Printable Version of Topic

... ma rog la Dumenezeu ca pana la vremea cand fata mea va merge la scoala Academia va "intineri" asa ca cineva sa isi dea seama ca nu exista un motiv sa zapacim complet de cap generatii intregi de elevi cu modificari care mai de care mai inutile si deloc savante.

Ieri, pe cînd scriam despre tarta de căpşune, mi-am adus aminte de o instituţie idioată, care mă calcă pe nervi: Academia Română. Ce legătură are una cu alta?

În opinia multora, Academia Română e o adunătură de moşi zaharisiţi, un azil de bătrîni jalnici, un cimitir al elefanţilor. N-am să merg în această direcţie, pentru că nu-mi plac discriminările – şi deci nici cele pe criteriu de vîrstă. Apoi, important nu mi se pare să fie pusă în discuţie bătrîneţea celor din Academie, ci modul cum au ajuns ei acolo.

Pe vremea comunismului – cînd au fost unşi cei mai mulţi dintre cei de acum – ca să intri în Academie trebuia să fii în graţiile regimului. De multe ori, aproape că nu mai conta valoarea profesională, ci faptul că erai „tovarăş de încredere”. După Revoluţie, acest algoritm s-a păstrat. Să ne amintim, de exemplu, cum a fost făcut academician Eugen Simion şi apoi preşedinte al Academiei – şi el tot un tovarăş de încredere, de data asta al lui Ion Iliescu.

Dar să revenim la tarta noastră de căpşune. Academia mă enervează de fiecare dată cînd dă un ucaz cu privire la limba română. Nu reiau aici dezbaterea legată de grafia cu „â” şi „sunt”, că deja ăsta e un subiect peste care a trecut destul timp. Este evident de ce parte a baricadei mă aflu – din moment ce scriu în continure cu „î” şi „sînt”. Ţin doar să amintesc că, în cazul luării respectivei decizii, singurii care s-au opus au fost tocmai lingviştii din Academie.

Ajungem mai în zilele noastre, la al doilea val reformator – cel cu „niciun” şi „nicio”. Ei bine, cu ocazia aceasta, au fost acceptate în cadrul vorbirii corecte tot felul de aberaţii, de greşeli de limbă. De exemplu, dacă pînă atunci era corect doar „un kilogram de căpşune”, iar „căpşuni” era pluralul de la „căpşun” (planta), acum sînt acceptate ambele variante. Dar, pînă la urmă, „un kilogram de căpşuni” nu-mi sună chiar atît de rău ca „un kilogram de cireşi”… (Da, acum este corect şi pluralul „cireşi” pentru fructe!) Ceri la piaţă cireşi şi trebuie să vii cu camionul să-i încarci.

În mod sigur, aceste modificări s-au făcut fiindcă termenii greşiţi apăreau la destul de mulţi vorbitori. Dar, conform aceluiaşi raţionament, trebuie să ne aşteptăm ca în curînd Academia să decidă că e corect şi „omul care l-am văzut”. Nu de alta, dar din ce în ce mai mulţi nu ştiu de „pe care”. Ca să nu mai vorbim că, printre aceştia mulţi, se numără însuşi premierul României. Păi, ce mai aşteptăm? Să dăm rapid o lege care să stabilească faptul că omul vorbeşte corect!…