A fi sau a nu fi ... amanta ?! Options

[albinuza]

Deci tu zici ca nu prea are succes in fata lui.
Eu de aici inteleg ca femeia aia chiar il iubeste si il vrea acasa, dar pe el in doare la basca ca ea stie si sufera. Si ea, pentru ca il iubeste se lasa tarata in toata povestea asta. Pe de alta parte tie iti spune ca nu ii e bine acasa, ca nevasta-sa stie si ca te iubeste. De ce nu divorteaza daca sotia stie? Daca vrea sa fie cu tine?
Eu inteleg ce zici tu cu iubirea, dar rationeaza un pic la rece.

[Cindy]

El are parte de adrenalina si pasiunea unei relatii extraconjugale si comfortul, linistea stabilitatii unei casnicii. El are privilegiul sa guste din fructul oprit si in acelasi timp sa se afle intr-o pozitie comfortabila. Tu de ce ai parte si ce pivilegii? Cateva ore furate pe zi pe fuga, poate cateva zile de vacanta de "delegatie" sau nici macar alea? Gandul de a-i fi superioara neveste-sii? Asta este tot ceea ce crezi ca meriti? Prin asta definesti tu in mod sigur dragostea?

[Philia]

Roxanaa si eu cred ca te amagesti. Daca te-ar iubi cu adevarat ar renunta si la sotie si la tot. Nu i-ar mai trebui nimic.
Dar ce face el e bataie de joc fata de voi amandoua. Iar tu te minti ca ai prioritate in fata ei. Cum asa? Cand el doarme noaptea cu ea, sta cu ea la masa, merg in vizite, fac lucruri in comun, cum crezi ca ai prioritate fata de ea? Aa, bineinteles ca el nu iti va spune tie toate astea, vei auzi povesti cum ca dorm separat, cum ca el nu se simte bine cu ea, dar ca sarmanul e nevoit!!! sa ramana acolo.Deschide ochii si nu iti mai pierde timpul!
Stii, sa te indragosteti de un om casatorit nu poate fi considerat o greseala, asa cum nici faptul ca un om casatorit se indragoste de altcineva. E oarecum normal, suntem oameni, avem inimi si nu putem sa dictam de cine/pe cine iubim. Insa ceea ce faci de aici mai departe conteaza foarte mult. Daca e chiar dragoste, el va renunta la sotie si crede-ma, nu ar ramane cu ea pentru niciun motiv din lumea asta, dar daca nu renunta atunci...tu, nu ai decat sa te retragi, pentru ca nu merita nimeni sa iti sacrifici viata pentru el

[roxanaa]

Eu deocamdata mai am si relatia de 5 ani(care mai mult sta decat merge) si i-am spus ca sa mai astepte cateva luni...iar el e mereu ff intelegator (tin sa precizez ca mi-a propus de multe ori sa ma mut cu el)si mi-a zis ca asteapta cat e nevoie!!DAR problema in conceptia mea ar fi ca e o diferenta de varsta insemnata intre noi, si oare apropiatii mei ar accepta relatia??Asta e una din problemele care ma framanta...

[Bia]

Roxana, gura lumii nu plateste facturi, nu sta cu el in casa, nu face nimic in locul tau. Aia ar trebui sa te intereseze cel mai putin. Si eu am o relatie cu un barbat mult mai in varsta. Ei si? Putin imi pasa daca prietenii mei il vor sau nu. familia il tolereaza, anumte cunostinte se uita chioras...

[roxanaa]

Da, asa este!!!Stii, relatia de 5 ani este cu un barbat de varsta apropiata de a mea, dar nu ma incanta deloc, pe cand cu asta casatorit este alta treaba...desi ne vedem pe ascuns cateva ore la cateva zile, parca imi incarc bateriile alaturi de el, ma intelege in toate problemele, si parca am devenit dependenta de el, dar familia mea sunt sigura ca ar fi contra relatiei tocmai pt diferenta de varsta si pt ca as destrama o familie, dar pot sa ma pun cu sentimentele???Daca asta simt??
Uneori il mai iau la intrebari in legatura cu sotia sa, si mereu imi spune ca e dispus sa o lase pt mine, iar faptul ca tinem relatia pe ascuns este pt ca imi face mie pe plac, nu pt ca vrea sa stea cu nevasta-sa, si pt asta il apreciez...dar mi-e ciuda cand e cu ea, parca iau foc!!

[Bia]

In cazul asta ar trebui sa te hotarasti. In felul asta raniti persoanele de langa voi si va raniti si pe voi insiva.

[Diana.]

Cind sentimentele imi spun sa ma arunc in hau legata si de altii fiind, logica si bunul simt imi spun sa ma tin de ceva sa ma salvez, pentru sintem- cel putin in teorie - creaturi rationale.

[Cindy]

Ma gandeam ca viata e foarte ingrata. Suntem ingraditi sa avem acces la un numar foarte restrans de persoane, ceea ce micsoreaza si mai mult sansa infima de a ne gasi "jumatatea", care sa ne completeze ca fiinte si sa corespunda standardelor fiecaruia. Mai intai de job, care ne rapeste cel putin 8 ore din zi si multa energie, la care se adauga si traficul (care iti mananca poate si mai mult de 2 ore intr-un oras aglomerat), cercul de prieteni care poate fi mai mereu acelasi, cluburile, cafenelele si alte locuri frecventate nu sunt cel mai fericit loc de socializare samd. Deci care este posibilitatea sa descoperi persoana cu care sa fii compatibil din toate punctele de vedere? Cand lumea este atat de mare si inca necunoscuta. Si ce poti face daca apare intr-un moment relativ tarziu al vietii, cand poate fiecare este angajat in alte obligatii, poate casnicie si copii? Poate nici nu stiai ce inseamna dragostea pana in acel moment si ai confundat sentimentul anterior din lipsa comparatiei. Te desparti, ai curaj sa risti sa incepi un nou drum si sa lasi in urma o intreaga istorie? Nu sustin partea amantilor, doar ca viata mi se pare tare ingrata cum spuneam...

Existentialele mele de la 2 noaptea.

[Fanny]

Pe ideea asta, ar trebui ca Paris Hilton & co sa-si fi gasit de mult perechea, din moment ce n-a fost nevoita sa stea in trafic sau sa-si castige existenta. Dar viata nu e asa de ingrata si mai multe sanse sa-si gaseasca alesul le are Maricica, fata care nu viseaza la cai verzi pe pereti si care stie ca "nu aduce anul ce aduce clipa". Cele 8 ore petrecute zilnic la serviciu nu te tin sub un clopot de sticla. Ai ocazia sa te "ciocnesti" de oameni care lucreaza in acelasi sediu, sa intri in vorba cu ei, la coada, la cantina etc.
Pe de alta parte, corect este sa-si spui omului de langa tine la revedere, inainte de a te implica intr-o relatie noua, nu sa-l tii "rezerva" in caz ca aventura nu da roadele scontate.