mai povesteste ceva din viata ta.nu ne lasa asa!!!!!!

Katy, in ultimul post Fleur a spus ca saptamana viitoare o sa vina in Romania, pentru sarbatori. Prin tonele de preparative, nu cred ca o sa aiba timp si de noi, copilasii cu ochii iscoditori ce-i pandesc jurnalul vietii. Eu zic sa-i uram sarbatori superbe si sa speram ca noul an ii va aduce timp si inspiratie sa ne scrie zilnic cate o poveste.

Stiu Fanny,dar.....

Un an nou fericit dragele mele si 2008 sa va aduca mai multa fericire decit ati avut voi pina acum!
iata-ma din nou aici printre voi si va rog sa nu va suparati pe mine ca am lipsit atita dar am fost in RO unde nu prea am avut acces la net si chiar daca ar fi fost sa am, tot n-as fi intrat ca eu cind sint in RO vreau sa ma bucur de fiecare clipa prezenta si ar fi pacat sa pierd timpul cu altceva. Da oricum m-am gindit mult la voi...mai ales la voi cele din Ro cu care mai in gluma mai in serios stabilisem pe undeva pe aici sa ne vedem...doctoreasa cu covorul rosu si vinul ei celebru, irinuca si stoina care erau mai aproape de mine si la care le-am promis pastele alea monty de care nici eu n-am habar da deh...timpul asta trece asa de repede! Poate alta data!

In curind revin cu ultima parte din povestea mea! Cu scuzele de rigoare pentru faptul ca nu m-am tinut de promisiune s-o termin in 2007....

La multi ani fleur si un an nou fericit Cu siguranta nu e nimeni suparat pe tine!

fleur, ma bucur ca te-ai intors printre noi. chiar zilele trecute ma gandeam la tine, unde ai disparut.
asteptam continuarea povestii.
a, La Multi Ani si tie, numai cu bucurii si fericire.

Era primavara in Israel, si aerul era inmiresmat de parfumul florilor de portocal. Abia asteptam sa vina sarbatoarea in speranta ca batrinii vor pleca macar pentru o zi la nepoata lor undeva linga Ierusalem si voi ramane si eu sa respir putin in liniste si sa ma bucur de primavara asta minunata plimbindu-ma singura prin parc...Dar n-a fost asa sa fie pentru ca desi ceilalti membri ai familiei s-au opus sa merg si eu cu ei din cauza ca nu prea era loc in masina, batrinii au insistat spunind ca fara mine nici nu se gindesc sa plece de acasa! Am insistat si eu sa raman acasa chipurile ca sa nu-i deranjam pe ceilalti dar batrinii au ramas cu strasnicie pe pozitii!
Vrind nevrind ne-am imbarcat in Mitsubischu nepotului lor: batranul in fata, eu si batrina in spate.
Urma sa trecem pe la Bursa sa-l luam si pe Ezekiel in drum.
Ezekiel era mult discutatul si controversatul fost ginere. Fosta sotie il descria ca pe un macho care a facut-o doar sa sufere si a lasat-o mai mult singura, deoarece el umbla cu afaceri prin toata lumea. Batrina il descria ca pe un nebun fara responsabilitate spunind ca nu s-ar urca niciodata intr-o masina condusa de el...ca merge ca nebunu.
Doar batrinul Dov avea numai cuvinte de lauda pentru el...amintindu-si mereu ce gazda buna era si ce excursii le organizase, ce locuri frumoase i-a aratat cind i-a invitat la el in Germania!
Pentru mine erau doar povesti si ascultam din politete, fara sa-mi dau seama macar cine e personajul...gindurile mele fiind undeva departe in alt univers.
Mergeam tacuta pe banca din spate si am auzit discutia lor cum ca Dov trebuie sa treaca in spate ca ezechiel are probleme cu coloana si nu merge niciodata in spate...acum imi faceam planuri cum sa-l pacalesc pe mos sa o dea pe Sosana la mijloc pentru ca voiam sa ma salvez macar de supliciul de a merge ingramadita intre cei doi batrini...
Am ajuns in fata la Bursa si iata-l pe faimosul ezekiel ca se holbeaza prin geamul masinii exact la locul pe care stateam eu si-l impinge pe mos inapoi, inconjoara masina si hop top se ingramadeste linga mine pe banca din spate. Mii de trasnete si injuraturi imi treceau prin cap dar am tacut malc...n-aveam incotro acum trebuia sa merg ingramadita intre grasana de batrina si individul asta care nu era tocmai slab...ce placere1
Pe drum din discutie in discutie veni vorba de mancarea romaneasca cu care ii rasfatam pe batrini si mosu nu mai conteni cu laudele incit se ajunsese la intelegerea ca intr-una din zile vor cumpara cele necesare ca sa pregatesc si pentru Ezechiel faimoasele sarmalute cu mamaliguta de care Dov se entuziasmase asa de tare. Atmosfera se mai incalzise eu ma dezlantuisem si incepui sa vorbesc cu entuziasm despre mancarea romaneasca si alte chestii despre Romania, de care oamenii se aratara interesati si calatoria incepuse sa fie chiar placuta chiar si asa ingramadita intre cei doi cind simt eu asa o atingere mai nu stiu cum cu piciorul..."Hop" imi spun "si asta e un pervers ca toti ceilalti" si tacind brusc mi-am luat mina mea serioasa si m-am ingramadit in batrina dindu-i sa inteleaga ca nu si-a gasit omu!
Din acel moment si pina la intoarcerea acasa am redevenit angajata tacuta si serioasa stind tot timpul in preajma batrinilor mei!

fleur, siiiiii........????????????
eu sunt pregatita de poveste

mi-a soptit mie o pasarica: citeste jurnalul lui Fleur ca-i o pove frumoasa inainte de culcare

da' de unde... ca n-am putut adormi pana n-am ajuns la zi cu cititul

Draga Fleur, ma afiliez clubului de funi si astept si eu continuarea, ai un talent fantastic la povestit am fost trista si am zambit sau am ras imaginandu-ma acolo in poveste:)

Ai un suflet mare, si puterea ta vine tocmai din CUM ai trecut tu peste incercarilor, adica asa cum ai vazut tu numai binele.
ca incercari mai au si altii, dar ori raman blocate in ele, ori se acresc, ori devin blazati, ori inraiti...dar tu ai avut puterea sa rasari si din cenusa, cand a fost cazul. Ai mare credinta si sunt sigura ca asta a contribuit mult.
Dumnezeu sa te aiba in paza Lui, asa cum a facut-o si pana acum


p.s. si continuarea? zi-i:) cand ma gandesc ca eu o sa pot citi abia maine...ufff

mey, aaa, hai ca m-am simtit! poi eu nu ti-am spus ca trebuie citita toata povestea intr-o seara, aveai si tu lectura pentru 2-3 seri.
dar esti o fericita, ca ai citit totul dintr-o suflare, pe cand noua ne-a picurat asa, cu tzaraita.
fleur te asteptam.

hihihih sa stii ca m-am gandit ca am avut avantajul ca am putut citi totul dintr-o suflare;)
nu stiu daca rezistam la asa "tensiune"

Fleur te asteptam cu continuarea

Eram o femeie de 40 de ani. Ma aratam lumii ca un lup singuratec, puternica, uneori cam dura si gata sa-mi arat coltii daca ma simteam in pericol dar intodeauna gata sa sar in ajutorul celor care intr-adevar aveau nevoie. Mi-era teama ca daca as arata o cit de mica slabiciune lupii din jurul meu m-ar devora si poate asta ma facuse asa dar in forul meu interior stiam ca sint doar o femeie slaba si vulnerabila ca o frunza firava in bataia vintului si de fiecare data cind ma rugam seara in linistea camarutei mele, ma podideau lacrimile si ma rugam fierbinte Domnului sa-mi trimita si mie pe cineva care sa ma iubeasca si sa ma protejeze, daca exista asa ceva pe fata pamantului...voiam un barbat... si-mi era indiferent cum arata, nu voiam decit sa ma iubeasca sa fie ca un inger pazitor si sa simt asta. Dumnezeu era todeauna linga mine si-mi oferise totul, protectie si ajutor in toate momentele grele insa firea mea pacatoasa a indraznit sa ceara si asta si cum se stie: El ne da intodeauna ce-i cerem... trebuie doar sa avem grija ce ne dorim!

A doua zi dupa ce ne-am intors de la Ierusalem batrinii au plecat la policlinica pentru niste controale de rutina si pentru prima data de cind lucram acolo Dov n-a fost de acord sa-i insotesc si eu - lucru care mie mi-a dat intodeauna de banuit ca a fost un complot planuit cu fostul lui ginere, pe care nu l-am descoperit nici in ziua de azi pentru ca Dov a murit "sa-i fie tarina usoara si Eze neaga total acest lucru!
Imediat cum au iesit batrinii din casa suna telefonul: Era Ezekiel...I-am spus ca a intarziat putin ca batranii tocmai au iesit pe usa, la care el a raspuns bucuros ca tocmai asta voia - sa ma prinda singura la telefon ca de fapt cu mine voia sa vorbeasca!
Bine ca nu mi-a vazut mutra ca aratam ca zimbaretu ala cu ochii cit cepele...Si mirata l-am intrebat despre ce doreste sa vorbeasca el cu mine...Subiectul filozofic era tot mancarea romaneasca. Mama...! Da obsedat mai era omul asta de mancare...! Deh...mi-am zis o fi bietul om gurmand si noi i-am zgindarit curiozitatea.
Mi-a spus ca s-a gindit mult si a hotarit ca eu am si asa destul de lucru cu batrinii, deci ar fi o povara in plus sa ma puna acum sa mai gatesc si pentru el...in concluzie a hotarit ca daca eu cunosc prin Tel-Aviv un restaurant romanesc, sa-l conduc ca el invita...
Sigur, i-am spus, erau chiar mai multe dar din pacate nu puteam sa-l insotesc asa de repede, pentru ca ziua mea libera era doar Dumineca.
" Si ce faci tu de obicei in ziua libera?" m-a intrebat. I-am spus ca ma intineam cu sora mea umblam prin magazine sau ne plimbam pe plaja.
A intrebat daca puteam sa fac o exceptie dumineca asta si sa vin la Bursa de diamante unde el are citeva expozitii cu pietre pretioase si minerale adunate din toata lumea ca s-ar bucura sa mi le arate si mie. Sigur i-am raspuns bucuroasa ca o sa mai schimb si eu putin programul...

Si dumineca dimineata la ora noua, iata-ma in fata la bursa dupa cum stabilisem...
Am spus pe cine caut, la poarta pazita strasnic de gardieni si el a aparut dupa un scurt telefon...mi-a facut legitimatie de vizitator si asa am intrat eu pentru prima data in faimoasa bursa de diamante din Israel.
Mai intai m-a plimbat si m-a prezentat pe la toti prietenii si cunostintele lui ca si cum eram cine stie ce mare personalitate...Nu prea stiam ce-i cu mine dar ma simteam importanta si mi-am spus ca trebuie sa si arat asa. Am vazut pietre pretioase de toate culorile si de toate dimensiunile atit de frumos slefuite, incit nu stiam la care sa ma uit prima data...parca eram intr-o gradina plina cu flori...statuete din jad si fildes si bijuterii lucrate cu maiestrie cum nici nu-mi inchipuiam ca pot exista in realitate...eram ametita de atitea splendori. Apoi, in timp ce coboram cu liftul spre iesire, mi-a agatat la git un colier de perle, fara ca macar sa-mi dau seama.
I-am spus ca nu pot sa primesc ceva asa de scump si nu inteleg pentru ce mi-l ofera! Mi-a spus ca eu sint mult mai scumpa decit acel colier si ar fi foarte trist daca nu l-as primi si nu l-as purta. Am acceptat... n-aveam incotro! Omul asta se purtase foarte frumos cu mine in acea zi si nu puteam sa-i reprosez acum faptul ca-mi daruia un colier de perle!
Ajunsi afara, mi-a propus sa mergem la un restaurant brazilian pe care el il cunoaste bine...pentru ca zice el trebuie sa gust intai eu din bucatele tarii lui de bastina, ca sigur eu eram satula de mancaruri romanesti...Am acceptat iar ametita de atita gentilete.
Nu stiu cit am stat in acel restaurant si citi chelneri s-au perindat prin fata noastra, rasfatindu-ne cu tot felul de fripturi si vinuri, pentru ca astea erau mai putin importante si noi aveam tare multe de vorbit...Dupa ce am povestit cite-n luna si in stele, a venit ca un trasnet propunerea lui prompta, ca are nevoie la firma lui din Germania de o fata ca mine si ca eu as fi prea desteapta pentru munca pe care o faceam acolo la fostii lui socri...trebuia sa iau repede o decizie si sa-i dau raspunsul pe loc pentru ca treburi importante il asteptau la firma si el mai avea de stat in Israel doar citeva zile...timp in care ar fi vrut sa-mi si cumpere biletul de avion si sa ma ia cu el!
Asta era prea de tot si chiar mi-a trezit orecare suspiciuni, asa ca i-am spus ca nu pot sa iau o decizie asa de rapida si sa-mi dea un bob zabava sa ma gindesc.
A fost intelegator si mi-a dat ragaz sa ma gindesc... pina a doua zi dimineata cind urma sa ma sune sa afle hotarirea mea!

sii? siiiii?

Mai, da' hotarati brazilienii astia! Un neamt nu ti-ar fi facut propunerea asta nici sa fi fost de 5 ori mai indragostit de tine decat Eze al tau. Barbat adevarat!
Floricica, trebuie neaparat sa veniti intr-o vizita incoace!

He-hei kalua...spui tu asa numa ca el isi cunostea interesu...este un foarte bun psiholog, nici macar eu nu stiam atunci de ce sint in stare...totusi el a fost un bun vizionar si a mers la fix. Nu degeaba se spune ca evreii sint buni afacerisiti...acum bisnisu nu poate merge fara mine!

sper ca pe cand ajung maine la job sa citesc continuarea.
gata, ma bag in pat. fleur, sa ai inspiratie sa mai scrii.

fleur, las' ca s-o mai fi gasit in toata Brazilia sau Germania sau Israel vreuna care sa fie poate si mai buna ca tine din punct de vedere profesional, poate si gata invatata cu tot ghisaftu' asta, asta fu dragoste la prima vedere. Si pentru care el s-a hotarat sa faca ceva imediat.

We want more, fleur! Ne lasa exact ca in seriale, cu "Aveam sa-i dau raspunsul a doua zi dimineata..." ... to be continued. Ce ne mai tine in suspans pe aici!

Uite d-aia nu-mi plac mie nemtii fara suparare Kalua sunt enervanti de calculati.
Acolo la big love trebe si ceva imprevizibil si exploziv ca sa se intample. Fleur yeeeeeeeeeeeeesssssssssssss se pare ca ti se implinea dorinta.

Ajunsa iar acasa, in linistea camarutei mele, bulversata de toate celece mi se intimplasera in acea zi stateam ca ametita pe marginea patului cu o figura pe care nu mi-o vedeam dar cred ca era tare timpa...si incercam sa ma adun si sa inteleg ce se intimplase de fapt. Inca nu realizam ce voia omul asta de la mine si de ce imi facuse propunerea asta asa de promta la care trebuia sa dau un raspuns atit de repede.
Eram intr-o mare dilema...abia acum incercam sa-mi amintesc discutiile pe care le auzisem despre el si-mi parea rau ca la timpul potrivit nu fusesem mai atenta...poate reuseam sa-mi fac o imagine mai clara si sa inteleg mai bine cine este si ce vrea. Sigur glumise cind la intrebarea pe care i-o pusesem despre munca pe care trebuia sa o fac eu acolo la firma imi raspunsese ca o sa ma puna sa lucrez pe drumuri...dar totusi pe undeva in subconstient ma gindeam si la asta.
Pe de alta parte omul imi placuse si facuse tot ce era posibil ca sa-mi schimbe prima impresie pe care mi-o facuse in masina in drum spre Ierusalem... Chinuita de toate aceste ginduri dar si cu ciudata senzatie ca ma aflu la o rascruce de drumuri si viata mea avea sa ia o alta intorsatura, daca dadeam un raspuns afirmativ, am aprins candela, mi-am facut rugaciunea cu rugamintea fierbinte ca sa fiu ajutata sa iau decizia corecta pina a doua zi si am cazut imediat intr-un somn adinc, doborata de lucrurile ciudate care mi se intimplasera in acea zi.
De obicei nu prea tin minte visele dar acela o sa-mi ramana clar in minte toata viata si poate chiar nici n-a fost un vis...poate a fost o revelatie...

ma trec fiorii! astept revelatia, fleur.

fleurdelis , tare frumos ai scris !

Pescarus...

afobia, chiar aseara am citit despre tine la topicul unde ai postat si aflind problema ta m-am regasit pe mine cea de la 18 ani...avem ceva in comun desi poate am acum chiar varsta mamii tale...am multe sa-ti spun pentru ca am trecut si eu prin ce treci tu acum si poate chiar mai mult... dar asta altadata. Sa stii ca parintii tai te iubesc si-ti vor numai binele, dar ei nu stiu ca drumul spre iad este pavat cu intentii bune. Tu urmeaza-ti inima, este singura care nu o sa te insele niciodata...din pacate eu atunci n-am stiut si am avut mult de suferit din cauza asta.

Visul:
Nu stiu daca am adormit sau eram treaza dar e sigur ca vedeam in fata un peisaj care era de o frumusete orbitoare...si totul era plasmuit din pietrele pretioase pe care le vazusem de dimineata...In bataia vintului se leganau frunze de smarald, apa de safir clipocea in straluciri de diamant, pajistea care se asternea in fata ochilor mei era de o frumusete rara presarata cu flori stralucitoare de rubin, chihlimbar, ametiste si pasari de fildes si de jad zburau pe cerul de turqoaz...cind m-am uitat mai atent in jurul meu am constatat ca eram pe undeva pe dealurile pe care le traversam de la gara de unde ne lasa trenul, spre satul bunicii care a fost raiul copilariei mele.
Dar nu eram singura...eram intr-un jeep. M-am uitat la omul care conducea masina si am vazut ca era Ezekiel. Uimita l-am intrebat de unde cunoaste el acele meleaguri, ca mi-a spus clar ca nu fusese niciodata in Romania desi colindase aproape toata lumea...
"Cum sa nu cunosc aceste locuri daca eu am fost cel care te-am insotit intodeauna pe aici cind erai copil...stiam ca-ti doresti foarte mult si de asta te-am adus iar aici"
"Nu se poate i-am raspuns nu te-am vazut in viata mea pina acum!"
"Ia spune nu-ti mai amintesti rugaciunea pe care o spuneai in fiecare seara inainte de culcare?"
Ba da i-am raspuns:
Inger, ingerasul meu,
Ce mi te-a dat Dumnezeu,
Eu sint mic, tu fa-ma mare,
Eu sint slab tu fa-ma tare,
In tot locul ma-nsoteste,
Si de rele ma fereste.
"Ei vezi!" Imi raspunde el cu un suris duios si protector..."eu sint acela care te insotea atunci peste tot....si te cunosc foarte bine!"

M-am trezit speriata... am deschis ochii larg si tot mai vedeam si mai auzeam totul ca si cum ar fi fost aevea....M-am dus la baie, m-am spalat bine pe ochi dar parca eram in transa...totusi am luat acest vis foarte in serios. Am multumit Domnului si am stiut ce raspuns trebuie sa dau a doua zi!

fleurdelis , abia astept si multumesc frumos de sfat.

Surprinzator...a doua zi el stia deja ca o sa-i dau un raspuns pozitiv dar nu i-am povestit visul.
Am cautat un motiv sa ies de la batrini pentru doua ore si ne-am dus la agentie sa cumparam biletul, pentru ca el urma sa plece a doua zi...iar eu trebuia sa mai stau macar pina la sfarsitul lunii, mai ales pentru faptul ca erau nevoiti sa-si caute pe altcineva in locul meu.
N-am gasit bilet direct la Düsseldorf unde trebuia sa ajung si am luat la Amsterdam unde el urma sa ma astepte.
Cu biletul in poseta si el cu regretul ca o sa trebuiasca sa astepte un timp atit de lung, ne-am despartit cu un sarut furisat pentru ca era ziua-n amiaza mare si eram in fata blocului batrinilor care sigur erau ingrijorati ca nu aparusem inca!

eh, nu degeaba se spune ca nestiute sunt caile Celui de sus;)

fain vis, de fapt revelatie, asa cum i-ai spus si tu

Fleur, eu te astept cu continuarea:) ca sunt sigura ca au fost lucruri faine, in continuare;)

Zborul spre Amsterdam a fost cumplit...Zbor de noapte si tot timpul turbulente asa incit nici masa nu ni s-a servit. Si asa sint eu panicata de zbor in general dar acum dupa ce ca zburam in necunoscut si nici nu eram sigura daca ma asteapta cineva acolo!!! imi treceau fel de fel de ginduri stranii prin cap desi el ma asigurase ca ma asteapta si insistase sa am incredere!
Cind m-am vazut iar pe pamant eram palida ca ceara si parca-mi fugea pamantul de sub picioare.
Prin cap imi treceau fel de fel de ginduri...ce ma fac eu in orasul asta mare la miezul noptii daca el nu ma asteapta.

eh, pe vremuri aveam si eu temeri de-astea, ce ma fac intr-un oras in care nu cunosc pe nimeni, daca aterizez asa, pur si simplu.
acum, mi-au trecut, ma duc oriunde in necunoscut, fara probleme. oricum, dupa peripetiile pe care le-am avut de cateva ori...
dar asteptam continuarea fleur. eu sunt sigura ca te-a asteptat omul la aeroport cu

pescarush, total de acord. doar cardul sa-l am la mine . fleur, asteptam la gura sobei .

El era acolo...l-am vazut de departe in timp ce asteptam sa iau valiza de pe banda...statea cu nasul lipit de geam si cu ochii tinta dupa mine...abia cind am ajuns linga el am observat imensul buchet de trandafiri rosii pe care-l tinea la spate si s-a imprastiat tot pe jos cind a deschis bratele sa ma cuprinda...
Acum era cu totul alt om se vedea ca s-a dichisit special pentru clipa asta.
M-a condus la limuzina lui nou-nouta si apoi la hotelul Kempinski...unde inchiriase un apartament in eventualitatea ca nu voi fi de acord sa dorm cu el in pat...cina a fost minunata in decorul feeric al restaurantului si sus in apartamentul de un lux pe care nu mi-l imaginasem pina atunci ma astepta o cada imensa cu spuma si petale de trandafiri...
A doua zi am petrecut-o la Keukenhof in imensul parc de lalele si multe alte flori din Olanda de care nici nu auzisem pina atunci.
Am crezut ca visez si au fost cele mai fericite zile din viata mea...dupa care au urmat toti ceilalti ani fericiti mai cu bucurii, mai cu necazuri dar care au trecut mai repede decit tot restul vietii mele de pina acum, pentru ca au fost cei mai frumosi si fericiti ani...iar Ezekiel s-a dovedit a fi intr-adevar ingerul meu.
Primul lucru pe care l-am facut cind am ajuns la Düsseldorf a fost sa o sun pe Bella la nr. de telefon pe care mi-l lasase. Acolo mi s-a spus la ce azil se afla si mare i-a fost bucuria cind m-a vazut...am fost impreuna cu Ezekiel si ea cu ochii in lacrimi l-a rugat sa aiba mare grija de mine! La numai o saptamana dupa vizita mea, Bella a plecat linga iubitul ei barbat in ceruri unde sper sa fie fericita.

Ba incoace!!!! si tu cu al tau zburator...ia ganditi-va ce faceti la vara, punem de-o spirala MM la Costinesti?! sa crape de invidie Bivolaru, cand o vedea asa gagici sexy cu barbati adevarati langa ele?!
scuze acum, ma intorc la lecturat!
I'll be back!

Fleur, chiar cred ca ai o viata implinita si complexa Multa sanatate si multe clipe frumoase!

Acum am reusit sa termin de citit tot ce-a scris fleur in 2008.
Tare frumoasa povestea ta si iar revin la ideea mea, aceea ca fiecare intamplare din viata nostra nu-i aleator aparuta la momentul respectiv, ci ne pregateste pentru urmatorul pas.
Fleur, nu stiu ce-ti rezerva viitorul, dar iti doresc din toata inima sa traiesti povestea asta minunata de dragoste cat mai multi ani si magia clipelor de inceput sa nu dispara, sau sa se transforme in ceva mult mai trainic si aducator de armonie in suflet.
Acum, sincer, ar tb sa pui aici, de sfarsit, sau de nou inceput, o poza cu tine si Ezekiel, sarutandu-va!!!!
Pana la urma am inteles bine, el e brazilian? Din ce stat?

Fetelor...va multumesc mult pentru invitatii, sinteti niste scumpe! Sper sa reusesc sa le onorez.


"Ba incoace!!!! tongue.gif si tu cu al tau zburator...ia ganditi-va ce faceti la vara, punem de-o spirala MM la Costinesti?! morderis.gif sa crape de invidie Bivolaru, cand o vedea asa gagici sexy cu barbati adevarati langa ele?!"

Draga doftoroaie...te rog nu-mi vorbi de bivolari si de practicile lor, ca fac alergie! Cred ca o sa inchei in curind acest capitol din viata mea, datorita fiului lui Eze, un reprezentant al bivolarilor de pe alte meleaguri care s-a infiltrat de aproape un an in casa noastra si de atunci se cam duce caruta la vale.
Bre da tu esti cumva clarvazatoare? Iote ca m-ai facut sa divulg acum si chestii neplacute!

Fleur, m-ai intristat un pic cu finalul.
Eram convinsa ca acum esti inca pe taramul viselor si-al povestilor.

Soro, mi se intampla si d-astea, dar n-am explicatii pt ele. Da' eu am vrut sa spun ca suntem asa de frumoase si sexoase si minunate, incat le putem da clasa lejer alora care se strang in fiecare vara in august pe maidanele de langa Costinesti sa faca spirala aia a yoghinilor. Noi nu trebe sa ne chinuim sa gandim pozitiv, vom fi o explozie vie de rasete si buna dispozitie, sa moara concurenta de ciuda, nu alta!
Iar cu fiul lui Eze, iti spun eu ce sa faci: adu-l domle in Romania, la fetele noatre "fiebinti", ii trece de yoga si de toate, daca nu ti-o cere sa-l adopti si sa-l ajuti sa obtina cetatenie romana, sa ma impusti...tender, please....

Roxi...da eu traiesc inca pe tarimul viselor si al povesilor, n-am ce face asta-i natura mea, tocmai atunci cind realitatea este mai dura ma refugiez acolo!

Draga doftoroaie multumesc...cu prima ocazie vin, sa le dam clasa as fi in elementul meu.
Cit despre individu asta ce sa zic...nu stiu daca o sa reusim sa scapam de el asa usor. De adoptat ar vrea el si asa, ca asta e de fapt intentia din mintea lui bolnava...taica-so cica el a venit aici cu gind sa munceasca dar la scurt timp a reesit ca el este obsedat de altceva...nu vrea sa se insoare si nici nu cred ca l-ar lua careva.
Nici nu indraznesc sa spun ce-i trece prin cap ca mi-e rusine mie de rusinea lui!
Acu ma chinui sa-l scot din casa si din viata noastra dar daca nu o sa se poata asta e!

Fleur, asta e viata, cu momente placute si neplacute, asa cum spunea cineva, daca ar fi numai momente placute, nici macar nu le-am mai aprecia, petnru ca n-am avea cu ce sa le comparam.

Sa-ti ajute Dumnezeu sa iesiti cu bine si din asta!
si nu stiu de ce, vorbind despre acel tanar, am avut o imagine a unui borcan cu miere, la care tot timpul vor veni si muste...
Cred ca cel mai bine e, momentan, sa accepeti situatia ca atare, e copilul lui in fond. Si adevarul iese la iveala cand ai rabdare.

Fleur imi pare rau insa sper sa se termine cu bine si acest episod din viata ta, asa cum s-a intamplat si cu restul

Buna!In sfarsit,am recuperat!Sper ca o sa fie bine

fleur.nu ne mai povestesti@

Buna fetelor...mai ajung si eu din cind in cind pe aici...azi am fost la balaceala in piscina si a fost grozav!
Pe 9 apr vin in RO si sper ca o sa fie si mai grozav...
Cit despre povestit o sa mai povestesc atunci cind prezentul o sa se faca trecut si o sa ma apuce nostalgia....au mai fost probleme cu fiu-so, si chiar ieri s-a intimplat sa vada adevarata fata a lui...si sa imi dea dreptate!
Dar astea sint alte treburi...important e ca obiectul discordiei se calatoreste definitiv de pe aici dupa pasti...pentru ca si-a atins partial scopul!
L-a stors pe taica-so de bani cit a putut!
Acum sper sa ne lase in pace si sa ne reluam cursul normal al vietii...ca eu incepusem sa ma gindesc serios la despartire...dar sa vedem!
Mi-e mila de Ezekiel ca e un om bun...si ar vrea sa ajute pe toti de asta am hotarit sa-i mai dau o sansa!

Draga Fleur, imi pare rau ca ai avut o perioada mai tensionata...
hai ca mult a fost putin a ramas...daca zici ca pleaca dupa Pasti.

Mi-ar place sa te mai vaz vesela

Fleur, multa vreme a trecut

Da, si mie mi-e dor de ea. Oare o mai fi intrat pe elady?
Fleur, pe unde esti draguto?
Ce zici de-o intalnire prin zona?

Aseara era online

Dragele mele, va rog sa ma iertati!
Intr-adevar am avut o perioada tensionata...si cred ca intelegeti de ce, daca ati citit ultima mea postare.
Nu pot sa povestesc acum aceste lucruri pentru ca sant prea recente si prea neplacute...pe scurt astept sa vad ce intorsatura va lua viata mea ca presimt ca asta se va intampla.
Acum mai sant inca la Düsseldorf, dar nu-mi doresc sa mai raman aici desi mi-e mila de eze. Nu stiu daca poti sa stai cu cineva doar din mila cand simti ca esti singura si relatia e compromisa...in sfarsit pot sa va spun doar ca ma gandesc serios la o schimbare, deoarece nu ma mai simt bine aici...si fiu-so a contribuit mult la asta dar nu-i port pica...pentru ca nici el nu-i bucuros saracu. E bolnav psihic...m-am convins, dar taica-so e taica-so, sangele apa nu se face si il inteleg.
E vinovat doar pentru faptul ca l-a adus aici si i-a permis sa se bage intre noi, sperand ca l-as putea ajuta eu cu ceva. am trecut prin faze penibile pentru ca omu asta cica a facut o obsesie pentru mine si...offf acu trebuie sa-l am pe constiina ca mie mi se datoreaza depresia adanca in care a cazut...gata nu mai spun ca va incarc si pe voi negativ.

La mulţi ani, doamnă dragă! Îmi lipseşti.