Sa ma marit, sa nu ma marit ..., Ce e de facut ? Options

[Dore]

Poate ca aveti cea mai mare dreptate - dar cum ii explici unui copil de ce are doar mama si de ce nu este si el la fel ca ceilalti copii, adica leganat si de atentia zilnica a unui tata casatorit cu mamica lui? ;)

[sunny]

Dore, tu vorbesti de casatorie la modul ideal...Da, ar fi bine sa traim intr-o lume in care oamenii se casatoresc, fac copii si traiesc in armonie pana la adanci batraneti...realitatea e ca sunt foarte multi copii cu parinti care daca nu se urasc se tolereaza unul pe celalalt si daca ar fi sa aleg o familie de genul asta si una in care parintii nu sunt casatoriti dar se iubesc si sunt fericiti as alege varianta a doua...

[Tsunami]

mey...dar barbatii?
barbatii nu spun nimic despre acest subiect? >:(

okay, ce-ai vrea sa spun?
cum consider eu casatoria?

casatoria e un cuvant. relatia intre 2 oameni (continuarea "de sexe diferite" a disparut) e curajul de a incerca sa prinzi pensionarea langa un om cu care esti de acord sa imparti totul.

frica?
nu inteleg ce e de speriat.

n-am auzit pana acum sa fi murit cineva din casatorie.
casatoria merge sau nu merge. contine respect sau nu. se face cu compromisuri sau nu. e pur si simplu o relatie cu o hartie de la primarie (na ca scriu si poezii)

eu nu vad casatoria ca un "highlight" in viata unui om. casatoria priveste un cuplu. punct. si ar trebui sa fie un moment intim in care cei implicati (cuplul) sa fie fericiti. in nici un caz sa nu faca "ca asa se face" sau sa beneficieze altii de fericirea lor. aia e un fel de bullshit. de ajuns ca procedura casatoriei exista pentru societate nu pentru cuplu.
pentru cuplu conteaza primul sarut, prima mangaiere, un zambet pornit din inima in privirea partenerului, prima noapte de dragoste, a doua, a treia, ...., primul copil, primii pasi ai copilului etc
restul? se face pentru cei care ne inconjoara si care nu merita feliile de fericire ale cuplului.

[VisNetic]

personal consider ca ar trebui sa existe ore la scoala despre ce presupune viata ca adult, si capitolul casatorie; prea multa lume se trezeste dintr-o data adult si habar n-are ce se face in acest caz...sunt sigura ca daca s-ar invata in scoala ca asta nu se face si asta nu se face; regului de comportare cu sotul/sotia cu socrii cu rudele, reguli la nunta, reguli prin vecini si prieteni, ma rog tot felul de reguli DACA TREBUIE (si trebuie), n-am vedea atatea casnicii esuate, atata lume deziluzionata...intr-un fel pleci dintr-o prietenie si in alt fel dintr-o casnicie....
Si ma ingrozeste sa aud ca "nimic nu-i deiferit prin casatorie, ce ca am o hartie la mana.." ar trebui sa fie, mai ales pt cei care au ales sa faca asta intr-o biserica, unde indiferent de crezul suprem, ar trebui sa insemne the world pt cei doi....juram dragoste eterna "for better and worse" si este atata lume care sa ne auda...
Stiu sunt idealista, n-am fost casatorita in biserica, de un preot si acum ma gandesc ca mi-as dori nivelul ala de spiritualitate, ceva care sa insemne "forever" si sa ramana asa.
Si cand ma gandesc ca inca nu cred in Dumnezeu....

[ella]

okay, ce-ai vrea sa spun?
cum consider eu casatoria?

casatoria e un cuvant.

nu stiu tsume...parerile sunt impartite (si e normal sa fie asa). vb cu un prieten, insurat, care imi marturisea sincer ca il incearca din ce in ce mai mult sentimentul ca a esuat. "sentimentul ca a esuat intr-o casatorie" (exact asa s-a exprimat).
ca dupa o viata plina de aventuri, crede el, pt o femeie un camin este limanul, oaza, implinirea, linistea de care are nevoie.
dar pt un barbat, in schimb, dupa o viata de aventuri, caminul e o renuntare, o coborare a steagului, un abandon, o abdicare...

"de ce?" l-am intrebat.

"pt ca omul, prin natura lui", mi-a raspuns el, "viseaza, tanjeste, spera. omul, din constructie, e facut sa aspire. toti ne dorim mai mult si mai bine. toti vrem, pe langa ce avem, si altceva. o data ce-ai avut ceva, mai vrei. o data ce-ai obtinut ceva, mai doresti. ciclu vietii continua prin reinnoire, nu prin stagnare. e un dat, e o lege a naturii, iar relatiile fac parte dintr-un ciclu al vietii."

si imi este imposibil sa nu ma gandesc la urmatorul lucru:
oricat de frumoasa ar fi, casatoria limiteaza.
casatoria impune restrictii.
casatoria cere obligatii.
si ca, dupa un timp (mai indelungat...poate 10 ani poate mai multi, nu stiu) poate interveni un sentiment ciudat...
cum sa explic?
sentimentul ca orice ai face...in fiecare dimineata el/ea este acolo.
orice ai face...in fiecare noapte el/ea este acolo.
si este absolut inevitabil ca intr-o buna zi sa te saturi, poate. (nu stiu, nu este obligatoriu...dar se poate intampla si acest lucru. cunosc o gramada de astfel de cupluri casatorite).

te poti satura si de claudia schiffer si de naomi campbell si de eva herzigova. chiar casatorit cu cea mai frumoasa femeie din lume (spre exemplu), ea nu mai este cea mai frumoasa femeie din lume, ci nevasta ta.
si ca ai nevoie de foarte multa imaginatie (si nu numai...) pt a trai cu un om timp de 20 si ceva de ani...pt ca nu suntem facuti sa fim monogami. 

monogamia prelungita este o relicva a unor traditii culturale mostenite, care va disparea incet-incet, putin cate putin....sau ca sa glumesc putin "monogamia ar rezista, daca n-ar ceda sexul"  :)

la asta ma gandesc acum. maine...nu stiu... :)

[berbecutza]

casatoria nu este pt oricine... de multe ori se face pasul asta din cauza "presiunii" societatii...nu trebuie neaparat sa te casatoresti ca sa ai copii sau ca ai atins nu stiu ce varsta...astea sunt idei preconcepute. Nu ma incanta deloc ideea ca dupa ce pasul asta e facut, totul se transforma intr-un SRL, totul devine monoton si te chinui in fel si chip an de-a randul sa mentii "flacara aprinsa" ....

un prieten cu an buni de casatorie  mi-a spus odata "te casatoresti, devii muiere"  :magandesc:
casatoria complica totul inutil, dupa parerea mea si nu concep sa fac pasul asta in viitorul apropiat....

[ella]

pentru cuplu conteaza primul sarut, prima mangaiere, un zambet pornit din inima in privirea partenerului, prima noapte de dragoste, a doua, a treia, ...., primul copil, primii pasi ai copilului etc
restul? se face pentru cei care ne inconjoara si care nu merita feliile de fericire ale cuplului.

imi place cum gandesti...damn.   :-*

si uite iar sar de gatul tau  :hohote: si iar te tuc. opreste-ma ma odata ca o sa fac febra musculara de la atatea sarituri.  :-X

[onutzza]

e alegerea fiecaruia pana la urma, important e ca partenerii sa aiba aceeasi parere despre acest subiect. Daca nu e asa apar complicatiile  :(

[Dore]

Sa fim serioase: casatoria nu este o boala.
Cred ca iti trebuie o anumita doza de umor ca sa te casatoresti in mileniul asta...dar familia continua sa fie celula de baza a societatii. Se spune ca dragostea isi propune pasiunea, dar casatoria isi propune viata.
Pasiuni avem nenumarate...si putem continua sa le avem pana la anumite adanci batraneti, insa putina seriozitate n-a omorat pe nimeni. S-ar putea ca la 40 de ani sa nu mai fim asa incantate sa fim singure pe lume din punct de vedere legal. ;)

[berbecutza]

  :) Dore, nu stiu daca umorul ar trebui sa fie un motiv de casatorie. Si nu, nu este o boala, insa am spus ca acest pas nu trebuie facut aiurea, doar pentru ca asa cere societatea (sau varsta, ma rog). Multi se casatoresc sau fac copii din purul spirit de turma (ah, s-a maritat maricica cu gigel si au si copii..hmmmm...am deja o varsta.. etc) pasul asta trebuie gandit la rece, ca doar o sa traiesti in fiecare zi cu omul ala langa tine.

Si mai am 20 de ani de gandit daca vreau sa fiu singura legal sau nu  ;)