Traditii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe
• Se aleg ciobanii carora li se dau in primire oile pana la sarbatoarea Sf. Dumitru (26 octombrie);
• Pentru a fi sanatosi tot anul, dis-de-dimineata, inainte sa rasara soarele, oamenii se scalda intr-o apa curgatoare. Fetele seamana busuioc si tin semintele in gura, pentru a creste si a mirosi frumos;
• Gunoiul din aceasta zi este asezat la radacina pomilor, pentru ca acestia sa rodeasca.
• Daca e roua multa sau ceata in aceasta zi, anul va fi imbelsugat.
• In aceasta zi feciorii tipa (arunca) in apa pe cel ce a iesit mai intai cu plugul in primavera aceea;
• In Bucovina, fetele se uitau in noaptea de ajun intr-un vas cu apa pentru a-si vedea in reflexe ursitul.
• Pana la rasaritul soarelui fetele, plecau sa culeaga roua de pe camp, pe care o pastrau peste an pentru a trata diverse boli. Tot atunci se practica si curatitul de farmece.
• Dar cea mai interesanta practica de Sf. Ghoerghe era aceea a focului viu. Acesta se obtinea intr-un loc ferit din padure. Doi veri primari frecau doua lemne uscate, pana cand se infierbantau si incepeau sa arda. Acest foc magic se pastra sa nu se stinga tot anul.
El avea o mare putere vindecatoare daca se facea langa doi brazi gemeni.
Apa fiarta la focul viu, tamaduia apoi tot felul de boli ale oamenilor si animalelor.
Mai ales bolile de piele de origine magica se vindecau cu focul viu.
• Se rupe o crenguta cand vedem primul cuc cantand sa ne dea bunastare, sau ne agatam martisor la piept sa ne poarte noroc si incepem sa asteptam primul curcubeu cu senzatia reintineririi.