A fi sau a nu fi ... amanta ?! Options

[leo]

Leo, daca nu ar fri primit fata "ajutor" si de la distinsul fost barbat de familie/viitor sot, indiferent ce ar fi facut, putea sa stea in cap/ sa il violeze/sa il ameninte cu pistolul la ceafa, tot nu s-ar fi intimplat nimic. (IMG:style_emoticons/default/wink.gif)

ei si tu, ala nu poate fi numit barbat. poate doar "baiat mare". barbatii isi asuma responsabilitatile fata de familie, eventual greselile (daca e cazul). ala e doar un om imatur, care a dovedit ca a ratat o relatie si care o va rata si pe a doua. mai stiu eu unul care e la a patra nevasta. ce simt al responsabilitatii sa aiba un asemenea om. sa fiu femeie nici nu l-as saluta pe strada.

This post has been edited by leo: Feb 16 2010, 02:46 PM

[Diana.]

Ei, si tu acuma! Ce barbat descrii tu acum nu mai e barbat, nu e nici situatie utopica macar, ci pur si simplu, o rara avis. (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)
Pentru asemenea barbati ar trebui deschise parcuri de protectie, sa nu le dispara saminta. Serios, genul de barbat care isi respecta familia, sotia, copiii si, de fapt, prin asta, pe sine insusi, e foarte rar...
Iar eu am o teorie, verificata pina acum: toti cei care si-au lasat primele neveste ca sa se insoare cu amantele, au "recidivat" cind fosta amanta le-a devenit nevasta.
Ca unele obiceiuri nu se schimba, indiferent cit si-ar schimba naravul, scuzati, nevasta.

[Globetrotter]

Eu sunt pe principiul: nu judeca pana nu ajungi in situatia respectiva. Mi se pare mult mai sanatos si mai corect. Am auzit foarte multi oameni zicand "eu nu as face asa ceva niciodata" dar adevarul este ca nu poti stii dinainte cum vei reactiona pus intr-o anumita situatie. De aceea nu este bine nici sa judeci cand nu stii prin ce a trecut o persoana.
Leo, eu nu inteleg asta cu "si iti mai imaginezi ca e si iubire" (IMG:style_emoticons/default/doh.gif) . Sau, altfel spus, m-a amuzat tare. Cine e in masura sa spuna care este iubire adevarata si care nu? Sau poti tu oare sa arunci piatra primul, esti chiar fara de pacat? O familie nu se destrama pentru ca "a intervenit o femeie". Daca nu era ea era alta, mai tarziu. Oamenii nu sunt papusi de carpa sa poate fi influentati asa usor. (IMG:style_emoticons/default/bigwink1.gif)
Dupa parerea mea, iubirea este un legamant mult mai puternic decat un act. Totusi, cred ca aceste lucruri se intampla, intr-adevar, atunci cand oamenii nu-si asuma responsabilitati. Atunci cand te casatoresti trebuie sa fii sigur de alegerea facuta, sa fi constient de faptul ca persoana de langa tine va fi singura cu care vei ramane toata viata, pe care o vei iubi, cu care vei face dragoste. Asta daca vrei genul asta de relatie.
Sa nu ma intelegeti gresit, nici eu nu sunt de acord cu faptul ca barbatul si-a parasit familia si mi se pare normal sa lupti pana in momentul in care nu mai exista alta solutie. Dar din punctul ei de vedere, pot intelege ca dragostea orbeste. Corect ar fi fost sa nu aiba de la bun inceput o relatie cu un barbat casatorit si din cate inteleg nu este chiar asa grozav barbatul asta, doar ca s-a amorezat de el. (IMG:style_emoticons/default/happy.gif) Si poti oare sa te lupti cu dragostea, chiar daca te duce unde n-ar trebui? (IMG:style_emoticons/default/rolleyes.gif)

P.S. Nu este nevoie sa citati daca se intelege cui raspundeti.

[laddy]

Va multumesc tuturor pentru toate remarcile, fie ca au fost bune sau rele.
Nu stiu cum de nu mi-a pasat de nimeni si de nimic, m-am transformat intr-un om care gandeste doar pentru sine si am reusit sa ajung pana aici.
E ciudat, dar nu simt remuscari pentru ca s-a despartir el de familie, eu ma gandesc la dragostea noastra si mi-se pare nedrept ca nu putem sa ne iubim asa cum am vrea.
Sunt convinsa ca el nu va calca stramb din nou pentru ca am avut timp sa il cunosc si imi dau seama acum ca el a renuntat la extrem de multe lucruri din viata lui, lucruri care il defineau.
Singura mea dorinta acum este sa put

em sa traim asa cum am vrea si toate eforturile pe care le-am facut sa nu fie in van.

[coasta_lui]

Va multumesc tuturor pentru toate remarcile, fie ca au fost bune sau rele.
Nu stiu cum de nu mi-a pasat de nimeni si de nimic, m-am transformat intr-un om care gandeste doar pentru sine si am reusit sa ajung pana aici.
E ciudat, dar nu simt remuscari pentru ca s-a despartir el de familie, eu ma gandesc la dragostea noastra si mi-se pare nedrept ca nu putem sa ne iubim asa cum am vrea.
Sunt convinsa ca el nu va calca stramb din nou pentru ca am avut timp sa il cunosc si imi dau seama acum ca el a renuntat la extrem de multe lucruri din viata lui, lucruri care il defineau.
Singura mea dorinta acum este sa put

em sa traim asa cum am vrea si toate eforturile pe care le-am facut sa nu fie in van.

Pai si ramai fara amant????
Eu zic ca te grabesti.Amantul este amant iar sotul este sot..........

[leo]

Va multumesc tuturor pentru toate remarcile, fie ca au fost bune sau rele.
Sunt convinsa ca el nu va calca stramb din nou pentru ca am avut timp sa il cunosc si imi dau seama acum ca el a renuntat la extrem de multe lucruri din viata lui, lucruri care il defineau.
Singura mea dorinta acum este sa put

em sa traim asa cum am vrea si toate eforturile pe care le-am facut sa nu fie in van.

stii? eu ma feresc de oamenii care au pierdut mult in viata (si cunosc bine specia, iar aici nu ma refer doar la mariaje ci si la lucruri materiale). oamenii astia s-au obisnuit sa piarda. pana acum am gasit si un campion, care a pierdut 4 case la rand ca nu a platit cheltuielile de intretinere. la sfarsit si-a pierdut si familia ca nu l-a mai suportat nevasta dupa ce a cumparat o rabla din banii de apartament vezi tu... unii oameni nu isi asuma responsabilitati. pentru ei daca merge, merge, daca nu isi iau talpasita. eu nu pun lucrurile in balanta.

This post has been edited by leo: Feb 17 2010, 11:36 PM

[leo]

Leo, eu nu inteleg asta cu "si iti mai imaginezi ca e si iubire" (IMG:style_emoticons/default/doh.gif) . Sau, altfel spus, m-a amuzat tare. Cine e in masura sa spuna care este iubire adevarata si care nu? Sau poti tu oare sa arunci piatra primul, esti chiar fara de pacat? O familie nu se destrama pentru ca "a intervenit o femeie". Daca nu era ea era alta, mai tarziu. Oamenii nu sunt papusi de carpa sa poate fi influentati asa usor. (IMG:style_emoticons/default/bigwink1.gif)
Dupa parerea mea, iubirea este un legamant mult mai puternic decat un act. Totusi, cred ca aceste lucruri se intampla, intr-adevar, atunci cand oamenii nu-si asuma responsabilitati. Atunci cand te casatoresti trebuie sa fii sigur de alegerea facuta, sa fi constient de faptul ca persoana de langa tine va fi singura cu care vei ramane toata viata, pe care o vei iubi, cu care vei face dragoste. Asta daca vrei genul asta de relatie.

Hm, ai citit Viata, Amorul si Moartea al lui Schopenhauer? Daca da, atunci stii ce am vrut sa spun. E o carte din care eu unul as da examen celor care se casatoresc. In masura sa spuna care este iubirea adevarata si care nu este orice persoana care poate sa faca distinctie intre atractie sexuala si iubire. Si, da, ai dreptate, iubirea este un legamant mult mai puternic decat un act dar majoritatea sa casatoresc in urma unei atractii sexuale si nu a iubirii. Un instrument de masura a iubirii este autoanaliza: vezi sau nu si calitatile si defectele persoanei respective? Ignori defectele sau le accepti? Atractia sexuala specifica oricarui mamifer (a se intelege dragostea) se bazeaza pe ignorarea defectelor partenerului. Iubirea pe de alta parte se bazeaza pe acceptarea lor. Asta e ce am observat din studiul LTR-urilor mele. Dar fara sa ma inspir de undeva nu puteam sa imi dau seama.

[tudormihaela]

categoric nu (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

[alexandra93]

Fetelor, ma tot gandesc de vreo cateva zile....care o fi radacina problemei? Vad zi de zi tot felul de cazuri, amantlacuri, neveste inselate, divorturi, familii destramate. Intrebarea ar fi urmatoarea : de ce ajungem noi femeile (si spun "noi" pentru ca da, am fost si eu la un moment dat in aceasta neplacuta situatie) sa devenim amante? Desigur, povestea e alta de la caz la caz, fiecare amanta isi imagineaza ca in cazul ei este ceva special. Dar totusi stau sa ma intreb daca nu cumva miezul problemei este pe undeva comun.

Sa fie oare vorba despre tentatia fructului oprit? Inseamna ca ne multumim cu putin? Consideram ca tot e mai bun decat nimic? Sa fie vorba de principii si valori? Ce fel de atractie mistica exercita asupra noastra barbatul insurat?

Daca ati fost in situatia asta, sau cunoasteti cazuri sau pur si simplu aveti o parere, ajutati-ma sa inteleg.

in cazul in care esti pe post de amanta esti ca o umplutura...dar bine daca tu sti ca mai are o relatie si vrei sa fi pe post de amanta inseamna ca nu ai mandrie de fata si ca iti bati joc de tine (IMG:style_emoticons/default/zapacitul.gif) ...daca stai din interes e alcv ....

[Diana.]

Daca tu stii si vrei sa fii. (IMG:style_emoticons/default/wink.gif)