Quiz culinar, joc Options

[kalua]

Ei, daca voi nu vreti, va-ntreb eu: care-i cel mai scump aliment din lume?

[Diana.]

caviar? condiment ar fi sofranul... dar nu... trufele?

[Cleo]

off quiz.
am citit pe undeva de un peste (sau ceva taratoare?) de ordinul zecilor (sau sutelor?) de mii de $ si chestia asta era si otravitore in cantitati mai mari. mancat cu masura provoaca niste halucinatii surate cu efectele drogurilor (IMG:style_emoticons/default/ohmy.gif)

[kalua]

Maat, randul tau, caviarul de Beluga e.
Trufele-s pe locul doi, apoi urmeaza sofranul.

cleolici, exista si un fel de caracatita otravitoare, se mananca bine infasurata pe un bat si se impinge pana in fundul gatului, cu mare atentie, sa nu atinga nimic in gura, apoi se inghite (deci nici nu i se simte gustul, numai asa, sa zica c-au mancat ceva foarte periculos care i-ar fi putut omora (IMG:style_emoticons/default/zapacitul.gif) ). Astea-s prostii pentru cei care nu mai pot de bani si nu mai stiu ce sa faca pentru nitica adrenalina. (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif) La CSI Miami am vazut asa un caz si-am trecut calare pe google sa studiez problema. (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)

off topic: sa ne vezi si la Dr. House cum stam cu un laptop langa noi (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)

[Cleo]

kari (IMG:style_emoticons/default/morderis.gif) imi si imaginez "ce-a zis? cauta repede sa vedem ce-i " ...eu cred c-o sa-l iau en-gros de la videoteca. aici incepe la ora 10 si io la ora aia dorm ca o zana
cat despre izvoare de adrenalina ... multi nebuni mai sint pe lumea asta. s-ar hrani sate intregi in lumea a 3-a de banii aia.

[Diana.]

Boon...
Urmataorea intrebare: cum au aparut mititeii ca fel de mincare?

[Teocris]

O fi lipsit la careva matele pentru carnati , i-a fost foame si s-a gandit sa-i puna pe gratar (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)

[Diana.]

BINGOOO!
Pe la sfirsitul lui 1870 si dupa 1900, in Bucuresti aveau mare cautare cirnatii numiti "patricieni".
Micii au fost intr-un fel "inventati" din intimplare pare-se de Brezoianu, care s-a dus la Gambrinus (era client"fidel" ) si a cerut, ca de obicei , cirnati patricieni. L-au refuzat, pe motiv ca nu au mate. Atunci a cerut sa i se puna compozitia de patricieni pe gratar fara mate...erau buni, insa si s-a constatat ca sunt buni dar se lipeau si isi schibau forma intr-un mod tare ciudat (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif) . Un bucatar a framintat compozitia mai mult, i-a pus si un pic de bicarbonat si putina apa si asa s-au inventat..."micii"... (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)
Gambrinus il avea de patron pe Caragiale. (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)
Mai jos, reteta lui Brezoianu, "inventatorul" fara voie al celebrilor mititei...

Bucuresti, la 16 Iunie 192..(?)

Onorate Domnule Ofiter!

Pentru caci fiecare vizita a Domniei voastre, ca si cu 20 ani in urma cele ale tatalui Domniei voastre, dinpreuna cu cinstitul Conu Iancu Caragiale este, pe linga onoare, si un deosebit eveniment pentru localul nostru, vroiesc sa dau la rindu-mi dovada de cavalerism, impartasindu-va la dorinta onoratei Dumneavoastra sotii, Domna Mariuta Baciu, retetariul de preparare ai mititeilor nostri, care, dupa cum bine stiti, sunt cei mai laudati din tot Bucurestiul.
Astfel dau dovada de incredere in Domnia voastra spre a nu trada nicidecum secretul deliciosilor nostri mititei, secret pe care la rindul meu l-am primit de la marele Maestru Gastronom D-l Tica Preoteanu, antemergatoriul meu la conducerea bucatariei Carului.
Adresez aceieasi rugaciune si onoratei Dumneavoastra sotii, Doamnei Mariuta, celei mai desavirsite amfitrioane pe care sunt bucuros sa o fi cunoscut. Perfectiunea seratelor de cina din casa Domniilor voastre, la care, multumesc lui Dumnezeu, am fost poftit, mi-au determinat hotarirea sa va divulg taina celui mai de pret preparat culinar care ne cinsteste numele in capitala, in tara intreaga si in strainatate.

Mititeii sunt un produs culinar din carne de vita, in stare finita de sapte pina la opt centimetri si la o grosime de cam trei centimetri, ce se servesc ori ca o gustare intre mese la o halba de bere, ori ca entrie, ori ca fel de mincare de sine statatoru. Ei isi au originea in Balkan, provenind din Serbia (?!), dar se intilnesc si in Grecia si Turcia, de unde au fost preluati de bucataria romineasca..Cum le spune si numele, sunt niste rulouri mici, fiind si numiti astefel: mici, in Regat, din carne cu mirodenii, avind menirea sa incinte gustul mesenilor. Se servesc numai proaspat prajiti pe gratar de jar, fie cu tacim, ori la scobitoare sub forma de gustare, fie luati intre degetul mare si aratator ca la bodegile mahalalelor.
Se ia carnita de vaca de la git, fara a se indeparta grasimea si se da de doua ori prin masina, pentru a se marunti cit mai bine si cit mai uniform. Daca va fi carnea prea slaba, se va adauga ceva seu de vaca sau din lipsa acestuia chiar de oaie, ca la 100 pina la 150 de grame pe fiecare kilogram cintarit de carne. Nu se va lua in nici un caz slaninuta, costita sau carne de porc, care nu fac decit sa strice gustul si sa ia din minunata savoare a mitieilor.
Se fierbe o zeama din oase de vaca cu maduva, care se scade bine, din 500 grame de oase la fiece kilogram de carne.

Se pregatesc pentru fiecare kilogram de carne mirodenii si condimente dupa cum urmeaza:
5 grame de piper proaspat pisat marunt
15 grame de cimbru uscat cit mai proaspat pisat marunt
5 grame de enibahar pisat marunt
4 grame de coriandru pisat marunt
2 grame de chimion turcesc pisat marunt
1 gram de anason stelat pisat marunt
10 grame de bicarbonat de sodiu
1 lingurita de zeama de lamiie
1 lingura de untdelemn
1 capatina buna de usturoi aromat si nu din cel iute
La cantitati mai mari de cinci kilograme, se va aduga pentru fiecare alte cinci kilograme de carne, cite o masura mai mult din mirodeniile pomenite.

Procedura
Se framinta carnea intr-un vas pe masura timp de un ceas, adaugind la inceput bicarbonatul de sodiu, care se stinge cu zeama de lamiie. Jumatate din zeama de oase si toate celelalte condimente, afara de usturoi, se adauga treptat, uniform si putin cite putin. Amestecul se acopera si se da la ghetar o zi si o noapte, dupa care se scoate, se lasa citeva ceasuri la dezmortit si se mai framinta o data pret de o jumatate de ceas cu restul de zeama de oase dezmortita. Se face un mujdei de usturoi cu apa calduta dintr-o capatina pentru fiecare kilogramm de carne, care se lasa la tras o jumatate de ceas. Se stroarce mujdeiul de usturoi intr-un tifon, se adauga sucul de mujdei si se mai framinta odata amestecul pret de un sfert de ceas. Se da din nou la ghetar pina a doua zi. Pret de trei ceasuri inainte de a fi prajiti si serviti mititeii, se scoate amestecul de la ghetar, pentru a se incalzi si inmuia; dupa trei ceasuri sau cind s-a dezmortit amestecul, se formeaza mititeii ca de de un deget mare lungime si ca de doua degete grosime, se ung cu untdelemn pe toate partile si la capete si se lasa sa stea la zvintat un ceas.

Se prajesc pe jar iute de lemne sau carbune, ungindu-se din cind in cind cu mujdei, asa ca sa prinda o crusta rumena de jur imprejur. Gratargii nostri intorc fiecare mititel doar de trei ori pina este prajit. La prajit mititeii vor scadea putin, de unde si denumirea lor, sau cea de mici. Nu se lasa sa se patrunda, ca sa nu se usuce sucul care contine savoarea condimentelor. Daca se prajesc la foc prea mic, mititeii scad prea tare, se usuca, lapada tot sucul aromat si devin seci. Se servesc alaturi de chifle proaspete ori felii de franzela, cu Mustard de Dijon sau mustar picant si aromat, dupa preferinta si cu sare si ciusca (ciuşcă este ardeiul iute)..

Doar si numai asa veti optine mititei savurosi cum se zice ca numai la noi sunt. Cunosc multi din asa numitii gastronomi prin birturi si bodegi mai ales prin mahalale, care din nestiinta ori din spirit de falsa economie inmultesc aluatul de mititei cu alte soiouri de carne de porc, cal ori oaie. Afara ca scad mai putin la prajit decit ca cei de carne de vaca, nu au pe departea gustul si savoarea mititeilor adevarati. O greseala mare mai este si zgircenia la condimente, mai ales la usturoiu si piperu. Mai cu seama usturoiul este partea dominanta a gustului atit de specific al mititeilor.

Sunt fericit sa dezvalui Doamnei Mariuta acest mic secret, pe care stiu ca nu il va da mai departe, asa cum nici eu nu-l voi dezvalui decit urmasului meu Maitre Cuisinier cind imi va lua locul la Caru cu Bere! Mititeii preparati de Dinsa sunt extrem de gustosi, dar simtul meu gustativ mi-a dezvaluit imediat lipsa coriandrului, a anisului stelat si al chimionului turcesc. Cu aceste mirodenii, mititeii Doamnei Mariuta vor fi inegalabili!
Va astept luna viitoare cind va intoarceti cu regimentul din manevre, dimpreuna cu Domnuii Ofiteri Dinu si Vatache spre a savura o tava de mititei si citeva halbe impreuna!
Dorindu-va sanatate, voie buna si noroc, va rog a-i transmite umile sarutari de miini Doamnei Mariuta, cea mai desavirsita gospodina si Doamna din inalta societate!
Dumnezeu sa va ajute!

Cu respect si devotiune, al Dumneavoastra,
Brezoianu

[Cleo]

ce dragut. (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

[scumpic]

Mi-a placut foarte mult sa citesc in afara de reteta si pentru limbajul folosit atunci.Era alta lume, alte vremuri!