Clubul depresivilor, Pentru cei care trec prin momente grele Options

[dona_r]

pastelata,desigur ca depresia este o boala.o boala psihica si chiar grava.esti sigura ca vrei sa intri asa tinara pe tarimul mlastinos,nesigur si extrem de alunecos al bolilor psihice?nu lua in usor aceste probleme,eu fac voluntariat intr-o lume a acestor boli si te asigur ca nu-i deloc ceva sic sau care aduce o aureola de mister.este dureros,distruge eul si te arunca intr-o lume de singuratate si disperare.
si din cite am citit eu,toti ti-au tratat problema cu seriozitate,ti-au dat sfaturi pertinente,te-au incurajat si chiar ti-au vorbit direct.acum...alegerea iti apartine.

[purple]

Apropo de depresii...vorbeam azi cu o prietena, si m-a intrebat ea ce mai face tralala...si i-am zis ca de vreo luna in coace imi vine sa plang aproape din orice ( adica daca ma uit la un film si cineva in acel -animal, om - film sufera imi vine sa plang...daca e foarte fericit, la fel imi vine sa plan -de data asta de bucurie- daca citesc ceva pe net de exemplu, sau o carte/poveste la fel....daca aflu ceva despre cineva ca in curand i se va intampla nu stiu ce si este foarte fericit(a) la fel) si mi-a zis ca sunt depresiva (IMG:style_emoticons/default/blink.gif)

ok...ideea e ca nu prea cred...nu as avea de ce. Cred ca e doar toamna de vina(si anul trecut prin perioada asta am avut o stare mai ciudata...nu aveam chef de nimic si mereu eram bosumflata si suparata) . Voi ce spuneti?

pai asta patesc si eu de cateva saptamani... plang din orice, nu ma inteleg cu nimeni, imi vine sa tip la toti... totusi am constientizat ca se intampla ceva cu mine si de cateva zile incerc sa fiu mai calma si mai happy, iar celorlalti sa nu le mai arat ca sunt nervoasa... totusi tristetea a ramas si inca mai plang din orice... nu stiu ce sa fac, pentru ca nici sa ma mai bucur nu pot: ma inveselesc pe moment si apoi revin la starea de dinainte... (IMG:style_emoticons/default/sad.gif)

[Rossana]

Si eu am trecut prin perioada asta de plans din nimic, isterii, tafne , "tzepi" cum le zic prietenii mei...si am realizat ca nu mai pot asa, ca ma apuca gandurile cele mai negre si am luat totul la "recapitulare generala". Am incheiat o relatie cu cineva pe care il iubeam mult-mult-mult de tot pentru ca i-am spus ceva ce tineam ascuns de mult timp. A durut atat de mult cand l-am pierdut, dar era de 10 mii de ori preferabila durerea ascutita si dogoritoare a lipsei de dragoste decat cea inselatoare si mocirloasa a remuscarii si "mascarii".

Acum, uitandu-ma in urma, realizez ca nu numai ca nu era omul potrivit, si ca acel lucru care l-a indepartat era parte din mine ca si oricare alta trasatura a mea, deci o iubire adevarata nu l-ar fi vazut ca si o opreliste...dar si ca daca nu as fi facut-o nu as fi reusit sa respir libera din nou, sa deschid ochii si sa intalnesc omul minunat cu care construiesc acum un inceput de dragoste dementa. Poate nici el nu e cel potrivit...dar asta nu o sa ma mai doboare.


Curatenie generala in suflet si deschideti larg ferestrele dragele mele!

[angeldust]

Eu una ma bucur ca te avem printre noi Rossana, asa cu optimism si lectiile invatate din greselile trecute (IMG:style_emoticons/default/wink.gif)
Toata lumea roieste in preajma oamenilor relaxati si optimisti, ca e molipsitor. La fel de molipsitoare sunt si depresia si pesimismul si de aia eu incerc sa ii evit pe oamenii care sufera de asa ceva. Ii compatimesc, dar ii evit. Sunt o egoista stiu...dar o egoista mai relaxata (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)

[Rossana]

saru' mana, saru' mana Angeldust, cred ca daca mai imi spunetzi voi mult incep sa ma cred si eu optimista pana la urma...

Si subscriu la mai bine egoista decat depresiva, scad sumele date pe ciocolata si rezugravirea peretilor de la dat cu capul.

[Pastelata]

ii evit. Sunt o egoista stiu...dar o egoista mai relaxata (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)

Si eu ii evit,mi-e de ajuns persoana mea. O fi un + la mine ca nu se vede ca sunt trista(in fact sunt considerata "tampita,nebuna..",cel putin de fostii colegi,dintre cei noi doar o parte din ei ,cu care stau zilnic),,pentru ca eu nu ma manifest de fata cu lumea..the funny thing e ca prietenele mele imi spun mie cam tot ce fac,ce simt,ce cred..imi povestesc despre orice(zic ele ca nu le e rusine de mine si au incredere in minem mai ales ca dramatizeaza cam orice iar eu,prin prisma "dramei:))" mele le "calmez"..)

[Rossana]

Mamaaaa, ce mai prietene...Adica na, lasa ca iti spun tie, ca doar capra ta e mai bolnava decat a mea si ce bine ma simt eu pe chestia asta...

Of, doamne, pastelato, mami, cam cum vrei tu sa iesi din treaba asta daca te lasi folosita ca "paratraznet" si vine lumea sa te "incarce" cu probleme care nu sunt ale tale. Ma mir si de "prietenele" alea care stiu ca ai o problema si vin sa rasuceasca cutitul in rana .

Tie ti se potriveste vorba aia cu :" La asa prieteni, cine mai are nevoie de dusmani?"

Ia te rog frumos sa nu mai asculti pe nimeni care vine la tine cu alte povesti decat "viata e atat de frumoasa , hai sa o traim intens!"

[Pastelata]

Nu e vorba de asta. Ideea era ca people love me,dar nu ma exprim eu cum trebuie ca sa intelegeti cum e de fapt.

Eniuei,don't mind me.Sunt cam prea obisnuita sa fiu in centrul atentiei.Probabil o sa mai citesc ce mai scrieti pe la acnee, fara sa postez.

[Cindy]

Pastelata, nu stiu daca este doar impresia mea, sau noi scriem cam de pomana pe aici si tu ramai tot la convingerile tale cu orice pret. Ideea este ca daca te complaci in situatia asta, nu o sa rezolvi nimic, daca te plangi, iar nu rezolvi nimic, depinde doar de tine daca vrei cu adevarat sa te schimbi sau nu/ sa treci peste asta, sa iei atitudine.

[Meg]

si eu sunt de vreo 2 zile in semi-semi-depresiv.. am o problema cu o masea... si ma disperaaaaaaaaaaaa... of! (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)