Cum va impacati cu soacra? Options

[ciucinica]

la urmatoarea cauta sa te iubeasca baiatul enorm...ca sa stie sa si-o puna el la punct, daca tu ii povestesti cam ce ai patit in prima situatie , si e dispus sa inteleaga si sa-si imparta tot timpul cu tine, sa te respecta, sa va respecte casa voastra in primul rand....atunci esti pe drumul cel bun....Si un sfat: abordeaza subiecte din trecut , subtil sa vezi cum reactioneaza ea ..Dar fii mai distanta putin ca-i mai bine....Din experienta mea nu stiu ,daca va fi vreodata alta soacra, daca-i voi mai acorda credit sau incredere...Bafta.

[florr]

Buna fetelor! Sunt noua pe aici, cu toate ca va citesc povestile de luni bune, dar astazi am dat peste acest topic si nu m-am putut abtine. Toate in felul vostru aveti dreptate, dar ce te faci daca de 4 ani soacra iti tot spune ca ea vrea sa fie prietena ta si nu soacra ta, iar pe la spate te injunghie cum poate mai bine si de cate ori are ocazia? Stau cu ea in casa, viitorul meu sot este un barbat care merita respectat si iubit din tot sufletul. Nu pot spune ca nu este, toti prietenii, cunoscutii, rudele il respecta si apreciaza, mai putin mama lui, si colac peste pupaza i-o spune si in fata. Erau prieteni cand l-am cunoscut, dar cu timpul el a inceput sa petreaca mai mult timp cu mine decat cu ea, iar femeia a devenit geloasa si agresiva verbal la adresa mea(la inceput, acum si la adresa lui). Pe el il doare acest lucru dar nu ar lasa-o singura pt nimic in lume. Respectul fata de ea ca si persoana mai mare cu aprox 60 de ani fata de mine si ca mama a lui, ma face sa nu-i pot spune in fata ce cred despre ea. Ideea e ca ne face viata amara de cate ori are ocazia si numai din prostii. Ma port frumos cu ea in continuare dar noaptea am cosmaruri din cauza ei. De multe ori imi dau seama ca nu merit asta la varsta mea (23 ani), dar pe de alta parte nu am alta optiune, pentru ca trebuie sa o vad zilnic si nu as suporta sa stiu ca ma cert si eu cu ea. E de ajuns scandalul pe care il face iubitului meu. Ideea e ca m-am saturat si nu stiu incotro s-o iau. Ma doare cand il vad trist, stiu ca il doare, dar nu pot decat sa-i spun s-o ierte ca e batrana si nu-si da seama.
(IMG:style_emoticons/default/crying.gif)

[antenutza]

florr ... rabdare si tutun k nu prea mai ai ce sa faci unui om atat de inaintat in varsta ..nu prea ai cum sa il faci sa vada lucrurile altfel decat le interpreteaza. incearca sa te detasezi un pic de situatzie si sa te bucuri de momentele frumoase mai tare.

fetelor... eu m-am "bagat" in topicul asta pt k am o maaare strangere d inima...am decis sa ma casatoresc ...boon pana aici ...dar durerea e ca pana acum eu nu am apucat sa imi cunosc "soacra" si al meu baiet mi-a zis k parerea la mama lui scumpa conteaza f mult k el vrea k mama lui si sotia lui sa se inteleaga bine. acum dupa ce ca eu aveam deja emotii vis-a-vis de intalnire mai vine si cu o treaba de genul asta ...mama ei de diplomatie si de sprijin.
nush cum o sa iasa dar oricum ... i'll do my best (IMG:style_emoticons/default/biggrin.gif)
(IMG:style_emoticons/default/kiss.gif) u all

[Diana.]

Antenutzo, (IMG:style_emoticons/default/welcome.gif) back!

[antenutza]

(IMG:style_emoticons/default/estifftopic.gif) saru mana...v-am urmarit din umbra si aq vin cu vesti (IMG:style_emoticons/default/biggrin.gif)

(IMG:style_emoticons/default/secret.gif) ma mariiiiiiiiiiiiiiiiiit



hihihihi si mi-am cunoscut si soacra si e o femeie zuper ok, adik ne intelegem bine si ne respectam pozitzia ....sa dea domnul sa fie asa si in continuare
i am haaaaaaaaaaaaappppyyyyyyyyyyyyyyyyyyy
(IMG:style_emoticons/default/rolleyes.gif)


va poop

[kalua]

Felicitari, antenutza! (IMG:style_emoticons/default/floricele.gif)

Dar ne-ai ferici si pe noi dac-ai scrie romaneste, fara k-uri, tz-uri si alte de-astea. (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

[antenutza]

(IMG:style_emoticons/default/blush.gif) oooops

[Crynna]

Eu ma inteleg cu soacra foaaaaarte bine ! Si sa va spun cum fac:
- arat in permanenta ca apreciez tot ce a facut si face bine, o respect in adevaratul sens al cuvantului;
- o ajut cu tot ce pot, de cate ori pot;
- ii fac cadouri, ce stiu ca-i place... i-am lucrat goblenuri, special pentru ea, i-am cusut perdele ,draperiii, etc;
- cand imi da sfaturi proaste, spun ca ea si fac tot ce cred eu... iar daca ma intreaba ii spun " mama-soacra am facut cum m-ai invatat si a iesit foarte bine"... initial e un pic incurcata apoi e multumita;
- cand ma inteapa, (o face din obisnuinta), n-ar vrea sa se scape cu mine... eu ii "ranjesc" ironic si ea se rusineaza;
- cand o pisca un pic invidia facand comparatie intre mine si fata ei ...pur si simplu "nu aud" si am o curiozitate spontana legata de te miri ce, iar ea e fericita ca n-am luat in seama scaparea ei.
Eu o iert pentru micile ei scapari, pentru ca este o femeie simpla, care a stiut sa creasca frumos trei copii si pentru ca o simt ca ma respecta si ca regreta atunci cand are scapari in relatia cu mine.

[Nimphetamin]

Cand i-am cunoscut pe viitorii mei socri, am fost de-a dreptul fericita! Mi-au placut f m, ii admiram pt tineretea lor in gandire, simtire si traire.
Sunt niste oameni f veseli, f primitori si ma iubesc ca pe copilul lor. Ajunsesem sa-i iubesc uneori mai mult decat pe ai mei (IMG:style_emoticons/default/blush.gif)
Asta pt ca ai mei sunt complet diferit de socrii mei: sunt mai morocanosi, singuratici, mereu se plang de batranete, boli, oboseala etc. Asta e un lucru care ma doare f tare, dar nu-i pot schimba (IMG:style_emoticons/default/crying.gif)

Totul a fost perfect pana la cununia civila. Le spusesem de cand i-am cunoscut ca imi voi pastra numele de domnisoara, ca eu ma simt V. pana mor. Niciodata nu au comentat, nu au zis nimic. Cand a fost sa completez acea cerere, declaratie la starea civila si am zis ca imi pastrez numele a iesit un scandal oribil. Pana la urma am luat numele sotului, un nume pe care il urasc si pe care nu-l simt al meu deloc (IMG:style_emoticons/default/nusepoate.gif) (IMG:style_emoticons/default/angry.gif)

Cateva luni de zile nici eu, nici sotul meu nu le-am mai vorbit, dar in timp lucrurile s-au mai domolit. Le-am spus ca n-o sa-i iert niciodata pt ca m-au obligat sa fac ceva impotriva vointei mele, ca oricum o sa fiu o V. toata viata. Asta era in martie anul asta.
Acum lucrurile sunt ok, dar numai la suprafata. Pe maica-sa as putea spune ca am iertat-o, pt ca s-a luat dupa sotul ei, care a comandat toata viata in casa aia. Dar pe ta-su nu-l iert in veci.

Cu toate astea, acum lucrurile sunt asezate, ma simt bine in continuare acolo, radem si petrecem. Fireste ca o sa raman cu supararea asta pe ta-su, dar bine ca macar la suprafata lucrurile stau bine. Ei zic in continuare ca ma iubesc ca pe copilul lor, se lauda cu mine, imi fac tot felul de cadouri si ma alinta mai ceva decat ai mei parinti. Dar ce-am simtit eu pt ei la inceput nu o sa mai revina niciodata (IMG:style_emoticons/default/sad.gif)

[Fanny]

urata experienta, Nimphe. Eu mi-am pastrat numele dupa casatorie, iar parintii lui nu-mi amintesc sa faca din asta un subiect de dezbatere in familie, daramite sa-mi reproseze. Mai degraba ai mei s-au ingrijorat ca ,,vai, viitorii lor nepoteii n-o sa aiba acelasi nume cu mine''. (IMG:style_emoticons/default/zapacitul.gif)