In ciuda faptului ca suntem la o mustata de UE, ceea ce presupune ca romanii sa aiba inclusiv un mod de viata apropiat de cel al occidentalilor, la unele capitole, printre care si protectia consumatorului impotriva reclamelor inselatoare, suntem in epoca de piatra.

Desi legislatia a fost armonizata cu a Uniunii Europene in acest domeniu, exista companii care dispun de bugete de reclama impresionante si care isi permit sa intoxice audiovizualul romanesc cu spoturi ce incalca legea sau sunt „pe muchie”, bazandu-se pe faptul ca nimeni nu-si va permite vreodata sa le ceara socoteala. Cum noi ne-am fript deseori cu ciorba, in acest prim episod al unui serial in care vom analiza diverse campanii publicitare inselatoare vom sufla in… iaurt.

Sunteti constipati? Folositi laxative!
Daca v-ati uitati macar o jumatate de ora pe zi la televizor, este imposibil sa nu fi remarcat cel putin una dintre reclamele cu care firma Danone il bombardeaza pe consumatorul roman de iaurt. Sunt bune, nimic de zis, dar de aici si pana la a incerca sa convingi audienta ca laptele fermentat este un panaceu pentru tot felul de boli e cale lunga. Spre exemplu, in spotul pentru Activia, se citeaza un studiu realizat de Institutul Danone, potrivit caruia 9 femei din 10 care au probleme cu digestia au declarat ca se simt mai bine dupa ce au consumat, timp de 14 zile, respectivul iaurt. Cu litere mici si repezi mai scrie pe ecran (dar cine are timp sa citeasca?) faptul ca studiul a fost realizat in 2003, pe un esantion (reprezentativ???) de 231 de frantuzoaice. Ei bine, trecand peste faptul ca legea interzice acest tip de reclama, nu putem sa nu observam parsivitatea enuntului: de faptul ca iaurtul-minune n-are nici un efect asupra constipatiei te poti convinge abia dupa doua saptamani si o cheltuiala de 154.000 de lei vechi.
Institutul Danone din Franta, desi se da „independent”, este finantat de celebrul fabricant de iaurturi. Chiar si in aceste conditii, am fi fost curiosi sa vedem cat de „stiintific” poate fi un astfel de studiu, insa este mult mai usor sa pui mana pe raportul SRI decat pe respectivul document. La Bucuresti, persoana care tine legatura cu presa este permanent „in sedinte”, nu poseda adresa de e-mail (de altfel ditamai firma nu are nici macar site de Internet, iar din site-ul companiei-mama nu exista nici un fel de link catre Romania) si nici n-a catadicsit sa raspunda intrebarilor noastre adresate prin fax.

Activ la interior, se vede doar la televizor
Ce obtine firma Danone dintr-o astfel de reclama, in care promoveaza insistent proprietatile terapeutice (si nu organoleptice!) ale iaurtului cu bifidus essensis? Simplu: un avantaj neloial fata de competitorii care vand iaurturi similare. Un argument in acest sens ne ofera un site specializat in demascarea tepelor (www.procons.home.ro): „Bifidus este numele unei familii de fermenti pentru iaurt, familie care contine mai multe varietati. Nimeni nu poate înregistra numele Bifidus ca marca comerciala. Este relativ usor sa creezi în laborator un nou membru al acestei familii, un nou ferment, prin diferite încrucisari între cei existenti. Danone a facut la fel. A creat un nou ferment, l-a denumit Bifidus Essensis (esenta, esential, în limba latina) si se lauda în toate reclamele cu unicitatea acestui ferment. Aceasta nu spune însa nimic despre calitatea acestui ferment si mizeaza pe ignoranta consumatorului, care ar trebui sa stie ca orice iaurt contine unul sau mai multi fermenti cu denumiri din doua cuvinte (familia si varietatea), buni pentru tranzitul digestiv. Nu însa orice iaurt contine ingredintele GELATINA, COLORANT si AROMA, continute în multe dintre iaurturile Danone”. Asa se face ca Danone Activia se vinde la acelasi pret cu, sa spunem, iaurtul cu bifidus essensis fabricat de Prodlacta, insa diferenta e la gramaj: 200 de grame la iaurtul romanesc, fata de numai 125 de grame la Activia.

Zica lumea ca-s nebun, dar nici urma de capsuni!
Si cum o nenorocire nu vine niciodata singura, am comandat institutului nostru un experiment. Atrasi fiind de managerul care o ia razna (apropo, nasol efect!) dupa ce mananca din iaurtul unei subalterne lovite de filoxera, am separat printr-un procedeu fizic (strecurare) bucatile „mari” de capsuni dintr-un „Frutisima”. Rezultatul a fost mai mult decat dezamagitor, ceea ce se poate vedea si din fotografia alaturata. Nici vorba de jumatatile de capsuni mari si frumoase. Doar niste cubulete decolorate. Am cautat-o pe doamna Iolanda Prunache, „cercetator la Danone”, sa-i cerem o explicatie referitoare la impactul amidonului din iaurt asupra fructelor, insa nu figureaza in cartea de telefon. In masura in care specialistii de la Danone se vor invrednici sa ne ofere detalii despre activitatea lor stiintifica, va vom tine la curent. Pana atunci, va oferim cateva extrase din legislatia romaneasca pe care marele fabricant de iaurturi o ignora cu gratie.

Prevederi legale
- DECIZIA nr. 254 a Consiliului National al Audiovizualului din 5 iulie 2004, privind publicitatea, sponsorizarea si teleshopping-ul
Art. 32 - Publicitatea la produsele alimentare va respecta urmatoarele conditii:
a) nu va încuraja consumul excesiv de alimente;
- afirmatiile precise privind nutritia (de exemplu, efectele vitaminei C) ori afirmatiile legate de sanatate (de exemplu, „ajuta la o digestie sanatoasa”) se vor baza pe fapte stiintifice solide si nu vor crea impresii înselatoare privind beneficii nutritionale sau de sanatate ale alimentului respectiv.
Art. 35 - Nu se vor atribui alimentelor proprietati de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor si nu se vor face referiri la astfel de proprietati; sunt exceptate de la aceasta interdictie apele minerale naturale care sunt utilizate ca medicamente sau în scopuri curative în statiunile balneare.

- Ministerul Sanatatii si Familiei, nr. 179 din 5 martie 2003
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, nr. 154 din 26 februarie 2003
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, nr. 9 din 12 februarie 2003
ORDIN privind regimul de comercializare a produselor prezentate ca miraculoase, precum si a unor produse alimentare, în scopul protejarii vietii, sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor
Art. 5 - În publicitatea si etichetarea produselor alimentare se interzice utilizarea de:
a) cuvinte de natura sa indice unul dintre urmatorii termeni: „igiena”, „medical”, „bolnav”, „farmacie”, „boala”, „remediu”, „medicament”, precum si de traduceri ale acestora, sinonime sau cuvinte care provin din familia lexicala a acestora;
Art. 7 - În cadrul publicitatii produselor alimentare este interzis:
a) sa se atribuie, în ceea ce priveste compozitia produsului, proprietati care se raporteaza la criterii obiective sau masurabile si care nu pot fi demonstrate;
- sa se induca faptul ca produsul de marca poseda calitati speciale, atunci când toate produsele alimentare similare, cu aceeasi compozitie, prezinta aceleasi calitati.
- sa se induca faptul ca produsul de marca poseda calitati speciale, atunci când toate produsele alimentare similare, cu aceeasi compozitie, prezinta aceleasi calitati.

Sursa: Saptamana Financiara

Frutti fresh cu patru E-uri
E BEM, CE MANCAM
Analizam, impreuna cu specialistul nostru, Frutti fresch, suc de fructe cu "tutti frutti", bautura racoritoare carbogazoasa.

In primul rand, trebuie precizat ca eticheta este extrem de greu de citit tocmai in partea de descriere a compozitiei, practic fiind inaccesibila consumatorului, ceea ce contravine legii etichetarii. Consumatorul ar trebui sa stie valoarea nutritiva, din care afland valoarea energetica a produsului. Dar eticheta nu ofera aceste informatii, ceea ce contravine legii. Frutti fresh este, de fapt, o apa carbogazoasa (sifon) cu 4% suc de fructe. Eticheta mai contine si date despre un concurs, care utilizeaza logo-ul "E natural...", inducand consumatorului ideea ca este vorba despre un produs natural.

"Produsul contine 4% sucuri de fructe – mere, portocale, banane, mango, ananas etc. in proportii variabile.
De asemenea, contine dioxid de carbon dizolvat in apa demineralizata (sifon), arome naturale neindentificate. In compozitia bauturii se regasesc urmatorii aditivi alimentari: acid citric – E 330, vitamina C – E 300, beta-caroten – E 160a, benzoat de sodiu – E 211. Substanta uscata a bauturii este de 10 grade Brix (aproximativ 10 grame substanta uscata la 100 ml), formata din 4% sucuri de fructe, iar restul pana la 10% nu se specifica ce reprezinta. Neavand nici indicarea valorii energetice in Kcal/KJ nu cunoastem aportul de calorii. Benzoatul de sodiu este un conservant artificial care consumat frecvent provoaca alergii, eczeme, crize de astm. Beta-carotenul este un aditiv de sinteza, iar in caz de exces pielea poate capata un aspect galbui.

Acidul citric in prezenta zaharurilor poate dauna smaltului dentar. Concluzia: nu este un suc de fructe, ci un sifon cu suc de fructe si patru aditivi alimentari artificiali (E-uri), suficient de multi pentru a nu-l putea compara cu un suc de fructe preparat proaspat", precizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

sursa: Jurnalul.ro

Margarina 100% artificiala
Un aliment dilematic. Deoarece pe eticheta scrie "100% vegetal". Dar ingredientele, asa cum sunt insirate pe eticheta, indica mai degraba un produs 100% artificial. Ce citim pe eticheta? Aproape tot ce contine acest tip de margarina – spune prof. dr. Gh. Mencinicopschi. Ingrediente – apa (75%), uleiuri vegetale rafinate si uleiuri vegetale hidrogentate in proportii nespecificate: fara a se preciza cat din cele 25% grasimi totale sunt uleiuri hidrogenate si cat partial hidrogenate.
Cercetarile au dovedit clar ca grasimile hidrogenate si partial hidrogenate sunt periculoase pentru sanatate: pe de o parte, pentru ca ele devin saturate, iar pe de alta parte, in procesul industrial de hidrogenare pe catalizator de nichel se genereaza acizi grasi trans artificiali.

sursa: Jurnalul.ro

Decat margarina, mai bine unt (chit ca-s grasimi animale), dar mai rarut.

CE BEM, CE MANCAM- Adria Tutti frutti
O apa chioara, portocalie, indulcita cu chimicale. Si un pumn de aditivi care formeaza un amestec dubios la gust, dar mai cu seama periculos pentru sanatate.

O eticheta lunga cat o zi de vara. Ingrediente: apa demineralizata. "Ceea ce inseamna ca a fost extrasa o parte din sarurile minerale, producatorul utilizand probabil rasini schimbatoare de ioni, cu scopul de a evita aparitia unor precipitate, care ar modifica aspectul comercial al produsului", precizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Specialistul spune ca: "Bautura mai contine zaharoza in cantitati reduse, suc de fructe 4%, toata substanta uscata a bauturii fiind de maximum 5 grade Brix (aproximativ 5 g substanta uscata la 100 ml de bautura). De aici deducem ca produsul nu are corp, ceea ce se vede si din valoarea calorica de 8 Kcal/35Kj, extrem de scazuta, inclusiv continutul in substanta uscata din fructe este redus. Aromele naturale adaugate sunt neidentificate.

SAPTE ADITIVI. Produsul contine: E 330 – acid citric, E 300 – vitamina C, E 160a – betacaroten, E 952 – ciclamat de sodiu, E 951 – aspartam, E 950 – acetsulfam-K, E 211 – benzoat de sodiu si dioxid de carbon. Profesorul Mencinicopschi avertizeaza ca acidul citric consumat frecvent poate ataca smaltul dentar microfisurat si, de asemenea, poate induce dezordini metabolice.
Despre vitamina C nu stim daca este artificiala sau naturala, aspect important, deoarece vitamina C naturala are o biodisponibilitate mult mai mare decat cea de sinteza. Betacarotenul este un colorant portocaliu artificial, de asemenea cu biodisponibilitate scazuta (biodisponibilitatea reprezinta insusirea alimentului de a putea fi utilizat de organism).

Ciclamatul de sodiu este un indulcitor artificial, fara calorii, dar contestat din punct de vedere al sigurantei alimentare, doza zilnica admisa fiind de 11 mg/kg corp. Aspartamul este un indulcitor si potentiator de gust artificial, extrem de sarac in calorii. El poate fi obtinut si din organisme modificate genetic, doza zilnica fiind de 40 mg/kg corp. Bolnavilor de fenilcetonurie le este interzis consumul de aspartam, precum si persoanelor alergice la fenilalanina. Acetsulfam-K este un indulcitor artificial si potentiator de aroma, fara calorii. Benzoatul de sodiu este un conservant artificial, doza zilnica admisa, 5 mg/kg corp, putand provoca alergii.

Produsul nu e recomandat copiilor, adolescentilor, persoanelor care fac efort fizic si intelectual, celor cu maladii cronice si metabolice, femeilor insarcinate si care alapteaza, varstnicilor. Inscrip-tionarea compozitionala si nutritionala pe eticheta este facuta cu caractere extrem de mici, comparativ cu logo-ul "E natural", afisat pe aceeasi eticheta extrem de vizibil, creand falsa impresie ca produsul este natural.
jurnalul.ro