Cum reusim sa iesim din starile alea ce parca nu se mai termina, cand nu ai nici in chef de viata, cand esti fara vlaga, esti pasiv la tot ce te inconjoara, cand ai nevoie de atentia celor din jur, iar cand o ai o respingi?! Dar atunci cand plangem fara nici un motiv si nu avem nici o putere sa ne impunem sa iesim din "butoiul cu melancolie"?
Cunoasteti starile astea? Cum le depasiti?

Sal'tare!
Ar trebui sa-ti dau un raspuns inteligent si psihanalizat.... dar iti raspund sincer : merg la coafor, la cosmetica, cumpar nimicuri, fac lucruri care sa-mi faca mie multa placere (nu neaparat si celor din jur). Apoi ma asez in fata televizorului, imi pun o patura pe mine, iau o perna buna si stau acolo cat timp vreau (max o ora ca altfel se consuma bateria la telefon de cat suna).
Daca pe seara se mai iveste ceva e O.K. Daca nu, asta e.
Oricum e sigur ca si plansul ajuta.
Nu am luat niciodata pastile dar am prietene care iau din acelea usoare: distonocalm, extraveral, xanax(?)...

Ba sa nu iei pastile, ca o sa fi tot timpul ametita si vei pierde contactul cu realitatea. Plus ca provoaca dependenta. Cel mai bun medicament este socializarea, activitatile care te solicita fizic si mental... O iesire cu prietenele poate face minuni, la fel un shopping, o coafura noua, o culoare de par noua, etc, orice care te face sa te simti o persoana noua.

Eu stiu o singura metoda: imi fac de lucru. Dar trebuie sa fie ceva care sa ma entuziasmeze si sa ajunga sa ma epuizeze pana in capat, altfel e inutil!
La faza cu mersul la coafor sau la cosmetica eu una ma deprim si mai rau Adica zaci acolo cu ceasurile, unii muncesc la tine ca la cozonac, si te lasa sa fierbi intr-ale tale.
Ajuta si racnitul, daca esti genul... Eu nu prea sunt, dar mi-ar placea, recunosc... Cred ca te descarci misto asa.
O prietena mi-a mai dat o idee, cu care s-a tratat ea: mersul pe jos, vreau sa zic 8-10 km pe zi, program obligatoriu, sa pici seara lata, sa nu mai ai putere nici sa-ti oblojesti bataturile... Functioneaza!

....eu ma scutur singura,daca am tendinta sa ma prabusesc ma i-au frumos de "urechi" si ma trag in sus ......si pe mine ma ajuta plimbarile,cumparaturile si mersul la coafor.....tin minte ca intr-o zi in care am simtit ca doar depresia ma inconjoara aproape de ora inchiderii am mers la coafeza mea,eu intr-o stare urata,ea si mai deprimata ca mine.....am crezut la inceput ca voi pleca de acolo mai "amarata" decat eram dar dupa 2ore de taclale cu ea si glume pe seama starii noastre am iesit amandoua numai zambet si veselie (si o "donsoara mumoasa foc")......am o prietena care cum are senzatia ca ceva nu merge bine ia repede o pastila,a devenit dependenta de pastile si de prietene care sa o scuture,eu nu cred ca e bine asa.....consider ca tu esti singura in masura sa nu te lasi manipulata de starea de tristete

Cred ca eu sunt in starea aia avansata rau, comparativ cu voi. Chestia cu shoppingul merge si la mine, dar imi trece repede. Si cand ma apuca batul... nu am nici o putere sa ies din starea asta. Altii nu reusesc nici atat, inca ma apuca si mai rau. Ma cam sperie nebunia asta a mea...

In primul rand terminati cu prostiile si pastilele. Extraveralul si alte calmante se iau pt stari de anxietate, nicidecum pentru depresie, iar Xanaxul nu este nicidecum un medicament "usor" ci este unu din multele care provoaca dependenta.

Just_blue...in primul rand analizeaza de unde iti vine aceasta stare, ce lipseste din viata ta...
In al doilea rand ingaduie-ti aceasta perioada de depresie, nu te gandi tot timpul ca "vai sunt depresiva" ca mai rau te afunzi. Cu totii avem perioade din astea, dar prea putini le baga in seama. Eu spre exemplu sunt meteosensibila si la cea mai mica variatie a presiunii atmosferice ma apuca niste stari din alea de imi vine sa urlu la luna. Si cum in perioada asta vremea a fost f capricioasa nu e exclus sa suferi si tu din cauza asta.
Poate ai pur si simplu nevoie de odihna , poate e felul organismului de a-ti spune ca are nevoie sa isi incarca bateriile.

Ia niste vitamine complexe de tip Vitamax, Eurovita, etc

Fa ceva ce iti face cu adevarat placere, fa-ti timp pt vreun hobby sau ce stiu eu ce. Asculta muzica vesela si uita-te la comedii misto

Si dc tot nu trece...mai vorbim, exista solutie pt orice problema

Fetelor, va recomand capsulele cu anghinare. Pe langa faptul ca rezolva problemele de digestie, dau o stare de calm si liniste.

ia cititi aici ... daca aveti rabdare:
http://www.seductierapida.ro/forums/index.php?showtopic=1891
pe mine m-a impresionat. sunt curioasa voi ce parere aveti.

La mine e simplu cu stari din astea - in fata televizorului (desene animate, un film sau serial lejer) sub plapuma, eventual cu o inghetata in brate (de cand cu Monti tre' sa renunt la inghetata - de inlocuit cu ciocolata 70% sau fructe uscate). Si cumparaturile si mersul la coafor merg, dar mai putin decat televizorul.

Foarte rar si cand starea de depresie e lejera se recurge la baie cu spuma la lumina lumanarilor, muzica in surdina (asa de rasfat).

Daca plang si/sau sparg cate ceva deja nu mai e depresie, e stare de nervozitate avansata.

La pastile am recurs o singura data, cand am cazut rau rau de tot (deceptie sentimentala). Am luat distonocalm vre-o saptamana caci nu puteam sa dorm sau sa manac, eram varza.... Dar am trecut si peste asta si nu am ramas cu dependenta ca am prieteni multi care au pus umarul la treaba sa ma scoata din situatie. Momentul care a marcat inceputul placerii de a traii dupa acea a fost primul weekend la schi (la vre-o doua luni dupa deceptie) - desi nu sunt eu cine stie ce schioare sentimentul a fost ca viata e frumoasa si pot sa ma bucur de ea si fara "el"....

A.... si cand sunt intr-o stare proasta, nu dintr-un motiv foarte serios, ci ca asa mi s-a luat de tot si de toate sa fiu lasata in pace ca sunt artagoasa si ma cert cu toata lumea

pe moment din depresie poti iesi cu o comedie draguta (la tv), cu muuulte cumparaturi , cu ajutorul prietenilor... dar trebuie gasit motivul, si indiferent care e cauza trebuie rezolvata, toate au o solutie, iar daca singuri nu putem exista psihologii...
si cand aveti o pasa proasta, de la ceva, ganditi-va k e doar o depresie care trece, treceti pe la un spa, faceti ceva pt voi... si mai ales ganditi-va k toata lumea are depresii... astea is timpurile

Ultima data cind am intrat pe acest topic mi-am facut o promisiune: sa avem un articol cit mai complet despre ce este depresia.
Pentru ca desi pare o bagatela, depresia este o boala inselatoare si parsiva, cu care nu e bine sa te pui. Poate aparea o nimica toata, dar, din pacate, face multe victime...

Buna la toate!Scriu pe acest forum pentru ca,,,cred ca sufar de depresie.Initial am tot cautat sa-mi explic starea de oboseala, de lipsa de energie.Am fost la doctor mi-am facut analize la sange cu speranta de a gasi o explicatie a starii mele,am sperat sa fie o lipsa de calciu,o anemie...o lipsa de "ceva " in sange" ca sa pot a ma trata,ulterior.....insa nu mi s-a gasit nici un fel de anemie,in schimb medicul de familie mi-a spus ca sunt putin obosita,ca am nr-ul de neutrofile scazute in sange....oboseala ce nu-si avea sensul pentru ca in acea perioada(anul trecut,prin primavara...cand inca nu incepusem sesiunea,nu aveam nici un job...eram doar cu facultatea care nu era excesiv de solicitanta)....si totusi eu eram obosita.Raspunsul mi l-am dat singura="am o forma de depresie"....eram de cele mai multe ori melancolica,vlaguita de putere,concetrare scazuta la scoala.Situatia actuala s-a mai agravat....mi se intampla sa am crize de plans pe care le controlez destul de greu...mai ales dat fiind faptul ca ele au loc atunci cand sunt singura.....simt nevoia de a ma descarca prin plans....insa o criza de plans imi aduce la randul ei si o oboseala mai accentuata a 2-a zi.Stiu ca am o problema si ca trebuie sa o rezolv.....ca ar trebui sa apelez la ajutor....si nush de unde sa-l iau.....de familie ma feresc sa ma vada in crize de depresie, iar din prieteni doar o singura prietena a luat la cunostiinta de f curand de problema mea.Ce ma sfatuiti?

Gresesc daca spun ca trece de la sine? Adica in momentele in care iti vine cu adevarat sa te dai cu capul de pereti, nimeni si nimic nu are nici un efect. Ai o criza de plans, injuri si blestemi, esti artagoasa cu toata lumea, n-ai chef de nimic..dar trece .
Eu in general sunt melancolica si ..cam serioasa, dar am avut si momente f grele anul trecut in care ma tot adanceam..cum au trecut? Nu stiu, pe nesimtite...am fost si la biserica de cateva ori...
O cura de iubire ar ajuta.
Ah si sportul ajuta...si in general orice, sa-ti tii mintea ocupata...Asta in cazul in care ai putere sa iesi din casa.
Si mai citisem pe net tot felul de chestii...cica depinde si de alimentatie. Serios

In unele cazuri nu trece de la sine.....si chiar e nevoie de ajutor specializat . In general dc starea dureaza de vreo cateva luni si pare sa se agraveze e un semnal puternic de alarma.
Normal ca ajutor cum iti poti oferi singura nu iti poate da nimeni , dar dc totusi nu reusesti sa te mobilizezi nu ezita sa mergi la un psiholog, dar ai grija sa fie unul bun, ca eu am experiente aiurea cu ei.

ramonaa,
Din pacate, depresia nu este doar o stare de spirit, ci este cauzata de o serie de factori combinata cu un dezechilibru al compusilor chimici din creierul uman... depresia e o boala ca oricare alte si chiar are nevoie de tratament asigurat de un specialist.
Nu intirzia sa apelezi la un specialist, pentru ca depresia netratata se agraveaza pe zi ce trece. Din pacate noi putem doar sa iti fim alaturi si sa te sutinem moral; sfaturi petrinente nu se pot da, pentru ca depresia se manifesta diferit de la persoana la persoana, de aceea si tratamentele sint individualizate...

Mersi de urarea de bun venit, Diana : Eu sper sa-mi fac curaj si sa ajung la un specialist care imi poate acorda un tratament corespunzator....trebuie doar sa-mi iau inima in dinti si "sa ma arunc la doctor".Apropo de specialisti ....cine de pe acest forum imi poate recomanda o clinica buna,un specialist bun cu care a avut consultari cu efecte eficiente?Multumesc

Daca ne spui si in ce oras esti... ca sintem din toata tara si mai intra si fete din strainatate...

Da, se pare ca uitam un amanunt foarte important.Din Bucuresti sunt

In mod sigur daca exista cineva care stie un psiholog bun, o sa ti-l recomande.

Depresia poate avea diferite motive, nu esti multumita de realizarile tale, in comparatie cu cei din jurul tau, esec in dragoste, probleme in familie, nu ti place cum arati, nu ti place ceea ce faci, nu ti place cum te imbraci, te afli intr un cerc de prieteni care nu sunt compatibili si multe altele.
Parerea mea este ca nu trebuie sa eviti aceasta stare, sau sa incepi sa ti ocupi timpul, fara sa constientizezi aceasta situatie.Intra direct in ea, si cauta cauza acestei stari.Fii sincera cu tine, si descopera ce nu e in regula.S-ar putea nici sa nu-ti fi dat seama de ce esti depresiva, poate fi un lucru minor, care-ti tulbura mintea mai mult decat ar trebui.De exemplu, mie mi-a luat cam 6 luni sa-mi dau seama ca motivul depresiei este stilul vestimentar, pe care il abordasem cu bucurie, insa nu era genul meu, si ma simteam cumplit.
Lasa deoparte moda, atitudinea oamenilor de a fi, cerintele actuale ale societatii, ideile precum ca ar trebui sa urmezi nu stiu ce scoala ca sa reusesti, sau ca trebuie sa te comporti nu stiu cum intr un cerc de prieteni,ca sa fii placuta, si incerca sa te cunosti mai bine.Totul depinde de tine, si bineinteles, cu ajutorul celor din jur, vei reusi sa treci peste aceasta perioada.Nu te mai ascunde, pentru ca e foarte apasator sa izolezi aceasta stare a ta, iar cei din jur te vor considera ciudata, trebuie sa spui exact ceea ce simti.
Comunicarea este primul pas pentru a trece peste.
Incearca sa faci ceea ce-ti place.Daca nu stii ceea ce-ti place, pentru ca nu mai ai chef de nimic, si ti-ai pierdut initiativa, iesi afara cat mai mult, la lumina, plimba-te, fa sport, si mai ales, incearca sa-ti faci un program bine stabilit, cu mese fixe, si somn la aceleasi ore.Dragostea familiei si ajutorul prietenilor iti vor fi de mare folos, nu incerca sa te ascunzi, pentru ca nu e nimic rusinos sa fii depresiva, ai sa descoperi ca multi oameni trec/au trecut prin stari ca ale tale.
Corecteaza-ti pozitia zilnic, evita sa stai intinsa pe pat, stai dreapta, si tine capul ridicat, si nu te imbraca la intamplare.Evita culorile inchise, si poarta haine in care te simti bine, indifferent ca mergi pana la paine, iti vor adduce o stare de positivism.Aeriseste-ti camera, si lumineaz-o cat mai mult, evita intunericul si de asemeni, asculta muzica ritmata.
Si bineinteles, du-te la medic.E posibil sa-ti recomande vitamine, Magne B6, sau eu stiu….
Succes.

uneori singuri ne facem rau obsedati de singuratate,teama,suferinta si n motive.....e foarte important cand ai o asemenea stare sa stii singur sa iesi la suprafata pentru ca un apel azi la un doctor va aduce la fiecare stare depresiva un alt apel......depinde de fiecare cum iese din astfel de stari dar cred ca cel mai important e sa fii inconjurat de cei dragi si sa iesi din casa

Vitamine contra depresiei

Exista numeroase deficiente de vitamine care pot duce la simptome depresive.

Complexul de vitamine de tip B este esential in sanatatea mentala si emotionala a ta. Vitaminele nu pot fi sintetizate de corp in intregime, de aceea este necesar sa iti suplimentezi dieta zilnica. Spre exemplu, vitamina B este distrusa de alcool, zaharuri, nicotina si cofeina, deci nu este surprinzator ca numeroase persoane au deficiente din acest punct de vedere.

Iata ultimele asocieri dintre vitaminele B si depresie:

Vitamina B1 (tiamina): Creierul foloseste aceasta vitamina pentru a reusi sa transforme glucoza sau "carburantul" sangelui in energie si fara, creierul este lipsit foarte repede de energie. Acest lucru duce la oboseala, depresie, iritabilitate, anxietate si uneori chiar ganduri de sinucidere. Deficientele de tiamina pot cauza, de asemenea, probleme de memorie, pierderea apetitului, insomnii si deranjari gastrointestinale. Consumul de carbohidrati rafinati, cum ar fi zaharul, suplimenteaza creierul cu vitamina B1.

Vitamina B3 (niacin, vitamina PP sau acid nicotinic): Pelagra - care produce psihoza si dementa printre alte simptome - este determinata de deficienta de acid nicotinic. Multe alimente comerciale contin acum niacin si pelagra a disparut in mod virtual. Cu toate acestea, deficientele de vitamina B3 pot produce agitatie si anxietate, precum si incetinire a activitatii psihice.

Vitamina B5 (acid pantotenic): Simptomele deficitului sunt oboseala, stresul cronic si depresia. Vitamina B5 este necesara pentru formarea hormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie.

Vitamina B6 (piridoxina): TAceasta vitamina ajuta in procesul aminoacizilor, care sunt cei care stau la baza constructiei unor proteine si a catorva hormoni. Vitamina B6 este vitala pentru producerea serotoninei, melatoninei si dopaminei, esentiala in atractia chimica fata de persoana de sex opus. Deficientele de vitamina B6, desi foarte rare, cauza slabirea imunitatii, leziuni ale pielii si confuzie mentala.

Vitamina B12: Deoarece aceasta vitamina este importanta pentru formarea globulelor rosii, deficientele conduc la o problema de transport a oxigenului, cunoscuta mai ales prin termenul de anemie. Aceasta afectiune poate duce la confuzii, iritabilitate, scaderea paetitului, slabire, palpitatii si uneori furnicaturi. Deficientele au nevoie de mult timp ca sa se dezvolte si de aceea cu cat inaintezi in varsta, riscurile de lacune de vitamina B12 sunt mai mari.

Acid folic: Aceasta vitamina de tip B este necesara pentru sinteza ADN-ului. Obiceiurile de a manca putin si nesanatos, bolile frecvente, alcoolismul sau diversele medicamente, chiar si aspirina, pilulele contraceptive sau anti-convulsivele duc la deficiente de acid folic. Femeile insarcinate sunt adesea sfatuite sa ia aceasta vitamina pentru a preveni problemele neurale ale fatului in dezvoltare.

Vitamina C: Lipsa din corp poate duce la depresie, de aceea este necesara suplimentarea vitaminei. Acest lucru se prescrie daca ai facut de curand vreo operatie sau daca ai avut probleme inflamatorii. Stresul, sarcina si chiar lactatia sunt motive pentru care ar trebui sa iti suplimentezi alimentatia cu vitamina C.

Mineralele: Deficienta de anumite minerale poate duce, de asemenea, la depresie. Magneziul scazut poate cauza confuzie, agitatie, anxietate si chiar halucinatii. Cele mai multe diete nu includ o cantitate suficienta de magneziu, iar stresul este, de asemenea, una dintre marile cauze ale pierderii unei astfel de minerale. Deficienta de calciu afecteaza sistemul nervis central si cauzeaza nervozitate, iritare si ameteli.

O cantitate scazuta de zinc duce la apatie, scaderea apetitului si letargii. Cand zincul nu este suficient, cuprul din corp poate creste pana la niveluri toxice, lucru ce se poate concretiza in paranoia si fobii.

Depresia este adesea un simptom al deficientei cronice de fier. Alte simptome sunt, in general, slabiciunea, extenuarea, scaderea apetitului, dureri de cap. Manganul este util pentru folosirea adecvata de catre corp a complexului de vitamine B si vitamina C. De vreme ce joaca un rol important in formarea aminoacizilor, un deficit de mangan poate contribui la radacina depresiei de la nivelurile joase ale transmiterii neuronale de serotonina si de norepinefrina. Manganul poate ajuta la stabilizarea nivelului de zahar din sange si previne hipoglicemia. Deficienta de potasiu este asociata adesea cu depresia, fobia, slabiciunea si oboseala.

Atunci cand cauza depresiei este deficienta de vitamine, tratarea poate veni firesc prin suplimentarea alimentatiei cu vitaminele necesare. Daca te simti obosita, slabita sau pur si simplu totul de irita in jur si simti ca nu mai faci fata presiunilor, fa o vizita doctorului, iti va spune care e problema si care sunt vitaminele de care ai nevoie

depresia apare atunci cand esti nemultumita cu ceva din viata ta.oricare ar fi motivele ei trebuie depasita pt ca cu timpul se agraveaza.viata sociala te poate ajuta dar cel mai important e sa fii optimista,sa te convingi tu singura caci "celulele nervoase nu se refac!" OMEGA 3 ajuta sigur,iti spun din propria experienta

Salut!
Am si eu o problema.......... am descoperit ca sufar de depresie........ si cred, ca sunt intr-o faza destul de avansata...... nu stiu ce sa fac .............. poate ma ajuta cineva cu un sfat

cred ca o sa iau si eu omega 3..am auzit foarte multe despre beneficiile lor, sunt foarte "la moda" acum..ma enerveaza la culme cand sunt asa fara vlaga, fara chef sa fac nimic..

AudreyHepburn cum ai descoperit că suferi de depresie?

Fetelor, înainte de orice altceva, inclusiv înainte să vă alarmaţi pe tema depresiei, merge cura de somn. După două ore de somn la amiază în trei zile consecutive puteţi concluziona că este ceva în neregulă. Dacă starea de oboseală persistă trebuie să vă adresaţi medicului de familie.
Primăvara şi toamna, mai ales în lunile martie şi septembrie faceţi cure de vitamine din surse naturale sau din cele de sinteză. Încercaţi o cură de detoxifiere şi una de odihnă. Abia apoi e ok să ne îngrijorăm.
Din fericire, nu orice stare de oboseală accentuată reprezintă un început de depresie.

Scuzele mele ca m-am gasit sa mai fac un topic despre Depresie. Il cautasem la Sanatate, nu ma asteptam sa fie la Psihologie...desi Corect, aici ii e locul.

Si ca sa aduc la curent topicul despre Depresie, ma repet:

Am sa mentionez cateva din fructele care ajuta la asta....cel putin pe mine, m-au ajutat.

Nu pomenesc de vesnica ciocolata sau de dropsuri, inghetata si prajituri, care ne ingrasa si mai facem si diabet.

avocado - cate un fruct dupa fiecare masa - 2 sau 3 pe zi
mango - 1, 2 pe zi
ciresi - 1 manuta , doua

chiar au efect si iti limpezesc mintea.

astept si alte sugestii

si eu am avut o depresie , dar am trecut peste ea fara medicamente
vrei sa stii cum ?
VOINTA , MULTA VOINTA
TREBUIE SA ITI GASESTI O PREOCUPARE CEVA DE FACUT SA TE GANDESTI CA VIATA ITI OFERA SI LUCRURI BUNE
TREBUIE SA GASESTI UN MOTIV PENTRU CARE ITI DORESTI SA IESI DIN STAREA ASTA
NICIODATA N-O SA REZOLVI O DEPRESIE DOAR CU MEDICAMENTE, CARE NU FAC ALTCEVA DECAT SA TE ADOARMA DACA POTI SPUNE ASA
ESTI SEDAT SI NU-TI MAI PASA DE NIMENI SI DE NIMIC SI CAND TRECE EFECTUL TREBUIE SA O IEI DE LA CAPAT
VIATA NU TREBUIE TRAITA ASA
MAI GANDESTE - TE

luciana,

Incercati cu muzica ! Face minuni! Te linisteste si te calmeaza.Depinde si de genul pe ca il asculti.Cititul,scrisul ajuta mult la descatursarea energiilor negative si ,de asemenea discutiile cu pshilogul cu prietenele,prietenii,colegii ,etc.Bag de seama ca postarile sunt cam vechisoare. Nu stiu daca voi avea ocazia sa comunic cu cineva...

de acord cu muzica dar si dansul, impreuna te scapa de depresie garantat, dar nu stiu cati au chef sa danseze cand sunt deprimati

Nu am probleme grave in viata de zi cu zi. Chiar sunt multumita de viata pe care o duc. Am o familie iubitoare si prieteni minunati. Am 20 ani.
In urma cu 3 luni aproximativ mi-a pierit pofta de mancare si in urma cu 3 saptamani am facut niste crize si acum sunt suspecta de gastrita. Inca nu am primit rezultatul analizelor.
Mama mea a suferit timp de 7 ani de tulburari anxioase si s-a tratat cu zoloft si xanax. Am auzit ca depresia este ereditara. Este posibil sa am si eu asa ceva?
Va intreb pentru ca nu prea am obiceiul sa ies in societate, dar in ultima vreme mi s-a agravat acest obicei si s-a transformat in teama. Si plang cam des si mi-am pierdut cam mult respectul fata de mine insami. E depresie sau e pur si simplu o manifestare normala? (avand in vedere faptul ca mi s-a facut rau de cand am aceasta problema de sanatate (gastrita) si ma tem sa nu mi se faca din nou)
Ma puteti ajuta cu ceva sfaturi?
Va multumesc anticipat.

iFly!
La un medic ai fost? Pe forum nu poti gasi raspuns la o asemenea intrebare, pentru a ti se pune un asemenea diagnostic trebuie sa apelezi la un specialist.

ifly te sfatuiesc sa mergi la medic, nu este normal ce ti se intampla de multe ori depresia poate duce la complicatii cum ar fi gastrita in cazul tau sau ulcer doamne fereste.

gandeste te ce evenimente te au adus in stadiul asta in urma cu 3 luni si incearca sa le rezolvi, izolarea accentueaza si mai mult starile care le ai te sfatuiesc sa iti faci mai mult timp pt tine sa te aranjezi sa vezi cum o sa te simti frumoasa

Ma scuzati de topicul deschis, nu am avut rabdare sa citesc ce s-a mai deschis inainte. M-am uitat peste postarile din acest topic si mi-am dat seama ca sunt mari sanse sa sufar de depresie. Gastrita de care spuneam ca probabil sufar, este doar o problema in plus.
Divi, asta ma ingrijora pe mine, ca gastrita apare din cauza depresiei (in cele mai multe cazuri). Poate am avut-o de dinainte si nu am stiut. Poate abia acum mi s-au declansat simptomele.
Am fost la medic de vreo 5 ori deja...fac tot felul de analize dar toate ies negativ.
M-am obisnuit sa ma izolez de societate si cred ca asta m-a afectat. O sa incerc sa ma reapuc e plimbari. Oricum am vazut sfaturi bune aici...

Si eu am suferit de depresie.E o boala serioasa, nu e o simpla stare si se agraveaza daca nu te ocupi de ea.La mine au trecut ani buni in care am neglijat diversele stari proaste si s-a agravat destul de tare.
Cauzele sunt stresul si nemultumirile pe care le ai.Ajunsesem sa nu mai am deloc incredere in mine, sa ma neglijez...
Dupa un accident de masina s-a agravat foarte mult si am inceput sa am si atacuri de panica.
M-am dus la psiholog si la psihiatru.Am facut psihoterapie 6 luni si in paralel am luat si medicamnete, Efectin una pe zi, Sedocalm ca sa pot dormi, Aspacardin pentru magneziu, acum continui cu Omega 3 forte - este foarte bun, si mi-am revenit.Chiar nu am mai avut nici un atac de panica si nu mai sint nici depresiva.
Sint vesela, increzatoare, ma imbrac frumos, ma machiea (ceea ce nu mai faceam) si ma odihnesc foarte mult.
Am uitat sa spun ceva foarte important, sint pensionata 1 an pe caz de boala, ceea ce m-a ajutat sa scap de stres si sa ma odihnesc cit pot, fiindca fusesem foooaarte obosita

dragele mele ...sunt cazuta rau de tot !!! am avut pana acum {am 42 de ani }multe experiente neplakute ....cand o sa pot am sa vi le impartasesc ...mai mult k sa ma deskarc eu . ..si numai stiu kum sa scap de o depresie f urata ....in care mi-e mereu teama de moarte ......eu sunt mai mereu singura ....sotul e mai mult la servici iar pustiul la munk ............ierta-ti -mi stangacia dar e prima oara cand vb pe forum ......si mai am si neajunsul k sunt kasnik de 15 ani ...si ....e al naibii de greu ....m-am saturat de monotonie ...m-am izolat komplet de lume nu am prieteni si nici posibilitatea de ami-i face ....nu suport nimik sunt nesociabile desi in zodie sunt berbek ....nush ce sa mai fak .....as dori un sfat de la cineva .....cum sa fak sa ies singura din asta ?oare se poate ?.......

Irina
Prieteni ai posibilitatea de a-ti face...daca nu in jurul tau, macar aici, pe Elady.Eu am stat acasa de 1 an si aici ma simt foarte bine, prieteni in afara nu am mai avut pentru ca toti sint foarte ocupati si nu mai au timp de mine de cind stau acasa.
Mai intii cauta sa faci niste lucruri care iti plac, gaseste-ti niste ocupatii...ma gindesc la o sala de sport, un curs de ceva ce te pasioneaza...machiaj, astrologie....acolo gasesti si persoane cu aceleasi preocupari ca si tine.
Cauta in trecutul tau si vezi ce pasiuni aveai, ce iti placea si incearca sa faci din nou.
Incearca sa iti spui tot timpul lucruri frumoase despre tine, lucreaza cu mintea ta, obisnuieste-te sa gindesti pozitiv.Ia Magne B6.
Ce sa zic, daca asta dureaza de mult timp si chiar nu reusesti singura, mergi la un psiholog, te ajuta foarte mult.

Tine-ne la curent!

Buna, Irina.
Daca vei renunta la k-uri, ne va fi mult mai usor sa te intelegem.
Care-s motivele pentru care ai ales sa fii casnica si dupa ce baiatul (sper ca am inteles bine) tau a crescut?

irina.
sa iesi singura din depresie? cred ca depinde cat de grav este.
eu imi dau cu parerea doar, n-am suferit de depresie (sau asa vreau sa cred), doar in ultimul an am avut niste perioade mai proaste.
tu te-ai salbaticit in atatia ani de stat singura. chiar daca spui ca nu esti sociabila, eu cred ca-ti lipseste partea asta din viata ta. nu te-ai gandit sa iti cauti un job? eu cred ca te-ar ajuta.
in rest, cum au spus si fetele, ocupa-te de hobby-urile tale.
si eu sunt berbec (nu ca ma iau tare mult dupa zodii), dar am muuuulte prietene, si chiar un cerc de prietene care ne intalnim o data la cateva week-enduri si facem cate o mica petrecere intre gagici, ramanem peste noapte acolo. ne vine randul al fiecare sa fim gazda. crede-ma, iti ridica moralul cel putin pentru o saptamana.

buna sunt noua pe aici...deci eu eu am intrat in depresie cam acum 4 luni sa zicem...aveam perioade bune ma tine cateva zile apoi iar o luam de la capat ca ma simteam rau dormeam super mult si inca dorm,dar problema mai grava e ca ca au aparut atacurile de panica si ca mi s-a mai zis ca sunt si anxioasa ...deci cam ciudat,de cand cu atacurile astea fac psihoterapie....dar parca is cazuta de pe luna eu...nu merge si gata....la insistentele psihologului am fost si la psihiatru si acest-a mi-a recomandat pentru inceput sa iau arketis 20 mg un sfert de pastila pe zii...nu stiu in cat timp se vad ceva imbunatatiri la situatia mea...mai ales ca acu am intrat in sesiune si nu pot sa invat...incep sa ma panichez ca e prea mult si fac atacuri de panica

Contrar opiniei publice, depresia si atacurile de panica merg de obicei mana in mana.
Daca nimic altceva nu te-a ajutat si atacurile astea iti afecteaza calitatea vietii si prioritatile pe care le ai acum, poate ar fi bine sa incerci si pastilele recomandate de doctor.
Dar trebuie sa fii constienta de faptul ca ele sunt doar o solutie de moment si rezolvarea trebuie sa o gasesti pana la urma tot singura.

Incepe in orice caz cu medicamentele. Din cate stiu eu exista mai multe medicamente si nu i se potriveste fiecarui om oricare dintre ele, in momentul de fata se stabileste felul medicamentului numai prin incercare. Deci s-ar putea sa dureze pana vei da peste cel care te ajuta.
Du-te mai departe la psiholog (daca ti se pare de incredere si simti ca te poti deschide in fata lui).
Analizeaza-te si incearca sa tii un jurnal amanuntit in care sa scrii si cum e vremea, exact ce-ai mancat, nu numai starea ta psihica. De multe ori au si elementele astea externe o influenta asupra psihicului uman.

stiu asta...dar inca nu im i dau seama care sunt solutiile problemelor

ma duc...deorece stiu ca exisyta posibilitatea sa am o recadere...si sa fie mai nasol ca initial .....si nu mai vreau sa trec prin acele stari ci doar sa reusesc sa imi rezolv problemele

Hm.....vad ca nu s-a mai postat pe-aici de ceva timp.....dar nu prea conteaza asta...

Ideea e ca atunci cand sufeream de depresie...am fost si la psihologi....am ajuns si la psihiatru....si nu m-au prea ajutat nici sedintele de psihoterapie..si nici medicamentele (inainte de internarea in spital mi s-a prescris Prozac...luat vreo 3 luni, iar in spital aveam vreo 6 medicamente pe care le luam)....In afara de a ma molesi si a ma face sa arat si sa ma simt ca o leguma (ceea ce mi-a agravat starea)...nu au facut nimic

Eu m-am vindecat gasind sau regasind placerea de a face lucruri marunte, dar de care inainte ma bucuram......vorbind cu oamenii si socializand (aici m-a ajutat si faptul ca am lucrat un timp ca ospatara).......si nu in ultimul rand......mersul la biserica si iubirea neconditionata pe care o ofeream (si mi se raspundea cu "aceeasi moneda")

Sprijinul si intelegerea celor apropiati conteaza enorm.....

Am scris sporadic de la inregistrarea mea recenta pe acest forum, asta pentru ca, in primul rind nu sint o "forumista" infocata (dar poate ma fac!) si apoi ca nu am vrut sa impui nimanui capul cu depresiile mele. ...nefondate, de fapt, pentru ca in afara de cazurile reale de dezechilibru chimic, depresiile se rezolva prin tragerea de urechi si scoaterea la suprafata atita vreme cit subiectul nu s-a inecat de tot. N-am mai lucrat de 4 ani, de cind am plecat din Romania. Locuiesc intr-o zona izolata, departe de "lumea dezlantuita", am padurea in spatele casei si nu intru in contact cu altcineva - decit cu sotul meu - cu zilele. Cred ca mi-a cam ajuns cit am stat in starea asta de Robinson Crusoe, depresiva si cu "aripile frinte"...

Astazi am avut un soi de "revelatie"... fara sa-mi propun, mi-am schimbat putin "tabieturile" de dimineata si m-am uitat la un film la TV in timp ce-mi luam micul dejun. Ceva cu fete la surf, valuri, plaja, soare, Hawaii. Filmul nu e important prin el insusi, ci prin faptul ca dupa ce l-am vizionat pina la sfirsit, m-a facut sa-mi insfac poseta si cheile de la masina cu o arzatoare dorinta de a ma duce la plaja, la apa. Sint un sofer prost, fara experienta, conduc numai prin cartier unde viteza maxima e de 25 mile/ora (cam 40 km/h) si ma sperii de alte masini. Mi-am pus jos capota de la masina, mi-am dat drumul la muzica si am condus prin cartier bucuroasa ca (desi n-am mai condus de multisor) ma simt stapina pe situatie. Dupa o hoinareala prin vecinatate am ajuns si la plaja (nu e la ocean, ci la fluviul Potomac) si am alergat desculta spre si pe plaja pina n-am mai putut sa respir. Plaja nu e lata, valuri nu erau astazi, dar n-a contat, mie imi venea sa chiui, sa topai, ceea ce partial am si facut.

Saptamina viitoare plec in vizita in Germania pentru doua saptamini, mi-e dor de Europa, de oras, de oameni, am de toate si sotul meu ma iubeste, unde mi-o fi fost capul saptaminile astea?

Nu ii ia mult unei persoane sa schimbe ceva, ci doar un moment, acela in care a luat decizia. Indiferent de situatie, momentul acela vine spontan sau premeditat. Eu am avut noroc cu spontaneitatea de data asta!

Numai bine tuturor!

Sa spun si patania mea:
Anul acesta am avut o surpriza neplacuta la serviciu , nu voi intra in detalii. Am inceput sa am niste stari ciudate,pe strada mi se parea ca eu voi cadea sau ca as zbura ,ca nu mai am contact cu ceilalti,asta pentru cateva secunde. Mi se intampla si in casa,asa ca am mers la doctor ,care mi-a recomandat sa imi fac analizele. Au iesit ok, asa ca am trecut pe tratament, la care am renuntat dupa o saptamana ,ma faceau leguma,somn somn si iar somn. Atunci m-a gandit ca acum am mai multe de oferit si de primit. Ca viata mea nu se opreste in a-mi da duhul in fabrica alora. Acum pot sa imi continui visele,aproape ca le ating.
Mi-am facut ordine in gandire,am relizat ca am o familie minunata,nu ca am fi extrem de politicosi,gospodari sau mai stiu eu ce. Ne iubim,ne respectam ,si am realizat ca orice miscare gresita va fi adanc marcata in psihicul fetitei mele.
Cert e ca ma simt mai bine ca niciodata, ma simt iubita (dupa 11 ani ) ca sotie,si ca mama unei fete minunate de 8 ani.
Atacuri de panica,ce sunt alea ,sunt in trecut. Am citit undeva ca e important sa iti repeti :voi fi ,voi avea,viata va fi buna ,nu ce jalnica e viata mea,cum am ajuns.E important sa iti doresti lucruri pozitive( nu sa fi mare castigator la LOTO ).
Si inca ceva,nu ma inconjor cu oameni de la care nu am nimic de invatat,daca vorbesc cu ei ocazional ,mintea imi fuge,nu le dau nici un minut din energia mea.
Maine merg la festival de Jota,asa ca imi voi incarca bateriile.

Eu ca sa previn depresia, incerc sa imi intiparesc in minte aceste cuvinte:
Fiecare dintre noi este stapan pe gandurile sale. Acest lucru reprezinta puterea miraculoasa prin care toate lucrurile devin posibile. Emitem negativ, atragem dezechilibre energetice si deci, boala; emitem ganduri pozitive, primim starea de bine si de sanatate. Trebuie sa invatam sa detinem controlul absolut asupra mecanismului nostru de gandire, supraveghindu-l in permanenta.
Marea putere a gandului ne poate vindeca bolile si astfel, ne face fericiti din nou, plini de viata si de forta. Puterea vindecatoare infinita isi are radacinile in subconstientul nostru, al oamenilor. Schimbandu-ne radical modul de a gandi ne vom influenta benefic drumul vietii.
Gandurile noastre sunt active si constituie semintele pe care le-am plantat. Subconstientul nu este interesat daca gandurile noastre sunt bune sau rele, ci pur si simplu raspunde in deplina conformitate cu natura acestor ganduri. El nu ne va contrazice niciodata, ci va accepta mereu ceea ce afirmam in mod constient. Prin urmare, trebuie sa fim decisi sa alegem viata, sanatatea si iubirea. Renuntand la vechile tipare inradacinate in subconstient, vom castiga o viata sanatoasa.
Gandul este viata. Gandurile noastre creeaza mediul inconjurator si lumea noastra. Daca avem ganduri sanatoase, ne putem pastra sanatatea. Daca intretinem ganduri de boala, nu vom avea niciodata o sanatate buna si nici frumusete si armonie. Nu trebuie sa uitam: corpul este produsul mintii si mintea noastra il controleaza. Daca ne mentinem pe pozitia gandurilor viguroase, la fel ne va fi corpul. Gandurile de iubire, pace, multumire, puritate, perfectiune promoveaza o sanatate radioasa. Corpul este asociat mintii. Daca ne doare dintele sau stomacul, mintea este imediat afectata.

A inceta sa gandim corect, inseamna a fi perturbati. Daca exista o stare depresiva in minte, nici corpul nu poate functiona corect. Sanatatea mentala este mai importanta decat cea fizica. Daca mintea este sanatoasa, corpul va fi sanatos. Daca mintea emite ganduri pure, bolile vor parasi corpul.
Fiecare gand, cuvant sau emotie provoaca o vibratie in fiecare celula a corpului si lasa acolo o impresie adanca. Tebuie sa invatam sa inlocuim gandul nociv cu ganduri bune. De exemplu: gandul de curaj va servi imediat drept antidot puternic contra urmarilor gandului de frica.
Este foarte important de stiut ca fiecare celula a corpului creste, sufera, primeste un impuls de viata sau de moarte la fiecare gand care ne trece prin minte.

Ce-i foarte trist, este faptul ca ne sinucidem lent, dar sigur, neglijand anumite semne particulare de incetinire a functiilor unor organe, aparand astfel: indigestia, colita, constipatia, circulatia sanguina deficitara, etc. Pe fondul acestor dereglari, stresul, furia, teama, nervozitatea, nemultumirea, nelinistea accentueaza starea de boala si de imbatranire prematura.
Cand gandirea se purifica, afirmand binele, nu se produc asemenea blocaje. Imediat ce ne cream imaginea noului mod de viata si de gandire in minte si inima, inseamna ca dorim o schimbare interioara. In functie de cum gandim, declansam in propriul organism reactii si mecanisme ale caror urmari le vom suporta.

Dixy ce frumos ai scris.