fost perioada cand sotia s-a transformat in bomba sexi (sau a incercat), in speranta ca se va flutura prin fata lui si il va atrage din nou, sau isi va gasi unul cu care sa il faca gelos. n-a fost asa... el era in continuare distant, chiar dezgustat.... apoi sotia a cazut in extrema feminista cu "barbatii e porci si n-avem nevoie de ei"; dar acum se taraste in genunchi si cerseste mila, il suna din ora in ora, il urmareste si il spioneaza. dar refuza paradoxal sa redevina normala, sa redevina cea de acum cativa ani. well..... de ce??? daca il vrea, de ce nu sacrifica sticla pt el??? nu avem de unde sa stim... si nu avem cum sa stim nici ce va urma.
in situatia in care am fost eu, amandoi inselam.... el il cunostea pe al meu si eu o cunosteam pe a lui amandoi am terminat relatiile cat se putea de repede, pentru ca nu aveau nicio sansa... si tot ce ne-am dorit era ceea ce suntem acum: un cuplu super fericit.
dar contrazic parerea de mai sus conform careia, daca iubesti te poti si afisa in public. noi mult timp dupa ce n-am mai fost amanti am evitat sa ne afisam, pentru ca mai tineam cat de cat la fostii, si nu voiam sa le provocam suferinta.... e perioada de recuperare, cand preferi sa ramai "low profile"... e mai mult rusine cred, nu lasitate.
Pai de ce sa iti fie rusine cu dragostea ta?! Io nu pricep.
Pisoi, da` respectiva de ce s-a apucat de baut? Care a fost motivul?!
s-o fi saturat de prea mult bine, nush....
nu e vorba ca ti-e rusine ca iubesti, ti-e rusine ca ai inselat, fie si pe cineva cu care nu te mai intelegeai... e vorba de relatii de lunga durata aici... si nu vrei sa mai provoci suferinta suplimentara, pe langa ce ai provocat deja...
trebuie sa recunosc ca la un barbat insurat nu m-as uita in vecii vecilor... ih... si daca as fi maritata as sta pe fundul meu... din respect fata de juramantul din biserica.
Intr-adevar nici o relatie nu e perfecta, dar cred ca depinde si foarte mult de ce anume scartie!!! Pt ca daca pe plan intim totul este perfect eu cred ca majoritatea se multumesc doar cu partenerul (mai sunt si exceptii din pacate!! dar cred ca mai mult din randul barbatilor!) si nu se uita in stanga sau dreapta! Dar daca sunt lipsuri mari la capitolul sex....well cred ca si barbatii si femeile in egala masura incep sa devina receptivi!!!
Nu am fost pusa in situatia de a fi amanta, dar din pacate am avut amant (daca se putea numi asa....oricum relatia murise de un an!) si nu am facut asta din prea mult bine sau nevoie de diversitate ci fiindca la nivel subconstient stiam ca relatia e dead, dar imi era greu sa o ingrop!! Nu judecati aspru, pt ca stiu sigur ca firea omului este atat de schimbatoare incat nu poti fi niciodata sigur de limitele tale! Condamnam situatia pana sa ma aflu in ea!
Insa, pot spune ca ma voi tine sa nu cad NICIODATA in plasa unui om cu familie!!!!!!! Sper sa fiu ferita de scenariul cel mai drastic: acela de a te indragosti de cineva fara sa stii ca e insurat, pt ca daca sunt in cunostinta de cauza a unei femei si copil.... ma respect prea mult pt asa ceva!!! In sensul ca (asa cu spunea si dr_wise) viata merita traita frumos, pt ca e scurta, nu merita sa simti fiecare secunda grea care trece pe langa tine!
Daca cineva renunta la o relatie cu un om insurat care mai are si copii, nu o va face din respect pt sotia aceluia, pt copilul lui sau pt el, o va face pt EA, pt propria persoana!
Cate capete atatea pareri!!! Din cauza asta si exista conceptul de amant/a
Kitten tu ai dreptate.....DAR ai dreptate in sensul ca se intampla chiar des ca femeia sa fie "radacina raului" din cauza careia nu functioneaza relatia. INSA asta nu justifica amantlacul. Daca EL, barbatul, are acasa femeia asta imposibila ....pai sa o lase domle si sa isi reconstruiasca viata cu alta. Nimeni nu e atat de absurd sa zica ca musai tre sa ramai intr-o relatie daca chiar nu se mai poate salva nimic din ea. Si uneori chiar nu se mai poate. Si pentru asta exista sfantul divort, care uneori e cel mai bun lucru ce s-ar putea intampla.
Intelegi tu? Deci nimeni nu condamna barbatul care vrea sa divorteze. Nu domle, asta e...cu de-a sila nu merge. Ceea ce eu condamn insa este DUALITATEA. Si cu mandra si cu draga. Pai de ce? Pai pentru ca le permitem, de aia. Si nu avem simtul proprietatii bine dezvoltat. Despre asta vroiam sa discut de fapt.....e bine sau nu ? sa ai acest simt al proprietatii? Cand te ajuta si cand iti pune bete in roate?
P.S. Filozofia zilei : "DON'T LET SOMEONE BECOME A PRIORITY IN LIFE...WHEN YOU ARE JUST AN OPTION FOR THEM....."
eu cred k e bine angeldust sa ai simtul proprietati,o data ce e al tau,sa fie numai al tau,dak nu pa.
di,in orice relatie in care iti pui sufletul pe tava risti sa suferi.
e devarat,ca daca te implici intr o asemenea relatie rosti mai mult!
pe de alta parte,am mai spus undeva,nu stiu daca aici,ca al meu e partial despartit.
adicatelea....eu zic ca e de bine.
acum,numai cel de sus stie ce si cum va fi pe mai departe.
La mine ce e in gusa e si-n capusa: barbat insurat/cu relatie, indiferent ca e de lunga sau scurta durata= barbat tabu. La fel, barbatii care au avut relatii cu o prietena/cunostinta apropiata... Mi s-ar fi parut tare aiurea de-a lungul timpului (adica inainte de relatia pe care o am de 7 ani) sa ma bag in asa ceva.
De fapt, in cercul nostru de prietene/cunostinte s-a evitat asta intotdeauna; a fost un fel de lege nescrisa; daca una dintre noi a avut o relatie cu un anume barbat, ala era "mort": nici una dintre noi nu ar fi facut vreun pas spre el, chiar daca respectivul dadea semne de interes.
@Poke, un sfat de la o fumeie batrina (stiu ca nu ai nevoie de el ) inainte de a te implica mai mult, incearca sa afli care e adevarul si cum stau lucrurile de fapt. In felul asta dezamagirea , daca e cazul, va fi mult mai mica decit daca te trezesti mult mai tirziu ca domnu` e un fluturas care zboara din floare-n floare, dar are acasa ditamai gradina si sera (copii) pe de-asupra!
Poveste adevarata:
Ea, singura, divortata, cu copii. El, mai tinar, extrem de insurat. Amore nebun pe net, concedii impreuna cind el era "in delegatie" (asta stia nevasta); intilniri, scintei, samd... El isi paraseste nevasta; dupa o perioada, fosta amanta ajunsa nevasta cu acte-n regula, nu mai reusea sa se bibileasca, sa faca si gospodarie, sa fie si fresh pentru sotior, sa aibe si mincare gatita proaspat in fiecare zi... biata fosta amanta era panicata... si a ajuns de-a dreptul ingrozita la ziua cind el i-a spus: "Auzi, incepi sa semeni din ce in ce mai mult cu fosta mea nevasta!"
mie mi se pare ca simtul proprietatii a fost gresit translatat de la lucruri la persoane. Eu vorbesc din punctul de vedere al femeii casatorite, care stie ca n-ar putea sa tina un barbat langa ea cu argumentul ca ... suntem o familie. ( e un "argument" asa usor de combatut, ca si un copil m-ar face knok out).
Plus,ca mi-ar displacea profund ca cineva sa-mi anihileze liberul arbitru si sa-mi spuna ca sunt "proprietatea" lui.
pokemon, nu fii asa sigura ca al tau e "partial despartit". ce-o mai fi insemnand si asta? ori e despartit, ori nu.
crede-ma ca stiu ce vorbesc cand spun astea.
parerea mea (de femeie neimplicata niciodata in asa ceva, cel putin nu dpv al amantei) este sa fie lasat sa-si rezolve problemele, daca chiar are de gand sa se desparta si apoi, daca mai este disponibila femeia sa-l accepte.
pescarush prin partial despartit vroiam sa zic ca s a mutat de la ea si actele sunt in curs.
adica,despartirea nu e inca legala.
trecand peste partea a 2a a frazei lui leo, prima parte e destul de adevarata. intr-un fel, esti proprietatea lui si invers. are "acte" pe tine. mie una mi s-ar parea dragut sa ma considere asa, inseamna ca ma vrea si ca e constient ca si el o proprietate la randul lui
e prea mult 'proprietate' pentru mine. o fi bine sa fiu eu proprietara, dar sa am proprietar...
Sa fim seriosi, nimeni nu e proprietatea nimanui ...sclavia s-a abolit de cam multa vreme
proprietati sunt lucrurile care nu au suflet, sa nu confundam totusi, suntem oameni avem libertate si nu suntem proprietatea nimanui sufletul nu se poate cumpara si nici vinde
Haideti totusi sa revenim la amante... daca vreti puteti deschide oricind un topic despre dreptul de proprietate asupra partenerului si ce implica el .
Leo, nimeni nu este proprietarul altei fiinte umane. In nici un fel si sub nici un motiv.
Ca aici intra si fete foarte tinere, e adevarat. Ca au ce invata, e adevarat. Ca uneori se dau sfaturi gresite, e iar adevarat. Insa, hei... cine detine adevarul absolut?!
Facem tot ce putem sa facem lumea care ne viziteaza sa gindeasca.
E drept, nu reusim intotdeauna.
Pentru ca incercam sa respectam niste reguli de bun-simt care pe unii ii deranjeaza pentru ca nu se pot "exprima" liber plin de greseli de ortografie intr-o limba pasareasca. Pentru ca nu toleram nesimtirea si prostul gust, mahalagismul, doar din dorinta de a avea cit mai multi vizitatori atrasi de "scandaluri" virtuale intre cate.
In timp, cu ajutorul Lui Dumnezeu poate vom intelege noi, toate femeile, ca demnitatea nu are nimic de-a face cu inselatul, amantlicul, minciuna si "posedarea" in sens biblic sau propriu a unei alte persoane.
Ci ca posedarea demnitatii e una dintre conditiile care ne fac sa fim Oameni.
nu am inclus cuvantul "proprietate" cu sensul lui plastic. cand spun "iubita mea" o asociez cu o nota de proprietate. a nu se intelege ca am drept de dispozitie asupra ei. oricum nu cred ca exista un om, barbat sau femeie, care nu doreste sa apartina cuiva, unui suflet drag. proprietatea in cazul asta se defineste altfel decat in codul civil
Puteti arunca cu pietre in mine dar ii dau dreptate lui Leo in anumite privinte. Stim toti la ce s-a referit cand a spus "proprietate" ca doar nu vorbea de pamant. Fiecare vrea sa fie sigur de ceva, si exact cum a spus si el, se refera la "a fi doar al tau". Cat despre fetele care intra aici si citesc alte postari iar are dreptate. Cum cineva sustinea si aproba comportamentul amantelor, este un fel de incurajare pt don'soarele care nu au scrupule. Putin ma intereseaza cine sustine si gaseste motive pt o amanta, dar consider ca e un exemplu negativ pt novice. Acu fiecare ca parerea lui, in fond, depinde si de modul fiecaruia de a gandi.
Nu stiu daca "nevoia de a detine drepturi" asupra cuiva este la ce va referiti voi de fapt. Mi se pare ca vorbiti mai mult despre nevoia de CERTITUDINE. Si DA, atunci ati avea dreptate, aceasta este una din nevoile fundamentale ale oricarei fiinte umane si ea se extinde in fiecare aspect al vietii, deci si cand e vorba de relatii amoroase.
DAR, una din chestiile ciudate, paradoxale ...este ca omul, aceasta fiinta ce functioneaza dupa mecanisme ciudate are in egala masura nevoie de CERTITUDINE, cat are si nevoie de INCERTITUDINE. Satisfactia si starea de bine poate sa vina doar in momentul in care reusim sa echilibram balanta intre aceste doua nevoi diametral opuse. Caci daca nu, vedeti ce se intampla. Barbatul isi doreste doar certitudine si in concluzie isi ia nevasta de care e sigur ca il iubeste si ca nu are cum sa o piarda...si dupa ce obtine asta, se trezeste ca nu ii este implinita nevoia de incertitudine, asa ca isi gaseste amanta
"Celebre uneori sau total necunoscute, ascunse printre lenjerii satinate, in budoare sau garsoniere inchiriate cu ziua, amantele exista. Iar rolul de amanta are mai multe dezavantaje decat beneficii.
Uneori, ca sa termine cu starea de nesiguranta, unele amante aleg sa sufere oficial si se transforma in neveste pentru iubitii lor. Cu chiu, cu vai, printre divorturi si partaje, ies din conul de umbra in care au fost tinute.
Revendica cheia de la apartament sau ce a mai ramas dupa partajul barbatului si primeste duminica, oficial, prietenii aferenti... Si ei impartiti la acelasi partaj, carora trebuie sa le intre in gratii printre ciorbe si sarmele, trudite in acel loc numit bucatarie. Ce face domnul in acest timp, cand fosta amanta si proaspata doamna, gatind, se lupta cu fantomele trecutului gastronomic? Nu este greu de imaginat... Acelasi fotoliu, alta nevasta, aceeasi telecomanda... Si e timpul pentru o noua vanatoare..."
Diana, nu pot sa nu remarc cat adevar rezida din cuvintele tale...Desi cam dureros pentru doamnele sau domnisoarele amante...
Ah, si CERTITUDINEA ca, odata ajunse doamne, chiar ele insele devin....dispensable
E o frintura dintr-un articol din site:
http://www.elady.ro/articole/Relatii/Amanta.html
Nu eu sint autorul si ar fi nedrept sa imi arog acest drept.
"O femeie care alege sa devina amanta ar trebui sa se intrebe de ce admite in viata sa un barbat cu jumatate de norma. Atata poate? De ce se multumeste cu rolul de roata de rezerva, chiar daca el ii implineste dorintele materiale si uneori chiar dorm impreuna? „Amantele au trasaturi feminine si indarjire masculina!“. Aceasta calitate ar putea fi folosita altfel, nu pentru a beneficia de mai mult din timpul, sentimentele si banii sotilor sau de a profita de comportamentele gresite ale sotiilor, ci pentru a trai o relatie plina, autentica, nicidecum „pe furate“."
Treaba cu experienta cu cat mai multe femei in trecut e cu doua taisuri.. eu as avea rezerve sa ma incurc cu cineva (ce verb aiurea am folosit) care are un palmares bogat, pentru ca m-as gandi ca e flusturatic si ca habar nu are ce e aia stabilitate sau commitment..
Scuze pentru offtopic.
Ete fleosc hormoni. Acum hormonii sunt responsabili si pentru dualitatea individului? Sa avem pardon. Stiu ca e usor sa atribuim puteri magice hormonilor si sa ii facem responsabili pentru orice dar lucrurile nu stau chiar asa. E pur si simplu vorba despre felul in care e construit individul, educatie si cum percepe el o relatie, ceea ce considera ca e ok si ce considera ca nu e ok.
Un barbat care are intiparita ideea ca inselatul si amantlacul nu poate fi considerat acceptabil nu se va preta la asa ceva chiar daca se abate asupra lui o furtuna hormonala.
Revenind strict la subiectul amanta :
Uite ce cred eu ca se intampla: Barbatul se simte la un moment dat inevitabil prins in rutina casniciei : acelasi program, aceleasi nimicuri de peste zi, facturi si rate de achitat, certuri aiurea din lucruri marunte, suflat unul altuia in ceafa non stop, si toate lucrurile la care pana la urma se reduce orice casnicie. Apoi apare amanta, care prin contrast ii satisface nevoia de noutate, de excitment, de fun. El simte din nou ca traieste si se arunca in asta cu capul inainte. In timpul acesta, daca sotia afla, poate nici ea nu reuseste sa gestioneze corect criza, poate incepe sa faca crize, sa il ameninte, apoi sa il implore, si tot atatea lucruri care nu il fac pe barbat decat sa isi gaseasca si mai tare refugiul in bratele amantei. Cand toata lumea e impotriva celor doi, a barbatului casatorit si a amantei, legatura si complicitatea lor nu face decat sa se intareasca.
Statistic, legaturile nascute dintr-o relatie de genul acesta nu au decat 5% sanse de supravietuire in timp.
Daca totusi ai apucat sa te implici intr-o astfel de aventura trup si suflet, probabil statisticile astea nu inseamna nimic pentru tine. Asa ca, sfatul meu este : daca vrei sa iti cresti sansele sa te afli printre cele 5%, casca bine ochii!!!!
Uita-te bine: cum se poarta cu sotia lui? De ce nu a mers casnicia lor? Pentru ca ai sanse foarte mari sa te lovesti dupa o vreme cu el de exact aceleasi probleme. Si cand vei cauta sa te informezi despre toate astea, nu il lua pe EL drept sursa de informare. Daca el iti spune : casnicia nu a mers pentru ca ea e isterica, nu ma intelege, e geloasa si mai stiu eu ce....ia in considerare faptul ca el nu este in NICI UN CAZ obiectiv!!
amanta/amantul (ca nici voi nu sunteti prea departe de noi) apare atunci cand la o persoana raportul dintre munca si lunca este subunitar. ce masuri iei ca sa previi acest flagel? simplu: poate ca iubitul/iubita are cam mult timp in ultima perioada. poate ca i-ar mai trebui niste indatoriri.
anjel, si cum trebuie "gestionata corect criza"? ca zau daca imi dau seama...
si din partea barbatilor, si din partea femeilor. ce naiba faci, il legi pe ala de piciorul patului? iti tunzi nevasta la zero?
cred ca ar trebui alt topic pt gestionarea crizei in cuplu ca am avea ce scrie
pai, deschide
S-a deschis :
http://www.elady.ro/forums/index.php?showtopic=2503
georgy te rog daca se poate sa scrii putin mai ingrijit, sa intelegem si noi ce vrei sa spui acolo.
Pana acum am inteles doar ca esti amanta "oficiala" (nu prea stiu ce inseamna asta? adica mai are si alte amante "neoficiale" pe langa tine?) si ca ai si prieten. Nu am inteles cine stie? Prietenul sau amantul? Si nu inteleg care e rolul amantului daca ai prieten.
Din ce am inteles eu (daca se poate spune ca am inteles ceva ) amantu` stie ca Georgy se mai "iubeste" si cu altu`, da` nu ii pasa. Sa fie amant ? Mie in miroase mai mult a ... na, cum sa-i spun... sponsor?!
iubesc iubesc nebuneste un barbat ce nu e al meu, el e cea mai mare fericire a mea dar si cea mai mare durere, vreau sa renunt si nu pot, am mai incercat si am simtit cum mi se rupe sufletul, dar nici nu mai pot indura durerea zi de zi de a nu l avea aproape si durerea de a sti ca intr o zi va trebui sa renuntam unul la celalalt. vreau mai mult apoi imi amintesc ca nu se poate, nu ne am dorit sa ajungem in ipostaza asta pur si simplu s a intamplat si parca soarta a vrut sa ne intalnim, dar de ce, de ce? de ce daca totul va fi sfarsit cu sufletul meu zdrobit. de ce ma doare asa de tare???????????
iluzie,te iubeste,il iubeste ?
Boon ..si de ce nu sunteti impreuna ?
Uite stiti ce nu inteleg eu ? Urmatoarea situatie : El insurat,tu amanta lui.
Tu stai cu el din dragoste,nu pt bani,el te iubeste la fel de mult.
Dar se pune prb ? De ce sta cu nevasta inca ? Eu nu inghit gogosi de genul: Nu o pot lasa,va suferi.Nu stiu cum sa-i spun etc.
Aici cineva minte si cel mai sigur el.
Daca ajungi domle` sa iubesti alta persoana si sa vrei sa fii cu ea,pai ii spui frumos nevestii si asta a fost.
Ce rost are altfel relatia asta si jocul pe 2 scene ?
Nu am fost amanta,dar am prietene care sunt si care la fel,ca si multe altele cred povestea barbatului innebunit din dragoste pt ele,care vezi doamne are o jena sa-si lase nevasta.Ei bine,eu nu cred in asa ceva.
Fetele,dar ati vb de rolul nostru ca amante ...dar nu ati vb si de posibilitatea in care,un barbat singur,ne-ar deveni amant..iar noi,maritate/cuplate ?
Asa ceva..ati trait ? Cum e?
N-am trait dar cunosc cazuri de barbati singuri care sunt amanti ai unor femei maritate Nu pot sa spun decat ca din punctul asta de vedere sunt exact ca si femeile : obsedati de relatii imposibile si convinsi ca ce au ei de oferit nu are sotul si ca pentru ei se vor muta muntii din loc.
Si barbatii pot deveni la fel de patetici ca si femeile la capitolul asta, dar sunt mai putin dispusi sa o recunoasca.
Mi-ar placea sa am amant,dar sa nu devin amanta.
Sa raman doar,fructul oprit..ah ce bun e,nu ?
Mie nu mi-ar mai placea nici una nici alta Prea multa drama, complicatii si batai de cap.
Mie imi plac din ce in ce mai mult lucrurile simple si obtinute usor
Mie nu mi-ar placea sa impart dragostea cu nimeni...decit sa o tai in doua mai bine o las intreaga pentru cealalta! Poate stiti si voi povestea din biblie cu judecata lui Solomon:
Doua femei isi revendicau un copilas...fiecare tragea de el afirmind ca e al ei. S-au hotarit sa mearga la judecata in fata lui Solomon. Acesta a hotarit sa taie copilul in doua si sa dea la fiecare cite o jumatate! Mama adevarata auzind aceasta, a renuntat la copil in favoarea celeilalte. Astfel Solomon si-a dat seama cine este adevarata mama si i-a dat copilul! Daca ar fi sa inlocuim aici copilul cu dragostea, stati si judecati singure! Pentru oricine exista o dragoste adevarata sub soare doar trebuie sa dovedesti ca o meriti!
Uneori trebuie sa ai si curajul sa renunti la ceva chiar daca stii ca vei suferi...chiar suferinta asta te va face sa-ti pastrezi dragostea intreaga...pentru ca ea este in tine si nu in exterior.
Nu-mi plac jumatatile de masura si nici obscuritatea!
De acord ca dragostea pasionala de la inceput nu tine o vesnicie dar daca e adevarata, focul acela puternic o transforma intr-un adevarat diamant, asa cum uneori se transforma carbunele in diamant la temperaturi foarte inalte...dar asta din pacate se intimpla foarte rar.
am citit episodul din jurnalul tau, am comentat acolo, dar nu pot sa ma impiedic sa scriu si aici. Putine/putini au intelepciunea sa gandeasca asa cum o faci tu.
Si asta, probabil, din cauza egoismului si a prezervarii unui sentiment care nici macar nu e deplin, a unei iluzii.
si eu am fost amantul unei femei casatorite, dar nu mi-am batut capul cu lucruri nesemnificative despre care vorbiti voi. am prestat un serviciu gratuit si imi place sa cred ca la un moment critic, am salvat casnicia a doua persoane.
dupa un timp sotul a observat o schimbare si a devenit mai atent, asa ca rolul meu a trebuit sa inceteze.
e asa de ciudat cum un certificat de casatorie poate schimba asa de multe chestii si aici nu ma refer doar la faptul ca se numesc sot si sotie ci si faptul ca celorlalte pers din jurul lor li se schimba statul in amant/a
eu zic ca altfel sta treaba inselind fiind casatorit, iar asta din cauza ca cea de a 3 pers se va numi amant si societatea respinge acest statut
ia sa ne gandim daca inselam fara sa fim casatoriti e cu totul altceva parca nu e asa naspa dar deja fiind casatorit atat amantul cat si sotul/sotia cad intr o lumina f proasta
si amantul/a poate sa se gandeasca ca e doar o joaca din partea sotiei/ului cand defapt daca nu ar fi casatoriti altfel ar fi stat treaba
oricum din orice punc de vedere ai lua problema asta e complicata rau
mai trist e ca sunt cazuri in care unii oameni chiar isi gasesc fericirea in alta persoana si o iubesc dar nu pot renunta la casatorie din multe alte motive ( principalele fiind bani , copii si gura lumii )
divi2007...presupun ca atunci cand te casatoresti iti inchei unele porniri si esti sigur ca nu te vei indragosti de alta persoana. altfel de ce te-ai complica, nu mai e un "must" sa fii casatorit/a.
Buna fetelor, as putea spune ca ma incadrez si eu la capitolul acesta. Problema e ca ma simt foarte atrasa de un prieten de familie apropiat. Sunt casatorita , si el e casatorit si petrecem foarte mult timp in 4. Am tot incercat sa rarim vizitele, dar... Imi iubesc sotul, nu e vb de asta, dar celalalt ma atrage din punct de vedere sexual . Incerc mereu sa ma gandesc la altceva dar nu pot. Nu stiu ce sa fac. Nu vreau sa gresesc pentru ca nu merita. Deci nu e vorba de suprematie sau sa demonstrez ca pot, ci astfel de sentimente intervin pur si simplu. Important e sa fii tare sa treci peste. .......zic eu.
gandeste-te doar la omul pe care il vei face sa sufere. mai devreme sau mai tarziu tot va afla...
de obicei cand am astfel de probleme aplic metoda spargerii sentimentelor: ii gasesc toate defectele omului respectiv si imi imaginez cat ma dezgusta sa fiu cu o persoana care are atatea defecte. merge in 90% din cazuri.
Divi, nu e neaparat adevarata vorba asta. Mintea umana e plina de surprize si ar putea, tocmai pentru ca nu-l vede, sa-l ridice pe un piedestal.
Eu cred ca cel mai bine ar fi sa evalueze riscurile. Merita sa-ti dai familia pentru un flirt? Eu zic ca nu. Gandeste-te si la cum te-ai simti daca mariajul tau ar fi amenintat de vreo domnita care pofteste la sotul tau... doar pentru distractie.
Incearca sa te focusezi mai mult pe sentimentele pentru barbatul tau si, de asemenea, petrece mai mult timp cu acesta. Redescopera cat de fain e sa stati o zi intreaga numai voi.
ha, da, asta am vrut sa zic si eu.... tu cum te-ai simti sa stii ca sotul tau e atras sexual sau cine stie in ce fel, de vreo fufa? l-ai putea ierta?
daca spui ca-ti iubesti sotul, da cu Flit peste imaginea celuilalt
Eu spun ca viata voastra sexuala a devenit monotona.Daca ii dai cu Flit prietenului, o sa te linistesti, pana apare altul cu o atitudine diferita fata de a sotului tau, o sclipire in ochi, gesturi......si tot acolo vei ajunge.
Surprinde-l pe al tau sot cu ceva nou, o sa intre in jocul tau si implicit va fi motivat la schimbari.
O sa ai ochi doar pentru sotul tau.
Multumesc mult fetelor. Sa stiti ca mi-am mai revenit. Nu aveam de gand teoretic sa-mi insel sotul, dar prin chestia asta voiam sa zic ca astfel de atractii apar la tot pasul. Si stiti, chiar m-am gandit ca poate , daca nu era el poate era altul. Tocmai de asta cred ca se zice ca o casatorie e greau de mentinut, pe langa multe compromisuri pe care tb sa le faci, trebuie de asemenea sa faci fata si tentatiilor. Singura mea motivatie este ca omul de langa mine ma vede ca un model feminin demn de urmat, ar baga mana in foc pentru mine. Barbatii nu vor sti niciodata ce e in mintea femeilor, nici chiar la cea de langa el. Cred ca l-as ucide sufleteste daca ar afla asa ceva. Sper sa nu mi se mai intample, ceea ce nu cred.
Va multumesc ca mi-ati raspuns. Nu am avut curajul sa vb cu nimeni despre asta, dar asa, scriin mi-a fost mai usor. V-am pupat.
olivia, ma bucur ca ti-ai revenit.
nu stiu de ce toata lumea vorbeste despre casnicie ca despre o lunga lista de compromisuri. n-ar trebui sa fie asa.
stiu, am facut si eu greseala de a face compromisuri, dar sa stii ca in timp nu te ajuta cu nimic. in momentul in care faci cu adevarat un compromis, renunti la o parte din tine. parerea mea.
atractii apar tot timpul, dar eu una, daca mi s-au facut anumite aluzii, nu am putut sa ma simt flatata. prima data, gandul m-a dus la sotia respectivului. asa ca... mai departe nu a mai putut fi nimic.
Ma gandeam la subiectul asta pentru ca de ceva vreme tot am primit propuneri de la un barbat insurat si de la altul, despre care am aflat ulterior ca avea o iubita de lunga durata! Tipul asta insurat ma invita acum sa imi petrec vacanta cu el -cine stie ce delegatii de afaceri sau mai stiu eu ce i-o fi inventat neveste-sii. Si bineinteles ca imi acopera el toate cheltuielile, de parca asta era problema!
Cum se ajunge in situatia asta? Deci pe bune daca nu mi se face sila de tot si nici ca vreau sa ma casatoresc vreodata!! Macar daca ar fi avut vreo varsta inaintata, sa spui ca e afectat de criza varstei a doua sau a treia, dar e tanar si are o nevasta frumoasa si inteligenta, au bani, tot ce le trebuie. Atunci ce ii trebuie mai mult? Ma dezgusta situatia asta, toate minciunile care trebuie inventate. Evident ca nu am acceptat. Nici una dintre propuneri.
Si sa raspund la intrebare, nu as accepta sa fiu amanta, si mai ales cu implicatii serioase, dar nici fara. Din orgoliu, din respect pentru mine, pentru persoana aia care se intreaba unde ii este sotul/iubitul si de ce nu o suna sau da un semn de viata samd.
Si iar spun ca mi se pare groaznica casatoria.
Sweet, nu trebuie sa generalizezi, parerea mea e ca nu toti barbatii sunt asa, sa stii. Pe langa "stofa" barbatului, mai conteaza si femeia care e langa el, adica sotia. Daca nu stie sa fie gospodina in bucatarie si ...mh .. nu pot spune ce, in pat (era o vorba), si nu simte barbatul sau nu e pe aceeasi lungime de una cu el, el incepe sa caute prin alte parti ce-i lipseste acasa. Bine, mai e si cazul afemeiatului vesnic, cel care nu se poate abtine si pace! Sunt destule variabile care pot duce la barbatul care-si inseala nevasta, dar nu putem sa generalizam.
Parerea mea e ca trebuie sa deschizi de 7 ori ochii inainte sa te mariti cu cineva si sa simti tu ca-i omul potrivit si sa-si demonstreze ca nu ai de ce sa-ti faci griji (desi nici treaba asta nu e 100% sigura, sunt si barbatii buni actori). Cert e ca nu poti merge o viata intreaga pe prezumtia de "vinovat" la adresa sotului, cu atat mai mult cu cat nu-ti da de banuit cu nimic.
Eu zic sa nu te gandesti la ce ai spus tu mai sus, ca e groaznic sa te casatoresti... Trebuie numai sa fii foarte atenta si sa-ti impui limitele de la inceput. Daca omul te iubeste cu adevarat, te va respecta si-ti va intelege nevoile. Ai sa vezi tu mai bine cand iti vei gasi jumatatea cum se schimba lucrurile in mintea ta
Cat despre parerea mea, sa fii amanta mi se pare un lucru josnic si trebuie sa fii lipsit de suflet. Nu conteaza ca barbatul are sau nu probleme in familie cand tu i-ai devenit amanta, e vorba numai de bun simt si cel mai simplu e sa te pui in locul sotiei inselate. Oricum, persoanele fara scrupule nu gandesc asa
1. La 1 ianuarie 2008, in Romania populatia masculina era formata din 10 491 000 persoane, iar cea feminina 11 038 000 persoane. Deci 547.000 femei fara pereche. Populatia adulta (14-65 ani) fiind aproximativ 70% din totalul populatiei, rezulta 382.900 femei adulte fara pereche. Scary, nu? Daca privim lucrurile "pur biologic" sa spunem (in fine, nu gasesc un termen adecvat) nu le poti invinui pe cele 382.900 ca "iau" barbatul alteia. Au si ele dreptul la un barbat la fel ca oricare alta care din diverse motive a ajuns mai repede la el. Vrei nu vrei, e legea naturii.
2. Prin faptul ca refuzi un barbat insurat (sau cu pereche, ma rog) nu ii faci nici bine si nici rau nevestei. Daca el e dispus sa insele si nu esti tu aia, va fi alta. Iti faci insa un bine tie prin faptul ca nu te multumesti cu firmiturile de la masa altuia si cauti un barbat care poate fi al tau 100%. Asta, normal, daca esti treaza, lucida si nu cu ochii impaienjeniti de amour. Ca sa ii faci un bine nevestei, ar trebui sa te duci si sa-i spui iaca ce barbat ai acasa si ce vrea el sa faca. Astfel ea va sti cu ce are de-a face si mai departe e alegerea ei cum va continua. Ea va fi in cunostita de cauza si va stii ce poama are acasa (daca el este un asa-zis afemeiat care nu se poate abtine) sau va vedea ca sunt ceva probleme in paradis si daca nu face ceva va trai o minciuna (daca el e totusi un barbat cumsecade, dar care a ajuns intr-un punct cu probleme si intrebari existentiale:) ).
3. Sunt foarte posibile situatii in care "suflete pereche" (sau oricum perechi care se completeaza si ar forma un cuplu minunat) se intalnesc mai tarziu cand unul dintre ei este deja implicat intr-o relatie care e relativ ok, dar nu il implineste. Si atunci tu ca posibil amanat sau amanta il refuzi pentru niste principii si poate refuzi unul din putinii oameni care te-ar fi facut fericit/fericita. In astfel de cazuri nu cred ca ar trebui judecat nimeni pentru simplu fapt ca a luat decizia despre care are convingerea ca este cea mai buna, indiferent care a fost aceea. Sunt oameni pe care respectarea unor princii ii face sa se simta oameni integri si caractere adevarate si nu s-ar putea privi in oglinda daca si-ar calca principiile. Si atunci vor alege sa ramana alaturi de prima femeie aleasa, respectiv va alege sa nu se incurce cu un barbat/femeie luata deja. Pe ei asta ii face fericiti si asta e alegerea lor. Sunt persoane pentru care armonia, sentimentele si pasiunea sunt pe primul plan si daca nu se simte implinit intr-o relatie va cauta alta care sa-l faca fericit. Sunt persoane si persoane si fiecare are dreptate in felul lui. Important e ce te face pe tine fericit si cum te-ar multumi pe tine sa iti traiesti viata.
Consider gresit sa acuzi o femeie sau barbat ca s-a indragostit, ca tanjeste sau ravneste la o persoana care se afla deja intr-o relatie. Iar actele de casatorie mie nu-mi spun absolut nimic. Cunosc multe cupluri care traiesc impreuna pentru ca vor sa fie impreuna pur si simplu si au si copii, dar nu sunt casatoriti. Un act in plus sau in minus nu inseamna nimic. Esti intr-o relatie pentru ca vrei sa fii, nu pentru ca ai semnat o hartie.
Iar rolul cheie in cazuri din astea de adulter mi se pare ca il are adulterinul (sotul care inseala). Si important e cum stie el sa rezolve aceasta situatie, cum va sti sa se hotarasca si sa nu se complaca ani de zile intr-o viata dubla in care el are si dragostea amantei/amantului si e si un om de familie care nu-si paraseste nevasta/sotul (hai sa-i facem statuie ).
Apoi. Sa fim seriosi, nu mai traim in epoca pietrei sa ne apucam sa aruncam cu pietre in amanta. Fiecare este raspunzator pentru alegerile facute: amanta care se multumeste cu firmituri, sotul care calca peste sentimentele a doua femei, sotia care se complace intr-o casatorie care nu este ceea ce ar trebui sa fie, etc.. Indiferent care vor fi alegerile, mereu cineva va suferi. De ce este mai normal si mai justificat sa sufere amanta? Pentru simplu fapt ca l-a cunoscut mai tarziu? De ce este o crima sa sufere nevasta? Pentru ca ea l-a gasit prima si are si hartie care sa ateste? Hai sa fim seriosi. Important e sa fie armonie intr-un final, sa nu ne jucam cu sentimentele altora, sa fim sinceri si corecti si asa mai departe.
S.
Scorpi, desi ce ai scris tu acolo e foarte serios si ti-ai expus opinia, pe mine ultima parte m-a facut sa ma gandesc la un singur lucru: harem
Revenind la ale noastre, oricum ai da-o, tot nu-i bine. Eu nu m-as putea linisti, daca as fi inselata, cu gandul ca saraca amanta barbatului meu, si-a gasit prea tarziu iubirea si a gasit-o tocmai in persoana barbatului meu.
E un lucru stiut ca sunt mai multe femei decat barbati, insa asta nu da dreptul nimanui sa insele. Din pacate insa, aceste lucruri se intampla. Daca esti in persoana sotiei inselate, trebuie sa stii cum sa faci sa readuci lucrurile la normal, daca vrei asta. Daca esti in persoana amantei, trebuie sa vezi, asa cum a spus si Scopri, daca iti convine sa iei tu frimiturile sau sa fii mai mereu pe planul II.
Anyway you put it, it sucks
Stiu ca nu ai spus saraca amanta, Scorpi Ziceam si eu ca nu-s de plans nici sotul nici amanta in cazuri de genul. Si sa stii ca de multe ori se intampla ca sotul sa insele pentru ca a fost tentat si rastentat si imbarligat si a picat in plasa pana la urma. Exact ca si pacatul originar. Daca lasi un om in durerea lui si cu familia si viata lui si nu i te bagi pe sub piele si nu-i starnesti tot felul de lucruri, poate nu ar mai insela. De asta sustin ideea ca si amantele au partea lor de vina de multe ori.
Si ai dreptate, de multe ori, casnicia in sine e buba, acolo e cauza efectului, insa se intampla sa fie si cum am scris eu mai sus...
Si eu cred asta, si femeile au o mare vina. Cu tot arsenalul de seductie, de la fluturatul de gene, trecerea mainilor lasciv prin par, muscatul buzelor, atingeri "intamplatoare" pana la altele mult mai putin inofensive, trezesc pana la urma instinctul de aventura al barbatului, de macho, orgoliul. Chiar daca are o casnicie fericita, nah..are si el slabiciunile lui, iar cand ti se ofera cineva pe tava cu fundita rosie la gat, nu mai esti chiar rational. Iar cand se uita la femeia lui pe care o vede cu bune si cu rele si dimineata, cu parul zburlit, fata poate mai buhaita pt ca ieri i-a facut tocana si s-a culcat foarte tarziu si alte ipostaze, in schimb pe cealalta toata fresh si pusa la 4 ace, i se trezesc nostalgiile si nevoia de aventura, in fond o mica escapada acolo de ce ar strica? Plus tentatia interzisului samd.
Hei, dar nu disculp barbatul, doar ca problema e mai complexa si toti 3 sunt vinovati. Tot triunghiul.
Cat despre faptul ca poate s-au intalnit mai tarziu si au descoperit ca sunt jumatati unul pentru celalalt..hmm si de ce nu poti sa fii sincer cu persoana cu care ai impartit atatea pana acum ceva vreme? Se cheama lasitate, vanitatea de a avea mai multe si te mai gandesti poate ca ai o rezerva acolo, daca se intampla sa dai pasarea din mana pe cioara de pe gard, ce te faci apoi?!
Lxn, ar fi bine sa fie cum spui tu..Dar eu nu cred foarte mult in dragoste si pe ce trece timpul, nu prea cred ca o sa ma indragostesc vreodata samd. Eu si felul meu ciudat de a fi.
1. Situatia asta cu femeia care trage de el, care ii face tot felul de avansuri si el slab de inger fiind cedeaza pana la urma e cam tot la fel de rara ca si aia cu asa-zisele "suflete pereche" (teorie in care eu nu cred btw, dar asta e alta discutie). Barbatul in esenta nu inseala pentru ca a fost tentat si nu se poate stapani, in general inseala pt reconfirmare, sa isi dovedeasca faptul ca inca mai poate. Cum bine imi povestea un amic ca ii zisese cineva "Pana sa ma insor eram om normal, de cand m-am insurat as f### tot ce misca" ASa ca actul ala de casatorie, insemnat neinsemnat cum o fi el, are efectul asta magic asupra unora sa ii faca sa se panicheze ca gata...this is it for them! Si in loc sa vada partile bune ale casatoriei, incep sa vada in jur numai cate ocazii au pierdut. Si atunci unii vor sa isi demonstreze ca totusi poa sa aiba si capra si varza si trec la actiune. Asa ca eu am vazut mai mult scenariul invers : barbatul insurat face tot felul de avansuri, tot felul de gesturi care de multe ori nici nu ii stau in caracter, orice ca sa o sensibilizeze pe potentiala amanta sa cada in plasa. Si unele chiar daca sunt sceptice si rezervate de felul lor, pana la urma cad prada insistentelor lui pentru ca deh...si femeia e la fel de slaba de inger ca si barbatul. Diferenta e ca barbatul e sensibil la "trucurile muieresti" gen fluturat din gene iar femeia e sensibila la atentia ce i se acorda, la aparentele sacrificii pe care el le face pentru ea,etc
2. Legat de sinceritate fata de persoana cu care ai impartit pana acum bune si rele, aprob....dar doar pana la o anumita limita. Nu m-as duce sa ii spun barbatului care ma suporta de 10 ani ca "Bah...io mi-am gasit pe altu care mi-o trage mai bine, sa stii ca te parasesc". Asta ar fi egoism si cruzime, nu sinceritate. As invoca probabil alt motiv. Dar si lucrurile astea dureaza....si se pot complica....cum divortezi in 3 zile daca aveti averi de impartit, afaceri la comun, copii, etc? No way! Poate dura si un an...doi.
3. Sweet imi vine greu sa cred ca nu mai crezi in dragoste, ar fi trist. Probabil n-o sa te mai indragostesti intr-adevar ca la 17 ani, cu fluturasi si tot tacamul, cu pierderea ratiunii samd. Dar asta nu e neaparat de rau. Nu inseamna ca nu mai poti gasi pe cineva langa care sa fii f fericita, inseamna doar ca o sa ii cauti dupa alte criterii, mai realiste....si asta e bine, pentru ca daca asteptarile tale nu sunt lipsite de realism, o sa ai mai putine ocazii sa fii profund dezamagita.
Perfect de acord cu tine pentru punctul 1, Angel. De cele mai multe ori actiunea este intiata de barbat. Si si in aceste cazuri tot amanta este nenorocita ordinara care umbla dupa barbati insurati. Iar daca sotia este cea care inseala, si isi gaseste un amant cine este batut cu pietre? Amantul? Ati auzit voi vreodata o vorba urata despre un barbat care are o relatie cu o femeie casatorita? Nu! Sotia care inseala este o c****, iar amantul e doar un barbat obisnuit care a luat ce i s-a oferit cu fundita cum spune Lexie si pe de alta parte bravo lui, nu? Deci in toate cazurile, lumea sare in capul femeilor .... complexul Eva.
Chesti asta ca vaaaaai sarmanul barbat o fost imbrobodit de femeia aia devoratoare de barbati ma scoate din minti. Sa fie clar: el este cel care a inselat! el a semnat un act de casatorie, el a jurat dragoste vesnica blablabla. Inainte cand adulterul era pedepsit prin legea pedepsea sotul adulter. Si adulterul era singurul caz in care complicele nu era considerat vinovat. Si parerea mea pe buna dreptate. Amantul/amanta nu are absolut nici o datorie legala fata de sotul inselat.
Datorie morala... nu stiu ce sa zic... tind sa zic ca nici aia. Pentru ca amanta x nu este neaparat o persoana anume. Este o variabila xi unde i ia valori de la 1 la n. Dar sotul este unul singur, ala clar e o persoana. Amanta poate fi x, dar poate fi si y si degeaba ii dai in cap lui x si o faci in toate felurile (desi nu iti era tie datoare cu nimic) pentru ca poate apare y sau z si tu esti tot acolo, in aceeasi situatie.
Ma dispera cum barbatul este disculpat de fiecare data si scutit si de munca ulterioara de refacere a cuplului: daca barbatul inseala el a fost cu siguranta imbarligat de o devoratoare de barbati cum spuneam, sau daca e o buba in casnicie dupa descoperirea adulterului sotia este cea care tre sa munceasca sa isi refaca casatorie. Asa ne-am invatat cu mentalitatea asta ca femeia este sclava care trebuie sa suporte greselile barbatului, sa inghita si sa traga ca s-o nascut din eva, si doamne fereste sa greseasca ea ca este imediat pusa la zid si batuta cu pietre. Iar barbatul inseala pentru ca este barbat si asa sunt ei, el tre sa fie macho deci e normal sa insele. Poate spuneti ca exagerez cu ultima fraza, dar nu vreti sa stiti cate femei traiesc gandind, sunt de accord si aproba asta.
Alta treaba: Sotul te inseala o data. Nasol, saraca de tine... te-o mintit etc. Dar daca sotul te inseala a doua oara? Nu te supara, dar atunci nu mai ai nici o scuza. Ai ales sa inghiti un rahat si atunci n-ai decat sa te bucuri de el si sa inveti sa-ti placa. Nu te mai plange, nu mai esti o martira. Povestile alea ca femeie isi poarta crucea, hai sa-i ridicam statuie nu mai e valabila.
PS, Cand am spus "suflete pereche", angel, nu am spus-o gandindu-ma la bila aia taiata in doua care se tot cauta bla bla. Pur si simplu nu am gasit un termen potrivit sa zic de un cuplu care s-ar potrivi, respectiv un barbat sau o femeie care si-ar gasi un partener care sa-l multumeasca mai mult, sa-l implineasca si sa-l faca fericit si sa fie reciproc. Mai bine asa, angel ?
Eu sunt intr-o oarecare masura de acord si cu Scorpi si cu Angel. De multe ori, barbatul e de vina, de la fel de multe ori, sotia e cauza. Insa nu putem nega si vina amantei. Chiar nu pot trece peste chestia asta si nu pot sa o absolv de vina pentru ca, daca ar fi stiut sa refuze si sa se eschiveze, asa cum zicea Roxi, n-ar mai fi existat amanta x si nevasta inselata y.
E vorba de bun simt in primul si in primul rand, si trebuie sa recunoastem ca o femeie care devine amanta e incantata de atata atentie (atentie care i s-ar fi cuvenit sotiei, dar nu o mai primeste) si alimenteaza toate nebunia care ia nastere. De la un simplu flirt nevinovat se poate ajunge la mult mai multe chestii, si cand tu, ca amanta, pui paie pe foc, apai n-are cum sa nu arda focul. Daca il stingi in schimb cu apa, fumega o vreme si se calmeaza.
Problema e ca sunt femei cu principii care nu vor sa ia frimiturile, si mai sunt femeile carora le place postura in care se afla si alimenteaza situatia cu nonsalanta. Deci nu, eu nu dezvinovatesc amantele, au si ele partea lor de vina, depinde de caz. Absolut, ponderea de vina a barbatului este mai mare, dar amanta isi vâră si ea coada unde nu-i fierbe oala. (cum ramane cu amantele alea care-si conving iubitii sa divorteze, sa-si lase copiii si sa le ia pe ele si sa traiasca fericiti pana la adanci batraneti? sunt barbati naivi care fac asta si apoi se trezesc ei inselati de minunata amanta... )
aa n-am timp sa comentez.
cum adica lxn barbati naivi care fac asta! sunt barbati care au facut asta, si eu cunosc, si acum sunt happy in love cu amanta de atunci.
si eu sunt de parere ca amanta nu are nici o gara cu casnicia pe cale sa fie distrusa cum zici tu.
doar daca, amanta cunoaste sotia, sau sunt prieteni de familie sau ceva de genul. atata timp cat nu au nici un fel de lucru in comun, nu vad unde ar fi vina ei. pt ca barbatul e cel care se duce si incepe...vai daca ai sti acasa ce situatia... nebuna tipa, copilu se drogheaza... si din astea. de cele mai multe ori amanta nici nu aude cehstiile astea, pentru ca toti baga aceeasi placa expirata ca sotia e o scorpie. auzi? scuza-ma nu o cunosc pe nevasta.ta si nici nu vreau. nici macar din povesti.
cum au zis fetele, femeiea e aia careia i se da cu barda in cap, si e judecata, chit ca e amanta, chit ca e sotie inselata, chit ca e sotie care inseala.
nu ai sa auzi discutie intre 2 barbati:
- bai, stii, io am amanta.. e buna p..da...
- hai mah... cum poti sa-i faci asta lu nevasta-ta... esti un porc ordinar nesimtit fara sentimente. da nevasata-ta nu e om mah? cum sa o inseli mah dobitocule?
nuuu o sa auzi? da mah? ce tare!! si cum faci sa pleci de acasa? ca io nu am reusit...
pe cand intre femei, stim toate f bine care sunt reactiile...
si acum mai trag o linie si mai zic mai tarziu...
ideea mea e. tot respectul pentru niste peroane care sacrica totul, intreg prezentul fara a avea o certitudine cat de mica pt viitor
urmeaza-ti visul oricar ar fi ala
caci daca ti-ai lasa iubirea asa imprfecta cum e sa moara, ai murii si tu o data cu ea.
... Bineee ziciiiii, daaarrr , ceee teee faciii dacaa estiii tuuu nevastaaaa ?!
E prea usor sa apelezi la bun simt. E relativ.. sunt prea multe variabile daca ai un scenariu cat de cat concret tot ar ramane o gramada de probleme. Si eu am idei fixe, dar asta nu mi se pare o aditie prea buna la lista. Sa refuzi alternativa vietii actuale .. e ceva de luat in seama. in matematica, probabilistic vorbind, cel mai bine e sa alegi mereu noua optiune..
Totul pleaca de la religie si indobitocirea lumii si manarea ei spre formarea de noi celule ale societatii, si in niciun caz spre fericirea lor. Casatoria si relatia din ziua de azi, slava domnului nu mai e ceva atat de greu de dizolvat
Apelez la bun-simt pentru ca nu sintem animale. Cel putin in teorie, pentr ca, de multe ori, practica arata ca oamenii au devenit mai rai decit animalele. Ce nu pot eu intelege cum o femeie se poate cobori intr-atit incit sa accepte statutul de amanta. Pentru ca, din punctul meu de vedere, tebuie sa fii extrem de slaba (sau extrem de putorisca) ca sa fii multumita sa rivnesti la barbatul alteia. Daca esti asa buna si desteapta si frumoasa, de ce nu esti in stare sa cuceresti un burlac?!
eu vorbeam de altceva ... nu am zis sa accepti statutul de amanta .. ci de acceptat o relatie cu un tip legat de cineva, si tu fiind legata la randul tau de cineva. Desi e ceva placut si in asta .. daca cuplurile se cunosc
C3, unde mai e dragostea atunci? Dragostea e egoista, nu se imparte. Cind e vorba doar de sex, nu mai conteaza nimic, dar aici vorbim de dragoste.
eu am alta notiune de dragoste . nu imi place aia pe care ti-o baga in cap "la scoala". Egoismul , gelozia , dragostea sunt stari de moment. Depinde cat de mult iti autosugestionezi si faci sa dureze totul. Daca nu pui planul sentimental pe primul loc ti se schimba cu totul perceptia. Lumea se transforma cu tot cu baremurile astea. Amorul e un domeniu prea instabil ca sa iti pariezi fericirea pe el.
C4 imi place ce-ai spus insa ce e stabil in teoria ta in cazul asta?
ca sa extind o teorie, pana la urma totul e relativ si depinde de noi cum jonglam cu toate variabilele. formula general valabila nu exista
"stabil" e implicarea in ceva ce nu presupune relatii sentimentale(ex: slujba hobby-uri). "Dragostea" pentru un partener sa nu fie pusa pe primul loc, ci sa vina secundar , in cel mai bun caz. Detasandu-te vezi lucrurile mult mai clar si alegi ce e mai bine pentru tine. Omul modern e in stare sa fie fericit si singur. Sunt atatea optiuni. Bineinteles, in cazul meu, nu pot sa ma bucur de aceeasi euforie pe care o simte o persoana implicata trup si suflet..dar cred ca ma apropii.
Secolul vitezei? relatii mai de scurta durata? (inauntrul sau afara casniciei) Pragul de toleranta scade.. Si lumea se exprima mult mai colorat.
Ideea de baza e independenta spiritului. Zicea Tarkovski intr-un interviu.. tinerii fug prea mult de singuratate, de liniste. Urasc ca lumea se ingramadeste sa se integreze.. doar pentru ca ti s-a fixat in cap din gradinitza cand ti-a tras mama uniforma pe tine.
Nu vad de ce nu poti invata din greseli, si trebuie sa invete deabia generatia urmatoare al carui contraexemplu esti.
Ma bag si eu in seama...
Am tot citit ce au scris fetele aici...si am ajuns la urmatoarea concluzie. Femeile cu experienta, sa zicem dnele middle, sunt mai rezervate in a da calificative si a emite concluzii fara drept de apel. Asta, cred eu, din cauza experientei de viata acumulate.
Drele si proaspat casatoritele sunt radicale. Hotarat!!! Si eu am fost la varsta lor.
Eu am aceeasi atitudine cu a lui scorpi si impartasesc intru totul ceea ce-a scris ea, inclusiv conceptul de "soulmate". Nu dau cu pietre in nimeni pentru ca nimeni, dupa ceva ani de casnicie sau relatie cu un partener, nu poate spune ca "au trait fericiti pana la adanci batraneti", este mult mai adevarat conceptul "si au trait mai mult fericiti pana la adanci batraneti". Nimeni nu-i poate cere partenerului sa fie "lumina vietii lui" pana cand moartea ii va desparti. Nimeni nu-i proprietatea nimanui. Sufletul nostru ne apartine doar noua. Nimeni nu poate refuza dragostea, ma refer la dragostea curata, atunci cand apare. E atat de rar intalnit sentimentul asta si ne face atat de frumosi...vorbesc serios, ati studiat o femeie indragostita?! RADIAZA! Infloreste zilnic precum o floare dupa o ploaie de vara!... incat merita sa-l traiesti de fiecare data, daca Dzeu sau soarta iti ofera sansa asta...dar se intampla asta cu adevarat in viata noastra? Stim sa traim momentul fara a cadea in vulgaritate? Aici e buba mare! In a trai frumos ceea ce-ti ofera viata. Aici apar detasarile intre o amanta - varianta vulgara, plina de egoism si interes, si femeia sau barbatul implicat intr-o relatie de lunga durata, dar indragostita/indragostit pt a doua, a "n"-a oara in viata. Eu cred si stiu, de fapt, de fiecare data iubim altfel. Nu se compara iubirea de la 20 ani cu cea de la 40 sau cea de la 70. De fiecare data iubim sincer si ceea ce cautam in obiectul iubirii noastre e altceva.
Intelegeti ce vreau sa spun?
Si da, cred cu tarie in existenta sufletului pereche, fiindca chiar am intalnit o astfel de persoana si m-a uimit modul in care comunicam. Este ceva de ordinul irationalului.
Va intreb sincer, pe cele care sunteti casatorite, sau aveti un partener stabil, de cate ori ati comunicat telepatic cu el? De cate ori ati spus in acelasi timp acelasi lucru sau ati gandit in acelasi fel si v-ati amuzat de ceea ce vi se inatampla? Cate puncte comune aveti? 10%? 50%? 100%? Ati ajuns macar la un procent de 50%? Credeti ca veti ajunge in urmatorii 50 ani? Dar daca intalniti pe cineva cu care sunteti 100...1000% compatibile din toate puncetele de vedere? Care va produce orgasm din toate punctele de vedere, si excludem contactul sexual?
Ei, va puteti gandi la asa ceva?
Nu stiu de unde ideea asta ca jobul ar intra in categoria "stabil" si ca ar fi un domeniu ce merita pus pe prim plan. Ai tot atat de multe sanse sa ti se dea peste cap viata profesionala si sa fii nevoit sa o iei de la zero in alt domeniu, cat de multe ai si sa ramani fara sotul ce ti-a jurat credinta vesnica si apoi n-ai mai putut sa il scoti de sub fustele secretarei.
Ba cica "statisticile spun" ca un om schimba de-a lungul vietii in medie cam 4-5 joburi. La capitolul casnicii nu stam totusi asa rau. Media e cred undeva intre 1 si 2 si da cu virgula.
Pe primul loc dupa parerea mea naiva ar trebui sa fie autocunoasterea si evolutia proprie, asta ar fi interesant sa ne preocupe mai presus de orice. Titlurile, salariile si bonusurile castigate la job cu siguranta nu le iei cu tine pe lumea cealalta. Exista o mica sansa (si nici aia sigura) ca daca e sa iei cu tine ceva "dincolo" atunci o sa iei constiinta sau "sufletul" ziceti cum vreti sa ii ziceti.
Singuratatea e ok, necesara si ea pt evolutie, dar in doze limitate. Nicicand nu ajungi sa te cunosti pe tine la fel de bine ca atunci cand esti intr-o relatie cu o persoana de sex opus.
Nimeni de aici nu incurajeaza pe nimeni sa ramana captiv intr-o casnicie ingrozitoare, dar nici nu incurajeaza la amantlac, pentru ca din experienta multora am tras noi concluzia ca un trio conjugal ajunge fara doar si poate sa distruga sistemele nervoase ale celor 3 sau mai multe personaje implicate. Nimeni nu prea iese victorios, sufleteste vorbind si tocmai pt ca suntem in secolul vitezei, pentru ce sa te complici cu asemenea chestiuni? Daca ala care iti place e ocupat, zi neeeext si ia-l pe altu la rand care nu are nici o complicatie atasata.
Chestia cu amanta mie mi se pare deja extrem de retro E ceva depasit pentru timpurile in care traim, cand casniciile se pot face si desface intr-o secunda, cand tot mai putine femei depind financiar de barbati, cand se stie clar ca un copil creste bine-mersi si fara tata, etc, etc.
De ce mai exista "amantlacul" asta? Parerea este ca mai exista din cauza persoanelor care se implica intr-o relatie extraconjugala, sustin ca iubesc ce-a de-a 3-a persoana, dar le este frica totusi sa renunte la stabilitatea de acasa. Oricat ar sustine sus si tare cineva, (in momentul in care exista o a-3a persoana) ca acasa e totul pe duca si de fapt cu terta persoana se simte foarte bine, la siguranta de acasa, fragila sau solida e greu de renuntat.
si e convenabil.. daca mai e si un copil care sa te tina legat ?
dar nu poti iubi cate un barbat , dragostea nu sta la coada. Decat daca iti autosugestionezi si/sau nu iti dai voie sa descoperi altceva.
si angeldust ... tipic ca te legi de slujba ... E clar ca nu intelegi ce spun. E vorba de a gasi un domeniu in care vibrezi.. exemplu o compozitoare .. o educatoare .. o scriitoare. Am pus slujba, pentru ca venitul iti da si el o implinire, dar esential nu e asta.
"Nicicand nu ajungi sa te cunosti pe tine la fel de bine ca atunci cand esti intr-o relatie cu o persoana de sex opus." asta e relativ, ce legatura are chestia asta daca sa zicem suferi un accident. Avand pe cineva sa te ingrijeaza te face sa te cunosti mai bine? Daca esti intr-o relatie poti sa te cunosti mai bine din punct de vedere al relatiilor, rar altceva.
Si nu am zis sa nu avem relatii. Sincer mi se pare o prostie ... Dar daca e cazul sa nu gasesti pe cineva potrivit, sa poti sta in lumea ta luni si chiar ani si sa fii aceeasi femeie.
Relatiile sunt bune, eu criticam abordarea relatiilor, mi se pare ceva nenatural si autodistrugator.
Ti se pare tie, insa nu inseamna ca trebuie sa ne determini sa-ti impartasim convingerile. Nu stiu cum ai ajuns tu sa definesti iubirea si dorinta de a sta numai langa o persoana o viata intreaga drept autodistrugere. Oricat te-ar bucura si inalta castigul material ori cariera, pentru mine nimic si nimeni nu egaleaza sentimentul inaltator pe care il ai atunci cand in fiecare dimineata te trezesti si auzi vorbe de drag, simti mangaierea persoanei iubite si te simti cea mai frumoasa femeie de pe pamant. Insa fiecare isi stabileste prioritatile si dorintele asa cum ii dicteaza... sufletul.
nu stiu de ce ai citat ce am zis eu ... ce ai raspuns nu prea se leaga . in rest ai niste puncte de vedere foarte previzibile
si nu pot sa zic nici bravo nici ca e rau. bine macar ca poti sa ti le formulezi, altele nu pot.
Celi, se pare ca pana una alta tu ai un punct de vedere limitat. Pentru ca refuzi sa intelegi orice altceva decat ce iti convine. Nu intelegi nici ce spun eu, nici ce spune Maat, culmea ca noi ne intelegem intre noi. Sau oi fi facand tu parte din vreo rasa superioara care nu intelege limbajul nostru al muritorilor de rand.
Cat despre "nu pot sa zic nici bravo nici ca e rau, bine ca macar poti sa legi doua fraze ca in rest spui numai tampenii" afla ca pe forumul asta nu se dau note si nici nu se practica aplauze la scena deschisa pentru ce ai reusit sa debitezi intr-o postare.
Nu ti se pare ca atitutinea ta e cam impertinenta? Si mie sincer imi pari a fi un troll pentru ca vad ca nu ai chef de discutii ci de aruncat pastile si adoptat atitudinea asta de "cine plm sunt eu, daca ati fi si voi asa evoluate poate ati intelege".
In fond si la urma urmei ce incerci sa ne spui? Ca io tot nu am desprins nimic concret sau original din postarile tale?
Ca o femeie poate trai bine mersi si singura? fireste ca poate. Dar ce legatura are asta cu topicul acesta?
Am citat ca sa iti raspund la obiect pentru fiecare ineptie debitata.
C4li, mai bine sa fiu previzibila decit sa las sa-mi intre in chilotei jumate dintre urmasii lui Adam in numele "let`s fiuck together in sweet harmony".
Stii cum se cheama ce "propovaduiesti" tu? promiscuitate, libertinaj, curvie pe de-a dreptul. Si daca si Anjel crede ca esti troll, atunci nu vad de ce nu am proceda in consecinta.
Good point!
O sa va pun miine mesajul trimis din contact de don`soara asta. Nu zice nimic bun de domnia sa.
Ei? unde-i mesajul?
Am uitat de el, trebuie sa ma duc la birou ca acolo l-am descarcat in outlook.
Oricum, mesajul "de dulce" era la adresa mea.
Insa don`soara aceasta nu mi-a zis ca e cazul sa ma dau afara din forum, ca nu-s buna de nimic.
A fost primit urmatorul articol pe eLady:
Categoria: Animale de companie
Titlu: Doamna administrator catzelusha nebuna
Continut:
Am castigat ^^!! fetitza mica inchisa intro cutie de chibrituri,
traieste-ti viata in fantezie.. poate o sa fie bine
sayonara
Autor: CALI
Email: prostie@admin.go.h8
IP: da, il stim
am citit tot,foarte interesant,dar cel mai pertinenta opinie mi s-a parut a veni de la dr. wise(va spune o femeie cu 15 ani de casatorie la activ,2 copii bune si rele...)
felicitari pt dr wise,mi-a placut mult.
cea mai pertinenta opinie,scuze...
Multumesc.
Stiti ce-am descoperit pana acum, totusi?
Cate tentatii apar...si apar, damn it!...ei bine, totul pare rupt din soare si perfect in prima parte (cat de lunga-i prima parte difera de la caz la caz, functie de conditia "psihica" a zburatorului). Dupa care "zburatorii" se molesesc de atatea declaratii si efort si revin la banalitate.
Fac toti "fassssss".
Si de fiecare data ma felicit ca m-am ales doar cu partea frumoasa a relatiei si nu am trecut la mai mult.
Si fiecare experienta de felul asta imi intareste ideea ca partenerul pe care-l am de 20 ani batuti pe muchie luna asta e The One.
Nu e el perfectiunea intruchipata, dar asa, cu bune si rele, ma intelege si ma face fericita. Si are incredere in alegerile mele, oricare ar fi ele. De fapt, imi respecta libertatea de a alege.
Si mai cred ca fericirea aceea mult cautata, perfecta, care-ti da o stare de beatitudine excelenta si te face sa crezi ca poti muta muntii din loc exista, dar e asa de scurta durata ei, incat e bine s-o consumi atunci cand apare, dar cu grija.
Vorba reclamei, excesul dauneaza grav sanatatii.
Mare adevar ai spus tu aici, Doctoreaso!
Vorbim ca sa vorbim? Poate ne spui si unde vrei sa ajungi cu punerea sub semnul intrebarii a unor spuse mai vechi!?
o vizita la http://www.elady.ro/forums/index.php?showtopic=24 te va lamuri ca Mesajele de tip trolling vor fi sanctionate drastic. La fel si mesajele de tip „flame"- deschiderea de topicuri sau mesaje menite sa genereze scandal. Nu sintem la mahala.
Parerea mea vis-a-vis de subiect o stiti. Insa la asa "iesiri" de mai mare jena, ban fara discutii suplimentare .
Nu stiu de unde sa incep,dar va spun ca eu am o fobie cu inselatu asta .Nu am inselat cu toate ca ocazii ar fi fost si pentru ca ma gandesc eu asa: ca trebuie sa fie foarte dureros sa fii inselata.Dar barbatii nu gandesc la fel si cred ca ei au o mare vina pentru ca nici o femeie nu-i violeaza.Ei mai spun ca nu au rezistat tentatiei,dar ce draga s-a urcat aia cu forta pe tine?Daca barbatul este intr-o relatie sau mai grav are si copii,ar fi bine ca amanta sa se gandeasca in primul rand ca lasa copiii fara tata ceea ce e ca o crima.Dar asta se intampla rar ca si atunci cand barbatul recunoaste in fata sotiei ca are amanta. .Daca nu e instare sa fie fidel atunci duca-se cu Mos Craciun Eu mai cred ca si arata ca sunt disponibili si asa cad in plasa femeile,ca multora le place acasa cu nevasta care ii asteapta cu masa pusa si la amanta care-i asteapta cu patul cald.Mai depinde si de situatie caci unele stiu de la inceput ca e insurat iar altele afla prea tarziu si deja sunt indragostite.Depinde de ele cat de devreme sau de tarziu se trezesc la realitate.Cert e ca nu trebuie sa judecam prea aspru amantele,caci intr-o zi s-ar putea sa se trezeasca si ele inselate si poate sunt eu de moda veche cand spun ca "ce nu-ti place altuia nu-i face" Va pup pe toate si sper sa nu va suparati pe mine pentru cele zise.
Povestea ta ma duce cu gandul la "ai grija ce-ti doresti, ca s-ar putea sa ti se implineasca".
Incerc sa nu fiu rea, dar nu suporti sa fii inselata. Se pare insa ca nu ai nici o problema atunci cand inseli tu.
Si planurile de viitor? Sa te reintorci la statutul de amanta? Ca eu asa am inteles din postarea ta, ca e dolce vitta sa fii amanta.
Ce sa zic? Fiecare cu perceptia proprie despre cum trebuie traita viata.
VMA
ia imagineaza-ti tu ca viata de amanta e ok pana maxim la 40 de ani. dupa? sigura...
copii nu, barbat nu, prieteni nu (se stie cat se feresc femeile de cele necasatorite), deci nu vei avea pe nimeni cu care sa te ajuti...
sa luam in calcul si reactia societatii fata de oamenii singuri.
si nu stiu acum, e asa roza viata de amanta? iti place sa fii pe locul 2? sa fii obiectul sexual al altuia? sa imparti un asternut in mod fugitiv stiind ca omul respectiv nu iti apartine, trece pe la tine doar ca sa se recreeze dupa care va oferi acasa toata dragostea sotiei? sa vrei sa ii spui ca il iubesti si sa nu poti pt ca el e omul care are sotie si poate dai peste ea in momentul ala? sa stai singura de sarbatori imbatandu-te doar ca sa uiti ca esti atat de singura, in timp ce el se distreaza cu familia?
daca e ok, fa-o. numai tu stii daca merita sacrificiul. poate la un moment dat se va plictisi de tine si isi va cauta o alta amanta. dar tu deja stii riscul mai bine decat pot eu ca barbat sa il intuiesc.
in plus ceea din ceea ce citesc eu, esti un monument de lene (scuze ca o spun dar imi asum responsabilitatea). ca barbat, calc, gatesc si spal si nu mi se pare un capat de lume. in acelasi timp aud femei care abia stiu sa puna 2 cartofi la fript si care se plang de mama focului ca vai ce rau e sa fii femeie ca trebuie sa mai si gatesti.
Din ce vad eu, ea are impresia ca femeile casatorite sunt slugi. Probabil e un copil care a avut tot ce isi dorea si are impresia ca sub nivelul ei sa calce/spele/plateasca facturi. Intr-o relatie n-o sa fie niciodata numai roz (exceptand primele luni, cand, desigur, totul e roz), o sa treci prin tot felul de situatii, si daca nu puteti trece prin ele impreuna, inseamna ca relatia voastra nu are o baza solida.
Desigur, mai exista si "impartirea responsabilitatilor", poate ai auzit de asa ceva. Tu speli vasele azi, el le spala maine. Tu pui rufe la spalat, el le intinde, etc.
"Cu amanta doar se distreaza relaxeaza indeplineste fantezii,se intalneste cu amanta sa se simta bine si sa se descarce.Atentie sa nu ajungeti in situatia mea ;a divortat si suntem impreuna de 5 ani sta in casa mea"
DUMNEZEULE! Atentie mare, sa nu cumva sa treceti pragul de amanta. Sa nu cumva sa credeti ca poti fi fericita intr-o relatie cu un om care te iubeste si pe care il iubesti. Doamne fereste, bineinteles ca nu!
Eu n-as accepta niciodata statutul de amanta. Pentru ca eu nu pot sa (ma) mint. Eu vreau sa petrecem sarbatorile impreuna, sa platim facturi impreuna, sa ma certe ca n-am spalat vasele desi era randul meu, sa-i strang hainele aruncate prin casa si sa ma enervez. Poate pe moment o sa ma enervez, dar cand ma uit in urma imi aduc aminte cu mare drag inclusiv de certuri.
Daca, insa, el ar avea o amanta, singurul lucru pe care as putea sa-l fac e sa plec. Tradarea si violenta no sa le pot intelege/accepta niciodata. Nu exista imi pare rau/am facut o greseala. Exista un om pe care se presupune ca il iubesti si pe care l-ai tradat.
Ce discutie aprinsa. Eu cred ca daca m-as "trezi" drept amanta cuiva (ca se intampla des sa nu-ti spuna adevarul despre ei) as lua foc instantaneu. Nu as suporta gandul ca o alta fiinta sta si il asteapta pe mandrul domn sa vina de prin alte paturi. Plus ca, sa fim seriosi, asa cum te are pe tine ca amanta poate mai are si altele. Eu acum nu ma gandesc decat la boli.
Eu am inselat si in afara de satisfactia de moment n-am dobandit nimic. Ba mai mult, m-am ales cu frustrari grave si depresii de dupa. Fara sa vrei, cand inseli, iti indepartezi apropiatul. Fie nu-i mai dai suficienta atentie si pleaca singur, fie cauti nod in papura (ca na, hotului de hot i-e frica) si te metamorfozezi intr-un monument de gelozie. Apropos, gelozia nu e nimic altceva decat proiectia ta asupra apropiatilor a ceea ce nu-ti place la tine. E o boala grea si multi suferim de ea. Eu una incerc sa ma tratez.
Daca esti insa doamna "inselata" si ti-a spus si ai aflat, cel mai bine este sa pleci fara sa te uiti in urma. Am auzit asta de sute de ori peste tot, TV, reviste, etc., dar oare cine face asta? Eu una cred ca as ierta o escapada fara insa sa mai vad relatia ca si inainte de eveniment, relatie care s-ar duce de rapa cel mai probabil sau care se va indrepta (daca el chiar regreta - mai rar dar nu imposibil).
Mi-am spus parerea si nu vreau sa fiu criticata. Nu-mi plac persoanele care nu-si recunosc adevarata identitate si valoare (mica, mare, cum o fi ea) in societate.
Buna!!Toate aveti dreptate intr-o oarecare masura...dar daca te ia valul si te indragostesti fara sa vrei de o pers casatorita,atunci privesti lucrurile dintr-o alta perspectiva.Eu spre exemplu, am o rel de vreo 5 ani si dintr-o data am cunoscut un barbat casatorit, dar si cu vreo 15 ani mai in varsta decat mine...si vreau sa spun ca e o pers deosebita pe care nu as vrea sa o pierd!!!Chiar daca are o sotie acasa....consider ca ea nu a stiut sa-si tina barbatul langa ea, nu eu!! Poate nu e bine ce fac, dar il iubesc enorm de mult si el ma iubeste in aceeasi masura...in aceasta situatie as putea sa ma mai gandesc la sotie??ca sufera dansa??Eu zic ca NU, consider ca e mai importanta fericirea mea decat a altuia, nu??
Sigur. Asa gindeste si el cind te prosteste. Ca e mai important el decit oricine altcineva.
Si crezi ca isi va lasa sotia pentru tine?
Asta se intimpla in doar 1% dintre cazuri.
Si asta de obicei cand ea afla si il paraseste
Ce rea esti!
Adevarul este ca eu nu pot intelege cum o femei tinara se poate lasa imbrobodita de primul barbat "mai bine copt" care ii indruga verzi si usacte pentru a o pune pe saltea ca la judo. Si cum aceeasi femeie, poate de cele mai multe ori inteligenta, isi pierde capul brusc si i se paralizeaza logica de-atita amor pentru unul caruia ii spala alta izmenele, ca el nu e in stare.
Roxana,tu il iubesti,e de inteles,insa nu te gandesti ca la un moment dat tu va trebui sa iti intemeiezi familia ta?
Eu sunt de parere ca astfel de relatii se lungesc la infinit,si doar tu esti victima.Scuza-ma ca iti spun dar el are o familie si de acum doar isi traieste viata mai colorat alaturi si de tine.
Daca iti pot da un sfat...acela ar fi ca tu sa nu speri sa se desparta de sotie caci cred ca nu o va face,si sunt convinsa ca tu nu vei fi in stare sa ai si pe altcineva,adica o relatie curata,atata timp cat il iubesti pe el.
Cunosc un caz in care ea,dupa ce a iubit un barbat luat,a ramas fata batrana.Acum are 50 de ani si nu stiu ce sanse mai are sa se marite,si crede-ma ca face tot posibilul,s-ar marita cu oricine care i-ar cere mana.
Aveti dreptate, dar cand esti indragostita vezi numai partea buna a lucrurilor!!!Da nevasta-sa stie ca ar avea o relatie extraconjugala, dar nu prea are succes in fata lui...de aici imi dau seama ca as avea si eu o oarecare importanta in fata lui, intelegeti??Mereu am avut un principiu: nu ma incurc cu barbati insurati, pt ca sunt a doua spita de la caruta si nu mie bine!!Acest barbat m-a facut sa trec peste acest principiu, insa faza cu spita, cam asa e...mereu am o strangere de inima cand stiu ca e cu sotia.... Dar tinand cont de faptul ca tin la el mult, nu pot sa renunt, si sufar in tacere..ca altceva nu pot sa fac....
Daca nu avea succes in fata lui, o parasea pina acum. Banuiesc ca toate astea ti le-a spus el. Sint atit de smecheri cind e vorba sa se puna in pozitia de victime cind, de fapt, isi bat joc nu de una, ci de doua femei...
Deci tu zici ca nu prea are succes in fata lui.
Eu de aici inteleg ca femeia aia chiar il iubeste si il vrea acasa, dar pe el in doare la basca ca ea stie si sufera. Si ea, pentru ca il iubeste se lasa tarata in toata povestea asta. Pe de alta parte tie iti spune ca nu ii e bine acasa, ca nevasta-sa stie si ca te iubeste. De ce nu divorteaza daca sotia stie? Daca vrea sa fie cu tine?
Eu inteleg ce zici tu cu iubirea, dar rationeaza un pic la rece.
El are parte de adrenalina si pasiunea unei relatii extraconjugale si comfortul, linistea stabilitatii unei casnicii. El are privilegiul sa guste din fructul oprit si in acelasi timp sa se afle intr-o pozitie comfortabila. Tu de ce ai parte si ce pivilegii? Cateva ore furate pe zi pe fuga, poate cateva zile de vacanta de "delegatie" sau nici macar alea? Gandul de a-i fi superioara neveste-sii? Asta este tot ceea ce crezi ca meriti? Prin asta definesti tu in mod sigur dragostea?
Roxanaa si eu cred ca te amagesti. Daca te-ar iubi cu adevarat ar renunta si la sotie si la tot. Nu i-ar mai trebui nimic.
Dar ce face el e bataie de joc fata de voi amandoua. Iar tu te minti ca ai prioritate in fata ei. Cum asa? Cand el doarme noaptea cu ea, sta cu ea la masa, merg in vizite, fac lucruri in comun, cum crezi ca ai prioritate fata de ea? Aa, bineinteles ca el nu iti va spune tie toate astea, vei auzi povesti cum ca dorm separat, cum ca el nu se simte bine cu ea, dar ca sarmanul e nevoit!!! sa ramana acolo.Deschide ochii si nu iti mai pierde timpul!
Stii, sa te indragosteti de un om casatorit nu poate fi considerat o greseala, asa cum nici faptul ca un om casatorit se indragoste de altcineva. E oarecum normal, suntem oameni, avem inimi si nu putem sa dictam de cine/pe cine iubim. Insa ceea ce faci de aici mai departe conteaza foarte mult. Daca e chiar dragoste, el va renunta la sotie si crede-ma, nu ar ramane cu ea pentru niciun motiv din lumea asta, dar daca nu renunta atunci...tu, nu ai decat sa te retragi, pentru ca nu merita nimeni sa iti sacrifici viata pentru el
Eu deocamdata mai am si relatia de 5 ani(care mai mult sta decat merge) si i-am spus ca sa mai astepte cateva luni...iar el e mereu ff intelegator (tin sa precizez ca mi-a propus de multe ori sa ma mut cu el)si mi-a zis ca asteapta cat e nevoie!!DAR problema in conceptia mea ar fi ca e o diferenta de varsta insemnata intre noi, si oare apropiatii mei ar accepta relatia??Asta e una din problemele care ma framanta...
Roxana, gura lumii nu plateste facturi, nu sta cu el in casa, nu face nimic in locul tau. Aia ar trebui sa te intereseze cel mai putin. Si eu am o relatie cu un barbat mult mai in varsta. Ei si? Putin imi pasa daca prietenii mei il vor sau nu. familia il tolereaza, anumte cunostinte se uita chioras...
Da, asa este!!!Stii, relatia de 5 ani este cu un barbat de varsta apropiata de a mea, dar nu ma incanta deloc, pe cand cu asta casatorit este alta treaba...desi ne vedem pe ascuns cateva ore la cateva zile, parca imi incarc bateriile alaturi de el, ma intelege in toate problemele, si parca am devenit dependenta de el, dar familia mea sunt sigura ca ar fi contra relatiei tocmai pt diferenta de varsta si pt ca as destrama o familie, dar pot sa ma pun cu sentimentele???Daca asta simt??
Uneori il mai iau la intrebari in legatura cu sotia sa, si mereu imi spune ca e dispus sa o lase pt mine, iar faptul ca tinem relatia pe ascuns este pt ca imi face mie pe plac, nu pt ca vrea sa stea cu nevasta-sa, si pt asta il apreciez...dar mi-e ciuda cand e cu ea, parca iau foc!!
In cazul asta ar trebui sa te hotarasti. In felul asta raniti persoanele de langa voi si va raniti si pe voi insiva.
Cind sentimentele imi spun sa ma arunc in hau legata si de altii fiind, logica si bunul simt imi spun sa ma tin de ceva sa ma salvez, pentru sintem- cel putin in teorie - creaturi rationale.
Ma gandeam ca viata e foarte ingrata. Suntem ingraditi sa avem acces la un numar foarte restrans de persoane, ceea ce micsoreaza si mai mult sansa infima de a ne gasi "jumatatea", care sa ne completeze ca fiinte si sa corespunda standardelor fiecaruia. Mai intai de job, care ne rapeste cel putin 8 ore din zi si multa energie, la care se adauga si traficul (care iti mananca poate si mai mult de 2 ore intr-un oras aglomerat), cercul de prieteni care poate fi mai mereu acelasi, cluburile, cafenelele si alte locuri frecventate nu sunt cel mai fericit loc de socializare samd. Deci care este posibilitatea sa descoperi persoana cu care sa fii compatibil din toate punctele de vedere? Cand lumea este atat de mare si inca necunoscuta. Si ce poti face daca apare intr-un moment relativ tarziu al vietii, cand poate fiecare este angajat in alte obligatii, poate casnicie si copii? Poate nici nu stiai ce inseamna dragostea pana in acel moment si ai confundat sentimentul anterior din lipsa comparatiei. Te desparti, ai curaj sa risti sa incepi un nou drum si sa lasi in urma o intreaga istorie? Nu sustin partea amantilor, doar ca viata mi se pare tare ingrata cum spuneam...
Existentialele mele de la 2 noaptea.
Pe ideea asta, ar trebui ca Paris Hilton & co sa-si fi gasit de mult perechea, din moment ce n-a fost nevoita sa stea in trafic sau sa-si castige existenta. Dar viata nu e asa de ingrata si mai multe sanse sa-si gaseasca alesul le are Maricica, fata care nu viseaza la cai verzi pe pereti si care stie ca "nu aduce anul ce aduce clipa". Cele 8 ore petrecute zilnic la serviciu nu te tin sub un clopot de sticla. Ai ocazia sa te "ciocnesti" de oameni care lucreaza in acelasi sediu, sa intri in vorba cu ei, la coada, la cantina etc.
Pe de alta parte, corect este sa-si spui omului de langa tine la revedere, inainte de a te implica intr-o relatie noua, nu sa-l tii "rezerva" in caz ca aventura nu da roadele scontate.
Si eu sunt de acord cu Fanny! Daca ajungi sa ai un/o amant/a inseamna ca nu mai esti multumit de relatia actuala si atunci de ce sa mai pastrezi aparentele intr-o relatie in care oricum nu iti este bine? Mie personal, fara intentia sa jignesc pe cineva, mi se pare lipsit de curaj si tare bine ar fi in lumea mea utopica daca am avea puterea sa credem, in primul rand, si sa ne sustinem alegerile!
Stiu ca exista si gri in lume, dar tot nu vad de ce ai mai pastra status quo'ul in care nu esti fericit din moment ce deja ti-ai ales alta persoana care iti completeaza cererile. Si tocmai aici intervine problema compromisului... Nu tot timpul oamenii sunt dispusi sa renunte la unele lucruri in favoarea altora si in caz general: vrea persoana de langa el, dar are si alte nevoi pe care si le satisface cu alte persoane???
Nu vad care e problema daca eu visez "cai verzi pe pereti" si sunt idealista, pana la urma este viata mea si aleg cat de singura sau nu vreau sa mi-o petrec in loc sa pandesc barbati la cozi si cantine.
Dar iar am deraiat de la subiect si dat-o spre mitul "fat-frumosului" cu cai albi.
Discutam cazuri + principii, nu persoane, tocmai pentru ca fiecare are dreptul sa decida ce alegeri face in viata fara sa simta in ceafa huiduieli sau apauze, dupa caz. Totusi, cu alte cuvinte, anterior spuneam ca oricine poate sa-si intalneasca persoana cu care sa rezoneze 100% nu doar in timpul liber, la petreceri, ci oriunde altundeva: la alimentara unde a poposit intamplator sa-si ia o sticla cu apa, la o reuniune de lucru, pe holurile cladirii unde lucreaza etc. Pana una alta, barbati si femei misuna peste tot
Sunt de acord cu Fanny, daca e sa fie se poate intampla oriunde. Sunt oameni care socializeaza intens prin prisma meseriei sau hobby-urilor insa nu au gasit inca un om langa care sa-si doreasca sa-si petreaca viata.
Pe de alta parte eu nici nu cred ca trebuie sa gasesti pe cineva cu care sa rezonezi perfect, astea sunt idealisme frumoase care se implinesc arareori si nu-i bine sa ne dam sansa sa fim dezamagiti. E important sa fim pe aceeasi lungime de unda in lucrurile importante, sa ne dorim aceleasi lucruri in mare si macar sa nu avem diferente de opinie majore, sa nu existe chestii care pe unul in fac fericit si pe celalalt nefericit sau situatii in care unul se comporta intr-un mod considerat de partener ca jignitor, imoral, chestii de-astea de extreme .
Apropo de inselat sau a fi amanta, mie mi se intoarce stomacul pe dos cand vad ca unii oameni, in numele iubirii isi permit sa dezbine familii. Da, nu alegi de cine te indragostesti dar alegi dupa cine te duci, pe cine accepti in viata ta. O casnicie este o legatura sfanta, n-ai tu nici un drept sa intervii intre doi oameni, chiar daca ei nu se mai iubesc, e treaba lor. Suntem oameni, avem ratiune, avem principii de viata, avem control de sine, sa nu ne batem joc si sa uitam ce ne deosebeste de animale .
Am si eu o poveste asemanatoare, mai precis, urmeaza sa nu mai fiu amanta, sunt viitoarea lui sotie.
E greu si e teribil de greu cand toata lumea este impotriva ta, nimeni nu intelege cum de tu ai putu sa faci ast, sa il iubesti si sa nu renunti la el orice ar fi.
Fac asta pentru ca il iubesc cu adevarat si nu am mai iubit vreodata. Eu am fost toata viata mee fata cuminte, care nu facea nimic din ce nu trebuie, asta pana l-am cunoscut pe el. Dupa aceea m-am transformat foarte mult, atat de mult incat am hotarat sa trec peste prejudecati, opinia lumii si 'ceea ce este potrivit'.
Am nevoie de sfaturi si de pareri. In timp va voi povesti romanul meu si, credeti-ma, este captivant.
Motivele sunt diferite si nu le poti detalia aici;poate vrei sa te razbuni, fiind in postura nevestei, initial si nu poti trece peste afrontul adus de sotul tau stiind ca singura solutie e despartirea mai devreme sau mai tarziu,cu siguranta,iar apoi ii dai si tu lui motive:na! ia de aici ,vezi! iti place? Ar fi o situatie,eu fiind foarte transanta si neacceptand de niciun fel compromisul;de altfel se ajunge la o astfel de situatie din vina amandurora dupa parerea mea .Putem continua discutia pe tema asta,dar e bine sa nu judecam si mai ales sa nu dam sfaturi desi sunt multe prietene care-ti cer sfatul si nu-l urmeaza.
Leo, daca nu ar fri primit fata "ajutor" si de la distinsul fost barbat de familie/viitor sot, indiferent ce ar fi facut, putea sa stea in cap/ sa il violeze/sa il ameninte cu pistolul la ceafa, tot nu s-ar fi intimplat nimic.
Ei, si tu acuma! Ce barbat descrii tu acum nu mai e barbat, nu e nici situatie utopica macar, ci pur si simplu, o rara avis.
Pentru asemenea barbati ar trebui deschise parcuri de protectie, sa nu le dispara saminta. Serios, genul de barbat care isi respecta familia, sotia, copiii si, de fapt, prin asta, pe sine insusi, e foarte rar...
Iar eu am o teorie, verificata pina acum: toti cei care si-au lasat primele neveste ca sa se insoare cu amantele, au "recidivat" cind fosta amanta le-a devenit nevasta.
Ca unele obiceiuri nu se schimba, indiferent cit si-ar schimba naravul, scuzati, nevasta.
Eu sunt pe principiul: nu judeca pana nu ajungi in situatia respectiva. Mi se pare mult mai sanatos si mai corect. Am auzit foarte multi oameni zicand "eu nu as face asa ceva niciodata" dar adevarul este ca nu poti stii dinainte cum vei reactiona pus intr-o anumita situatie. De aceea nu este bine nici sa judeci cand nu stii prin ce a trecut o persoana.
Leo, eu nu inteleg asta cu "si iti mai imaginezi ca e si iubire" . Sau, altfel spus, m-a amuzat tare. Cine e in masura sa spuna care este iubire adevarata si care nu? Sau poti tu oare sa arunci piatra primul, esti chiar fara de pacat? O familie nu se destrama pentru ca "a intervenit o femeie". Daca nu era ea era alta, mai tarziu. Oamenii nu sunt papusi de carpa sa poate fi influentati asa usor.
Dupa parerea mea, iubirea este un legamant mult mai puternic decat un act. Totusi, cred ca aceste lucruri se intampla, intr-adevar, atunci cand oamenii nu-si asuma responsabilitati. Atunci cand te casatoresti trebuie sa fii sigur de alegerea facuta, sa fi constient de faptul ca persoana de langa tine va fi singura cu care vei ramane toata viata, pe care o vei iubi, cu care vei face dragoste. Asta daca vrei genul asta de relatie.
Sa nu ma intelegeti gresit, nici eu nu sunt de acord cu faptul ca barbatul si-a parasit familia si mi se pare normal sa lupti pana in momentul in care nu mai exista alta solutie. Dar din punctul ei de vedere, pot intelege ca dragostea orbeste. Corect ar fi fost sa nu aiba de la bun inceput o relatie cu un barbat casatorit si din cate inteleg nu este chiar asa grozav barbatul asta, doar ca s-a amorezat de el. Si poti oare sa te lupti cu dragostea, chiar daca te duce unde n-ar trebui?
P.S. Nu este nevoie sa citati daca se intelege cui raspundeti.
categoric nu
Daca tu stii si vrei sa fii.
Fetelor nu am dreptul pe acest forum sa fac un topic nou...si de aceea am ales acest topic sa adresez o intrebare! De ceva vreme am o atractie ciudata fatza de un barbat! Este mult mai in varsta decat mine (eu 20 el 40 :| ) si este total opusul genului meu de barbat:| ... ceea ce este ciudat este ca as vrea sa fiu tot timpul in preajma lui desi nu sunt indragostita de el sub nici o forma ci doar sunt curioasa.... ...cum este in pat (na ca am zis-o!!!) Nu mi s-a intamplat niciodata asa ceva iar pe cine auzeam il criticam... cine ar auzi ar zice ca ar putea sa-mi fie tata si tocmai din aceasta cauza ma mir si eu daca...daca sunt normala... daca este o curiozitate normala! Oare e IMORAL sau NORMAL ce simt????
E insurat?
Eu nu vad nicio problema atata timp cat nu e insurat. Si cum daca e insurat atractia oricum n-o sa dispara mai bine te indepartezi de el pentru binele tuturor.
E insurat?
Da este insurat...si culmea chestia asta nu m-a pus pe ganduri... :| nu cred ca as putea face vreun pas spre a`mi satisface curiozitatea, este mult prea riscant si...zic eu imoral... imi place pentru ca arata bine, e inalt f. bine facut, muschi etc... (iar "norocul" meu a fost sa am 2 parteneri pana acum <<(sunt prea tanara pt mai multi )>> care au fost unu slabanog unu actual care e si mai mic de inaltime decat mine si destul de "firav")...
Acest barbat are un aer care da senzatia ca este deschis laaa...aventuri iar eu nu stiu ce e cu mine de ma atrage un barbat destul de in varsta fata de mine! SUNT CIUDATA fetelor?
Baby de ciudata, nu e in pozitia mea sa zic , pt ca ciudatenia e relativa de la persoana la persoana, precum "normalul" ... Io zic totusi ca esti curioasa sau la o varsta in care vrei sa "gusti" din toate in viata .. Acu tu esti "mare" sa decizi ce vrei cu viata ta ... In multe situatii si cele mai relevante sfaturi ,intra pe o ureche si se duc pe cealalta , pt ca tu "vrei sa faci cum ai chef"...
Cel mai bine invatam din greselile noastre , dar din experienta mea , pot zice ca atunci cand inima ti-o cere te bagi in situatii in care apoi , nici sa te dai cu capul de pereti nu te mai ajuta ... Io nu am fost cu barbat insurat , da m-a mancat rau de tot ,cu unul care era logodit... cam aproape pe acolo e ,si nu m-am ales decat cu 2,3 saptamani frumoase , restul boceli si plans de mila...
bayutza - ai numai 20 de ani; nu cred ca ai nevoie de aventuri si complicatii acum, cu un barbat mult mai matur si pe deasupra si cu obligatii. Considera-l o atractie peste care vei trece fara probleme. Doar pentru ca ti-ar placea sa fii cu el nu inseamna ca si trebuie sa-ti duci dorinta pana la capat. Daca te-ai baga in relatia lui nu cred ca s-ar termina bine pentru tine si ai ajunge la concluzia ca ti-ai pierdut tineretea cu un om care si-a ales drumul deja.
"atunci cand inima ti-o cere te bagi in situatii in care apoi , nici sa te dai cu capul de pereti nu te mai ajuta" ....hai ca asta e de pus in rama.
Ganditi cu capul mai fetelor, ca nu il avem degeaba indesat intre umeri.
Si imi place, babytza, cum gasesti ca e mai imorala diferenta de varsta decat, neglijabilul aspect ca e insurat
Sa-mi feresca Dumnezeu casnicia de fatuci din astea care, auzi la ele, gandesc cu inima, si care, vor "o data" de "curiozitate". Hai ca ma duc sa iau un Emetiral.
"Sa-mi feresca Dumnezeu casnicia de fatuci din astea care, auzi la ele, gandesc cu inima, si care, vor "o data" de "curiozitate". Hai ca ma duc sa iau un Emetiral" ce simpatica ai fost cu faza asta
Dar si sotu' tre'sa-si foloseasca capul sa gandeasca , lumea-i plina de fatuci, care daca stam bine sa ne gandim...nu prea au experienta pana nu comit fapta. Dupa ce se frig bine si ies paruite si cu inima franta s-ar putea sa se linisteasca.
Bebita, ciudata nu esti draga, ca tine sunt cu miile sau chiar mai mult. Cantareste si tu care sunt riscurile si vezi daca merita Mult succes.
Oana, eu am scos sotul din ecuatie pentru simplul fapt ca el, si nu vorbesc aici musai de al meu , ci de "sotul" la modul general, sotul arhetipal sa zicem, poate sa fie usa de biserica caci tu ca sotie oricum te vei perpeli sa vezi cum trag la el fatucile ca mustele la lapte cu miere. Adica , poate el , bietul om sa fie coborat dintre sfinti, ca mie o mimoza din asta amorezata tot mi-ar strica cheful. Sau sunt eu mai sensibiloasa , ce pot sa zic , ma indispun repede
Babytza, te rog sa pastrezi limitele bunului simt. Banuiesc ca nu te astepti ca atunci cind spui ca ti-ai trage-o cu unu` insurat sa ti se ridice statuie si sa primesti laude, nu?! And, BTW, ai sa ajungi si tu in situatia de a avea nevoie brusca de emetiral la un moment dat in viata. In plus, nu uita ca timpul trece si o sa ajungi si tu la vremea cind jumatatea ta mai mult sau mai putin "legala" va ajunge la virsta "critica" cind va dori sa isi demonstreze ca "inca mai poate" . Si o sa aibe destule pitipoance prin jur. Nu uita nici o secunda ca roata se invirte... Si sint mari sanse sa fii si tu, la rindul tau, prinsa sub ea la un moment dat.
E bine in general cind avem "simptome" de-astea sa ne folosim creireul, nu ce avem intre picere. Ca altfel nu ne vom deosebi vreodata de animalutele cuprinse de caldurile primaverii...
Din punctul meu de vedere, cind al meu o sa o ia razna dupa fatuci, poate sa se duca la dracu` sa ii pieptene si el, si ele.
Numai bine.
Babytza, trage aer in piept si numara pana la 10 .
Bebytza, fiecare pasare pre limba ei piere.
La 20 de ani, cam tot ce zboara se si maninca. Bad news: nu ramii vesnic la 20 de ani.
Si-acum, ma intreb, retoric, cum de pe mine nu m-au atras vreaodata barbatii insurati. Cred ca sint defecta dupa anumite stadarde.
Insa fiind "trecuta de prima tinerete" se cheama ca am murit - dupa aceleasi standarde de mai sus.
Diana, esti defecta sigur
Eu sunt cam zdruncinata de noile standarde
Pai daca zici ca gandesti cu inima, nu ar trebui sa gandesti automat ca faci sa sufere o alta femeie? Inima aia nu are sentimente? Sau inima aia e de fapt plasata in alta parte
Sau se presupune ca ea nu va afla niciodata?
Eu ma consider de moda veche in chestiile astea. Cand ma gandesc ca nici nu indraznesc sa vorbesc cu sotul vecinei cand ea nu e acasa, cu sotul prietenei mele la fel... Spun doar buna ziua si o tulesc mai departe.
Cat despre roata aia pomenita vesnic, care btw nu e patrata...stati pe pace ca se invarte
Ooops, am intrat prea tarziu...dar fac parte din categoria celor defecte si casatorite ! Sa ma consider si moarta ??
Diana, las-o tu, ea o sa aiba mereu 20 de ani, nu stim noi secretul. Si scumpo, daca tot tipi din rarunchi ca traiesti pentru tine, in definitiv ce pui intrebari pe forumuri? Daca esti asa de lamurita cum stau lucrurile in viata, du-te si "arde-o" cu middle age-ul masculin autohton. Dar oare parintii tai nu tot middle age sunt? Si cum ti-ar placea sa isi fataie nurii la tatal tau o distinsa domnisoara din asta care vrea doar sa se simta bine, asa ca tine?
Si nu, n-am nici pe departe cei 50 de ani pe care consideri tu ca i-as avea si nici nu m-am maritat virgina. Decenta, bunul simt si educatia si nu tin cont de varsta biologica sau de cea la care iti incepi viata sexuala.
Pana una alta , eu ma duc sa ma asez intr-un colt , pe niste coji de nuci ca n-am poftit si eu la barbatul alteia. Sa-mi fie rusine, traiesc degeaba!
P.S Corina, te poftesc alaturi, pe cojile de nuci
Io m-am asezat deja, fac matanii la greu, Lary!
Corina, io-s deja mumificata!
Nu e bine, cei cu deficiente de vedere isi dezolva inimaginabil simtul... pipaitului !
pe mine m-a pus nitel pe ganduri ce a zis babytza , faza cu el poate oricand alege, sa plece cu ea si noi ramanem singuri si le intrebam de ce? si am vazut cu ochii mei familii care se termin asa ... Si intrebarea mai concreta e , ce as face io daca as fi pusa in acea situatie? nu prea stiu ce sa raspund
Hei, dar cum ramane ca si NOI putem alege oricand?! Nu-s barbatii mai cu mot. Mie mi-a ramas o replica in minte dintr-un film, nu mai stiu filmul dar replica era asa, zisa de ea catre el intr-o situatie de infidelitate din partea lui : " Whatever you can do , I can do better"
Eu am o singura intrebare din aceasta poveste, restul mi-e clar. Pariu ca nu va asteptati la care!!
Lary, tu esti maritata? Ultima oara cand te-am citit eu despre jumatati, vorbeai despre iubitul tau, nu sot. Cand s-a petrecut momentul?
Ooo da, e maritata. E oleaca de timp...
Eu nu inteleg femeile astea, care vin sa ceara parerea pe un forum de femei, daca sa se culce sau nu cu un om insurat. Adica.... esti idioata?? Cum sa faci asa ceva? La ce te astepti? Sa spuna toate go girl?? Daca ai nevoie de aprobare, mergi pe un forum de barbati, pt ca in mod sigur primesti si nr de tel..
Pai si eu cum de am ratat momentul??!?
Eh Albi, e plin netul si de forumuri de pitzi, o fi gresit adresa, cazand printre "fosile", aici incluzandu-ma si pe mine.
Albinuto, cred ca ma confuzi cu cealalta Larisa , care nu a mai intrat de multicel pe forum, avem dar cred ca nickul ei era scris Laryssa . Eu nu m-am exteriorizat pe aici, de asta ati ratat momentul . Era iubitul meu si acum e iubitul meu sot
Da, cred ca ai dreptate Felicitari oricum
Multumesc frumos !
Si o scurta rectificare: am mancat niste cuvinte in mesajul anterior si am vazut abia acum , am vrut sa spun " avem acelasi nume dar cred ca nick-ul ei era Laryssa" . Gata, scuze de offtopic !
Mi se pare numai mie sau e paradoxal ca pe un topic cu/despre amante se primesc si felicitari de casatorie ?!
Multumesc frumos Cindy! Cat despre detalii, prefer sa fiu egoista si sa le tin numai pentru mine nu-s prea vorbareata cand vine vorba de "dat din casa" dar va multumesc pentru urari si tot ce pot spune e ca sunt super-hiper-mega-extra fericita si indragostita
Si ca sa ramanem si ontopic, cu atat mai tare si mai oficial si declarat mi-s dragi acum aceste amante precum un dumicat pus de-a curmezisul
Btw de subiect, birfa azi la banca (vorbeau doua tipe care se amuzau teribil). O cunostinta de-a lor comuna a divortat. Fostul sot s-a recasatorit cu amanta si amanta, devenita acum nevasta cu acte in regula, este inselata cu ...prima sotie. M-a bufnit si pe mine risul!
Inseamna ca n-ai vazut filmul "It's Complicated".
Powered by Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)