Viata din Anii Mei, Jurnalul lui fleurdelis Options

[katy87]

asteptam urmatorul episod (IMG:style_emoticons/default/kiss.gif)

[dr_wise]

Fleur, am descoperit jurnalul tau joi noaptea...demult n-am mai citit ceva asa de interesant! Este o placere sa descoperi ce viata interesanta au unele persoane, sau poate ca multe dintre noi trec prin astfel de momente, dar nu stiu sa le aprecieze si sa le priveasca asa cum le vezi tu, cu bune si cu...bune...eu sunt convinsa ca asa tb sa se intample si ca fiecare pas din viata ta, din viata fiecareia, este acolo unde este fiindca asa tb sa fie si fiindca tb sa-l pregateasca pe urmatorul, iar si iar, pana la rezultatul final.
Si cred ca Dzeu ii incearca doar pe cei care pot duce o astfel de cruce, dar rasplata e cu mult peste asteptari.
Cred ca tb sa fii foarte mandra de viata ta de pana acum si mai cred ca esti o optimista prin definitie si asta e partea cea mai buna. E bine ca toate experientele negative nu te-au inrait, ci au reusit sa te faca sa le apreciezi mai tare pe cele pozitive.
Te rog sa primesti admiratia mea sincera. Imi plac astfel de femei, imi doresc sa fiu o optimista toata viata si sa apreciez fiecare clipa, cu bune si cu rele. Pana la urma avem o singura viata si merita traita frumos...
Iarta-ma pentru palavrageala mea, am vrut doar sa stii ca te admir si ca-ti doresc sa ti se implineasca toate gandurile bune...sunt convinsa ca asa se va intampla, gandirea pozitiva atrage numai lucruri bune.
Si te rog, scrie mai repede urmatorul episod, c-am ajuns sa dau tarcoale jurnalului tau de cel putin 10 ori pe zi!!!! Am devenit dependenta!!! Nu-mi mai trebuie "Neveste disperate", "Grey's Anatomy", nimic!!! Vreau doar episoade din "Viata din anii mei"!!!!
Iti doresc o zi minunata!!!

This post has been edited by dr_wise: Oct 27 2007, 09:53 AM

[fleurdelis]

(IMG:style_emoticons/default/morderis.gif) Hai ca mi-ai facut noaptea frumoasa!!! Multumesc pentru frumoasele cuvinte...si sa stii esti un bun psiholog, e foarte adevarat ce-ai spus.
Acum ma duc la somn dar sper sa-mi vina curind iar cheful sa povestesc...si eu abia astept!

[fleurdelis]

Sa nu furi!
Asta e a opta porunca si eu incerc sa respect aceste porunci cu sfintenie desi uneori nici nu-mi dau seama ca le incalc...Nu sint foarte religioasa...mai binezis sint credincioasa si credinta mea e foarte personala asa incit unii fanatici chiar spun ca sint o pacatoasa si poate chiar asa este, dar din fericire Dumnezeu ma iubeste foarte tare si scoate nuielusa sa ma avertizeze rapid cind grsesc. De asta tot ce mi se intimpla rau stiu ca e bumerangul care se intoarce la mine.
Asa s-a intimplat in ziua aceea din vinerea mare cind am framintat cozonaci si deoarece nu aveam cuptor in apartament am aranjat cu Ezra sa venim sa coacem la el...Am pus aluatul framintat in sacosa l-am luat si pe Stef si am plecat lasind acasa toata averea mea...salariul pe care tocmai il primisem in ziua aceea si bijuteriile pe care din graba nu le-am mai tras pe mine...A doua zi dimineata suna prietena mea sa venim repede ca a intrat cineva in casa si a luat totul. Am crezut ca glumeste si poate ne cheama ca-i e urit singura dar din pacate chiar asa era. Inainte cu o saptamina mincasem un sandwisch la un chiosc in drum spre servici si din graba mare uitasem sa platesc. Mi-am amintit abia cind am ajuns la 2-300m si un impuls ma tragea sa ma intorc sa platesc dar altul imi spunea nu! Intarzii la servici si nu-i mare lucru pin la urma, n-or saraci ei din asta. A doua zi trecind pe acolo iar imi spuneam ca ar trebui sa le dau banii oamenilor dar parca mi-era rusine si tot asa in fiecare zi pina in ziua nefasta cind am pierdut de mii de ori mai mult si am inteles de ce...
Acum chiar eram in situatie critica si nu stiam ce sa fac pentru ca nu mai aveam nici bani sa platesc chiria si imi era si frica sa ramin mai departe in acel apartament care era intr-o zona destul de periculoasa si era expus la orice. La Ezra nici vorba sa ma intorc, n-am vrut cu nici un chip sa mai accept ajutorul lui... mi-am spus ca daca accept acum sint un om slab si asa o sa ramin. Asa ca am refuzat orce ajutor din partea lui si am mai ramas in acel apartament o luna, timp in care biroul in care lucram s-a inchis si am ramas si fara servici...totusi banii pe care i-am primit pentru concediu si daune au fost de ajutor si intr-un fel chiar m-am bucurat ca am pierdut acel job care imi lua zot timpul. Salariul pe care il luam se ducea rapid pe chirie si pe alte cheltuieli mai ales ca bietul copil singur fiind acasa folosea telefonul la maxim pentru a vorbi cu bunica in RO, pe care o ruga sa-i aduca la telefon si catelu si pisica sa-i auda cum latra si cum miauna...si asta ma costa pe mine in fiecare luna o gramada, dar prea mult nu puteam sa-i reprosez pentru ca imi era tare mila de el cind il vedeam cit sufera de dorul casei si mai ales al bunicii.

[fleurdelis]

In acest rastimp am inceput sa gindesc serios ce vreau sa fac cu viata mea si mai ales a copilului meu...ma framinta in special faptul ca-l vedeam pe el ca sufera de dorul casei si nu se acomodeaza cu noua viata in Israel. Trecuse deja un an de cind era cu mine. Mi-am spus ca nu am dreptul sa-l oblig sa traiasca acolo daca nu-i place dar totusi e doar un copil si poate nici eu n-am facut totul ca sa-l ajut sa se acomodeze asa ca intr-o zi m-am prezentat la ministerul invatamintului si am expus problema mea. Am primit oferta de a-l trimite intr-un internat unde avea conditii foarte bune si era tot timpul in mijlocul copiilor de virsta lui. Am discutat si cu el si a fost de acord sa incercam si varianta asta. Intr-un fel m-am bucurat dar asta insemna ca tot despartiti vom sta 5 zile pe saptamina in schimb speram sa se bucure de compania copiilor de virsta lui.
In sfirsit a fost aprobata cererea si pentru urmatorul an scolar stefan urma sa stea intr-un internat de lux. Eu mi-am gasit destul de repede o slujba de secretara la un senator. Nici nu visasem sa am asa un noroc. Tot uitindu-ma prin ziare dupa oferte de munca vad ca cineva cauta pereche care poate fi si din alta localitate pentru munca de secretara si administrare a casei si respectiv gradinar, in schimb ofera locuinta si salariu atragator. Desi nu-mi faceam iluzii, pentru ca nu indeplineam toate conditiile cerute, m-am gindit sa incerc si am sunat. Am fost chemata la interviu.

[Fanny]

mai vrem! mai vrem... acum, daca ai inceput, spune toata povestea! (IMG:style_emoticons/default/pistolar.gif)

[dr_wise]

Corect! Episodul asta fuse prea scurt... (IMG:style_emoticons/default/magindesc.gif) ar fi tb date doua episoade o data!!! (IMG:style_emoticons/default/wink.gif)

[fleurdelis]

Bun! Ma duc eu la interviu inarmata cu citeva recomandari si echipata cu cea mai potrivita costumatie ca sa arat a secretara...am intrat in biroul din centrul Tel-Avivului cu slabe sperante si cu inima cit un purice dar tocmai pentru ca stiam ca nu am prea multe sanse mi-am spus ce o fi o fi nu-mi pasa, intru cu tupeu ca oricum n-o sa primesc jobul.
Secretara m-a invitat sa astept in antecamera si dupa putin timp m-a invitat in imensul birou de la etajul 12 unde abia se zarea senatorul la capatul unei mese kilometrice.
m-a intrebat de ce vreau slujba asta si i-am spus fara menajamente adevarul...i-am spus ca am lucrat pina acum la un birou de arhitectura unde trebuia sa stau aproape toata ziua si in schimb copilul meu raminea singur acasa si toti banii se duceau pe cheltuieli...i-am spus ca ma atrage faptul ca se ofera locuinta si salariu atragator, vorbesc franceza si engleza dar nu am pereche care sa fie gradinar sau macar sa poata lucra ca gradinar...in schimb am bagat asa la vrajeala ca am copilul care este destul de voinic si in timpul liber ar putea sa ma ajute...cit despre gradina i-am spus ca nu-i nici o problema as putea sa rezolv eu si asta cu ajutorul copilului.
A zimbit, mi-a multumit pentru faptul ca am venit la interviu si mi-a spus sa astept raspunsul la telefon!
A doua zi am primit telefon de la secretara care m-a felicitat ca am primit slujba si mi-a dat adresa si ora cind trebuie sa ma duc sa iau in primire...

[fleurdelis]

Am ajuns la ora stabilita in fata unei case...mai bine zis castel cu garduri inalte. Cind am intrat am ramas uimita de marimea si impozanta casei...Am strabatut curtea imensa cu palmieri trandafiri si tot felul de plante exotice si mi-am dat seama de ce a zimbit senatorul cind i-am spus ca eu pot sa lucrez si in gradina. am ajuns intr-un living pardosit cu marmora roz din mijlocul caruia urcau la etaj si coborau la subsol in spirala, scari cu balustrada sculptata de o rara frumusete din aceiasi marmora roz...in fata cam la o suta de metri se vedea prin ferestrele glisante cit tot peretele o piscina imensa strajuita cu palmieri si gazon bine ingrijit. Imensa usa de la intrare era din lemn sculptat si mi-a fost deschisa de insusi senatorul care de asta data parea mult mai uman ca sa nu spun chiar familiar.
Mi-a spus ca aici va fi locul meu de munca si este domiciliul sau personal, mi-a spus ca locuieste impreuna cu cei doi fii ai lui unul de 18 si unul de 27 de ani si a inceput sa-mi explice care sint sarcinile mele...In primul rind aveam obligatia sa raspund la telefoane si sa notez exact ceea ce mi se spunea, trebuia sa primesc personajele importante care veneau in casa, sa verific ce lipseste in gospodarie si sa cumpar, sa verific menajerele care veneau de doua ori pe saptamina si sa am grija ca totul sa fie in ordine, apoi mi-a spus ca trebuia sa ma scol la ora 7 dimineata si sa-i fac sucul de fructe pe care trebuia sa-l gaseasca musai pe noptiera din dormitor cind iesea de la dus si seara pentru ca el ajungea destul de tarziu acasa trebuia sa-i pregatesc o anumita gustare...intodeauna aceeasi, pe care el urma sa si-o incalzeasca singur la micro ca sa nu ma mai deranjeze pe mine.
Apoi mi-a aratat camera mea care de fapt era un adevarat apartament la demisol si mi-a spus ca nu are nimic impotriva sa vin cu tot cu copil acolo si sa-i spun neaparat daca totul este in regula sau mai am nevoie de ceva.
Nu-mi venea sa cred...nici macar nu mi se cerea ceva foarte greu, era clar eram un fel de butller si chiar mi se parea frumos si amuzant, mai ales ca-mi era dat sa locuiesc intr-un asemenea palat...hm...chiar si la demisol!
A dua zi m-am instalat acolo cu Stefan cu tot pentru ca acum era in vacanta si apoi urma sa mearga la internat...

[angeldust]

cand ceva pare prea frumos sa fie adevarat..de obicei e prea frumos sa fie adevarat (IMG:style_emoticons/default/biggrin.gif)
astept cu nerabdare sa vad ce surprize ti-a pregatit domnul senator cu multe tabieturi (IMG:style_emoticons/default/magindesc.gif)