In ultimul timp mi-e frica sa merg la doctor pentru orice. Am doi prieteni care acuma termina medicina, nu stiu nici macar grupele de medicamete. I-am intrebat daca doua medicamente pot sa fi combinate si ......
Ma duc la doctor si cer investigatii complete si imi face o simpla analiza de rutina.
trebuie sa te du-ci la zece doctori ca poate unul te asculta ce sintome ai
CE PARERE AVETI, CE INTAMPLARI AVETI?

Din ce cunosc, mediul e atat de corupt incat pentru a intra si supravietui e nevoie sa devii si tu la fel. Am doi prieteni buni care sunt in al doilea an de rezidentiat si se pregatesc sa plece din tara s-o ia de la capat undeva unde spera ca lumea medicala e mai umana.
Imi povesteau ca in doi ani de zile cunostintele lor s-au diminuat pentru ca nimeni in spital nu le permite sa faca nimic. Pe unul, care face rezidentiatul pentru medicina de familie, il cheama doctorul la care este repartizat o data pe saptamana pentru a-i semna foaia de prezenta. Prietena lui, face rezidentiatul in medicina de familie si merge mai frecvent la clinica, dar singura experienta e in completat fise. Daca nu ar sta sa repete acasa materia pentru a o pastra proaspata in minte si daca nu ar avea speranta ca in alta parte le va fi mai bine, probabil s-ar resemna si ar merge cu valul.
Sunt foarte putini medici de exceptie, dar mi-e teama ca-s si mai putini cei care le calca pe urme si care ne vor trata pe noi cand vom fi batrani si bolnavi. ma gandesc cu groaza ca atat coruptia cat si dezamagirea existenta in bransa se propaga din generatie in generatie.

M-a intristat foarte mult un comentariu al cuiva din domeniul medical privind greva de la BCR. Respectivul le reprosa functionarilor bancari ca au tupeul sa se planga de cate ore sunt obligati sa munceasca, desi sunt bine platiti. Fara sa iau apararea unei parti in detrimentul alteia, stiu ce inseamna sa lucrezi la patron si ce inseamna sa lucrezi la stat.

Lipsa de pregatire si dezinteresul total al medicilor m-a lovit si pe mine direct in frunte. Cand copilul tau are 40 Grade, vomita si nu poate inghitii nici macar o gura de ceai, sa nu te puna Dumnezeu sa te duci la ora 1.45 la Urgenta in Medias. Doctorita va fi foarte nervoasa ca ai trezit-o din somn si o va pune pe femeia de serviciu sa-i ia temperatura si sa se uite in gatutul copilului. Ba mai si tipa la tine "da n-aveti medic de familie? Ce veniti la mine? Toata ziua am stat in picioare!"
Pai doctorul de familie m-a trimis!!!!!!!!!
Si cu ce sunt eu de vina ca ai venit la 18 si te-ai culcat?

Mie-mi spuneti? Mie mi-a uitat o doctorita stomatolog cand eram mai copil (de vreo 12-13 ani asa) un ac pe canalul unui dinte. De fapt, s-a rupt si nu a spus nimic. Cum am descoperit? Anul trecut cand aveam o infectie care nu trecea cu absolut nimic. Radiografii peste radiografii, analize, NIMIC. Pana la urma m-am operat sa scot punga de infectie. Ce credeti ca a gasit medicul acolo? Un varf de ac! Era asa mic ca nu se vedea in radiografie. Am tras de mi-au sarit capacele ca infectia urcase pana aproape de sinusuri. Toti ma tratasera ani de zile de sinuzita si era de la un dinte. Ca sa nu mai spun ca acel dinte era doar un pic cariat si nu trebuia sa se umble pe canal sa i se scoata nervul & co. Acum am pivot+coroana si am suportat o operatie greuta din cauza infectiei de-a lungul maxilarului superor ce a durat vreo 3 ore. MEDICII!

Nu-s medici, sunt incompetenti, Pinky!

Si eu sint foarte lovita la capitolul asta pentru ca de 10 ani sint pe drumuri pe la medici, am cunoscut foarte multi dar doar vreo doi au fost oameni. In general sint foarte indiferenti si daca nu insisti tare sa le spui tot ce te doare nu te intreaba mai nimic, prescriu medicamente fara analize ca sa incerce sa vada cum te simti, daca nu merg alea, vii inapoi si ti le schimba si tot asa.
O sa vreau sa mentionez si nume. Unul de care m-am lovit recent: Mioara Mazilu de la Parhon, endocrinolog, nici nu m-a bagat in seama. Voiam dozari hormonale, i-am spus toate simptomele, pe care nici nu avea chef sa le asculte, mi-a luat o tensiune, m-a pipait la tiroida, a zis ca nu am nimic, nu mi-a prescris nici o analiza, m-a trimis cum am venit.

Copilasul de trei ani ai unor prieteni are neuroblostrom,adica cancer.Cu ajutorul unor prieteni ,dar si a multor oameni de bine, s-au strans banii necesari pentru a fi operat in Franta.Nu va spun ce se intampla cu copilasii tratati aici in Romania...Nici patuturi in care sa doarma separat nu au.Nu exista aparatura necesara de investigatii ,nu exista nici tuburi de dren .Pur si simplu se afla intr-un tinut al groazei si disperarii.

Am impresia ca tot mai multi medici sunt fie veterinari fie macelari

Si eu la fel. Am fost internata -n spital o saptamina si ce am mai auzit pe acolo!
Am fost vecina de pat cu asistenta aceea careia i-a murit copilul la 8 luni si 2 saptamini in burtica, am vazut la stiri cazul ei, cu politie, colegiul medicilor... M-a impresionat foarte mult fata asta, dar a picat pe mina unui macelar, a facut si infectie, i-a scos si uterul... Trist ce se intimpla in tara asta.

Ma intristez foarte tare cand vad situatia sanatatii din Romania, cum din ce in ce mai multi medici nu respecta nici o farama din ceea ce spune juramantul.
Chiar daca provin din familie de medici,chiar cu relatiile pe care le au membrii familiei mele in domeniul medical m-am lovit de incompetenta medicilor si indiferenta lor.
Vreau sa cred ca atunci cand voi absolvi, nu ma voi schimba...si voi ramane OM si voi ajuta si neconditionat..
Am trecut si eu printr-o situatie de urgenta, cand am stat la cozi indurerata, si pana nu mi-am luat halatul pe mine si nu am dat buzna peste medic, nu m-a bagat in seama...
Cat despre Parhon, mi-a mai spus cineva acelasi lucru, scumpic...si nu mi-a venit sa cred...cata mizerie este, cata coruptie (nu dai banu`, nu-ti face nimic), cata incompetenta...te duci sa te analizeze hormonal si iti da impresia de fapt ca mergi sa te consulte medicul de familie, nu endocrinologu..
Nu stiu ce sa zic...ma intristeaza situatia foarte tare...
Nu invinuiesc numai medicii, lacomia lor vine din lipsa de apreciere a lor la adevarata valoare de catre sistem...salariile-s de toata jena, rezidentii mor de foame, cursurile de perfectionare scumpe, cartile scumpe...nu-ti permiti sa duci un trai decent dintr-un salariu de medic, de aceea de ajunge la jupuiala..

Ba da-mi voie sa te contrazic, Empty. Si in Germania au rezidentii au salarii foarte mici, asistentele medicale de asemenea si nu-i da nimanui prin cap sa ia de pe viu si de mort. Imbratiseaza "meseria" asta pentru ca le place, pentru ca-i simt chemarea, nu cu gandul ca las' ca ma ajung eu cand o voi profesa. Cunosc si eu mai multi doctori in tara, foarte buni in domeniile lor (chiar cei mai buni din oras) care nici nu se uita la bolnav daca nu deschide usa cu capul. Ii trimit pur si simplu acasa si le zice cu ce sau cu cat trebuie sa apara. Nu va zic ca pana si rudele lor (inafara de parintii lor) trebuie sa sara cu dreptul, altfel nu misca un deget nici pentru ei.
Asta cu salariile chiar ca-i culmea, aici castiga un muncitor mai in varsta mai mult decat un rezident, ca sa nu mai spun cu cat in plus fata de-o asistenta. Si muncitorul ala nu se joaca cu vietile oamenilor...

S-apoi sa nu se mai faca medici daca stiu ca nu le-ajunge salariul!

Nu exista scuza pentru tagma care a jurat sa fie in slujba oamenilor si a ajuns sa-i pese doar de bani. Nu creste niciunui om de rand bani in gradina si cu toate acestea nu stiu pe nimeni care sa se duca la spital fara un buchet de flori, un pachet de cafea si binecunoscutul plic... cotizatii pentru asistente si doctori doar pentru a-ti acorda o farama de atentie.
Daca e sa ma iau dupa cazurile pe care le aud saptamanal, foarte putini reusesc sa ghiceasca suma corecta pentru un tratament decent! Majoritatea pacientilor pleca umiliti, jecmaniti si la fel de bolnavi ca inainte. E dureroasa situatia si, in umila mea opinie, imposibil de eradicat.

Dr. Serban Nastasia pare varianta moderna dr-lui Menghele din perioada nazista. Intamplarea pe care o relatez s-a petrecut recent (decembrie 2008-ianuarie 2009) in spitalul Cantacuzino din Bucuresti. Voi incerca sa relatez faptele fara a implica nesiguranta si spaima profunda pe care am simtit-o timp de aproape 4 saptamani cat sora mea a fost internata la sectia ginecologie dupa operatia de fibrom executata de dr. Nastasia Serban.

Dr. Nastasia Serban, protejat de d-ra dr.conferentiar Rusu si profesor Hudita de la spitalul Cantacuzino, Bucuresti au adus-o in prag de moarte pe sora mea de 45 ani, diagnosticata cu fibrom uterin, in vara anului 2008.
1) Dr. Nastasia Serban a internat-o pe sora mea, pe 14 decembrie 2008 duminica si a operat-o pe 15 dec., in graba si fara sa cunoasca pacientul, respectiv fara analize la zi;
2) In timpul operatiei Dr. Nastasia Serban are surpriza sa descopere 11-15 noduli fibromatosi (la ecografie vazuse numai unul mare) cu dimensiuni intre 5-8 cm si decide in favoarea pastrarii uterului intr-o operatie care dureaza aproape 5 ore. La sfarsit probabil nemultumit de cei 15 mil. vechi primiti Dr. Nastasia Serban (si pe care ii afisa in buzunar) a iesit personal din blocul operator, cu tavita de noduli si i-a aratat intregii familii. I-am sugerat biopsia acestui material, dar trei saptamani mai tarziu cand a fost intrebat de rezultate a spus ca “am si uitat deja de asta”.
3) Post-operator Dr. Nastasia Serban a avut “surpriza” unei grave hemoragii (greseala sau necunoasterea anatomiei si fiziologiei umane?); parametrii vitali ai sorei mele in ziua operatiei: hemoglobina 5 g/100ml, saturatia in oxigen ~ 70%, tensiunea arteriala 6 mm Hg. Pulsul a crescut la 120-140. In seara zilei de 15 dec. pe cand ne rugam la D-zeu ca ea sa traiasca, indraznesc sa sugerez transfuzie si transfer la sectia ATI de la chirurgie, dar dr. Nastasia Serban spune ca el nu e de acord cu transfuzia si ca este prea frig afara pentru transport prin curte; de asemenea marturiseste familiei ca este “cam nazist de felul lui” si ca a operat-o pe sora mea numai pentru ca ea este conferentiar la facultate (ce sansa …).
4) Din cauza acumularii de sange undeva in peretele abdominal (sustin cei prezenti in timpul operatiei), Dr. Nastasia Serban a procedat la o noua interventie chirugicala pe 16 dec. 2008, supunand organismul ei slabit la un stress extraordinar; tot in 16 dec., imediat dupa operatie, speriat, uita de frigul invocat cu o zi inainte si o transfera la ATI (terapie intensiva), sectia chirurgie, intubata si intr-o stare extrem de critica. Acolo, timp de 5 zile, o echipa profesionista de medici si asistente muncesc din greu sa o restabileasca.
5) Pe 21 dec sora mea, aparent stabila dar inca extrem de slabita este re-adusa la sectia ginecologie, intr-un salon in care se aflau alte doua persoane cu interventii minore; ca sa ajunga la toaleta comuna, friguroasa si mizerabila se tinea de pereti sau o duceam noi; in spital cineva (?) imprastie zvonuri ca e “bolnav inchipuit” si ca este “foarte bine”, dar ca nu vrea sa paraseasca spitalul (!???)
6) In dimineata zilei de 22 dec. prof Hudita, unul din protectorii dr.-lui Nastasia Serban dispune externarea pt. sora mea, dar nu reuseste sa o si faca, deoarece aceasta lesina in fata lui, dupa controlul ginecologic.
7) In dupa amiaza zilei de 22 dec 2008, sora mea se simtea din ce in ce mai rau si isi cere dosarul cu analize dar nimeni nu vine sa i-l arate; aflam doar un singur lucru de la medicii de la sectia chirurgie si anume ca nivelul leucocitelor era 49000 pe mmc fata de 8000 limita max., ceea ce arata deja o infectie acuta cu germeni patogeni;
8) In seara zilei de 22 dec. alertam reanimarea de la ginecologie pentru ca sora mea avea 38 grade, cearcane mari, ochii adanciti in fundul capului, ca sa rezum avea o figura de cadavru. Nu stiu daca cineva din cadrul corpului medical ar fi sesizat ceva sau ar fi actionat, daca cineva din familie nu era acolo “de paza”..
9) In 23 dec. ideea lui Hudita cu externarea este uitata, se recolteaza pt.hemocultura si se fac si alte investigatii (ecografie, radiografie pulmonara, pt. ca facuse si o pleurezie..). Ulterior am aflat ca infectia uriasa era determinata de germeni “de spital”(!!!). In ciuda acestui fapt prof Hudita pare ostil si se eschiveza cand trebuie sa dea explicatii familiei. Cat despre dr. Nastasia, el isi luase concediu si era pe la munte, convins probabil ca prof. Hudita va putea s-o externeze pe sora mea. Nu ramanea decat ca infectia sa se manifeste acasa si nu in spital, pe seama cheltuielilor “cantacuzino”. Nu dadea bine la reputatia probabil..
10) In cele din urma, fortati de evidente (temperatura, infectie acuta, anemie profunda, pleurezie..) tot in dimineata zilei de 23 dec. 2008 sora mea este transferata din nou la ATI, sectia chirurgie. I se administreaza antibiotice pentru infectie, anticoagulante, vitamine etc. si alte tratamente si ramane acolo pentru inca 5 zile.
11) Pana in 28 dec. 2009, starea ei se imbunatateste simtitor si este transferata din nou la sectia ginecologie, la dispozitia d-rei dr. Rusu cu care avusesem o discutie destul de dura in prealabil. La insistentele sorei mele si ale noastre, de data asta obtinem salonul 1, cu 2 paturi si cu un wc partial functional in interior.
12) Se schimba antibioticele administrate (gentamicina s.a) si se administreaza antibioticul tienam vreo 10 zile la “presiunea familiei”, dupa cum s-a exprimat enervata d-ra conferentiar Rusu. Probabil ca, fara ajutorul lui D-zeu si “presiunea familiei”, sora mea nu ar fi fost acum in viata. Intre timp dr. Nastasia Serban intors de la munte si frustrat ca sora mea e inca in spital, se pronunta total impotriva antibioticelor timp de 5 zile in sir, cu toate ca hemocultura aratase o infectie profunda cu germeni patogeni de provenienta spitaliceasca. Din fericire nimeni nu l-a ascultat, pentru ca am avut un real sprijin in doctorii din cadrul sectiei chirurgie.
13) La externare, in 12 ianuarie 2009, d-ra dr.Rusu “dispare brusc” (cu toate ca noi stiam ca era inca in spital la sectia maternitate) si evita sa semneze fisa de externare ca sef de sectie, probabil nedorind sa-si asume raspunderea pentru nimic din ceea ce facuse dr. Nastasia Serban.
14) Foarte curios este ca in zilele de 3 si 4 ianuarie 2009, cat sora mea era inca internata, mama mea a fost tinta unor intimidari telefonice din partea unei femei, (?) de genul: “nu a murit inca escroaca de fie-ta (fiica-ta) si a catorva amenintari la adresa”curvelor de surori”. De ce oare am fost ######? Pentru ca nimeni nu ne-a inspirat incredere in acea sectie mizerabila si pentru ca i-am aparat viata ca niste caini, pentru ca am sprijinit zidurile spitaluilui pana la epuizare…?!!
15) Impresia noastra despre sefii si “mai marii“ sectiei ginecologie a ramas dezastruoasa: d-l prof Hudita este foarte “slabut” profesional, dar stie bine cum sa-si fereasca spatele si acolitii, d-na dr. Rusu este profesional pregatita dar rau-voitoare si razbunatoare, iar d-l dr. Nastasia Serban este si slab profesional si rau si in plus si un carierist nebun si ambitios, care nu stie sa ceara opinia altor confrati atunci cand habar nu are (probabil in majoritatea timpului..)

16) Indraznesc sa cred ca D-l Nastasia Serban ar fi fost cu siguranta dr. Menghele, daca ar fi trait in timpul perioadei de glorie a nazismului, facand experimente in lagarele de concentrare. Ca si lui Menghele, Dr.-ului Nastasia Serban ii place chirurgia si este tehnic vorbind un talentat, dar din pacate nu stie care e diferenta dintre un cadavru si un organism viu. Nu ajunge sa faci taieturi perfecte d-le Nastasia Serban, trebuie sa mentii in viata si persoana!..

As vrea sa va citez cateva dintre perlele dr-lui Nastasia Serban:
“Probabil ca mai aveti un fibrom in uter care moare prin simpatie ….”; “Sunt nazist de felul meu si n-o operam daca nu era conferentiar la universitate (??); “Iau banii, noi din asta traim..”; “Dv. credeti ca in locul unui stafilococ mort nu ramane nimic?”; “Aici in spital sunt stafilococi si pe pereti..”; “Nu sunt de acord cu transfuzia”( la val. 5 a hemoglobinei !); “Nu sunt de acord cu antibioticul (la infectie cu 49000 leucocite!); “de ce va bagati peste meseria mea, ca eu nu vin peste eprubetele d-voastra!”; “Am si uitat de biopsie”; etc.etc…

17) Va rog pe toate doamnele (care aveti rabdare sa cititi tot ce am scris aici) sa va ganditi de 1000 de ori inainte de ajunge la dr. Nastasia Serban pentru operatie de fibrom, mai ales daca sunteti intelectuala, pentru ca, neavand clienti decat din grupul etnic rrom (cer iertare daca cineva e ofensat), din pacate va va selecta pentru unul din demonstratiile sale de forta: decupajul perfect al nodulilor fibromatosi! Indiferent ca aveti unul sau 15 bucati el ii va taia rabdator pana vi se va scurge tot sangele din organism…
Indiferent ce doctor alegeti sa va ganditi din nou de 1000 de ori si sa cereti referinte peste referinte!!! Pe sora mea alegerea nepotrivita ar fi putut sa o coste viata!

18) In final, culmea interventiei chirurgicale la spitalul Cantacuzino este sa te operezi de fibrom (fibroame) si totusi sa pleci cu unul acasa.

Ca o incununare a eforturilor “medicalicesti”ale dr. Nastasia, in ziua de 12 ianuarie 2009 sora mea este externata, dar nu inainte ca dr. Nastasia Serban sa constate cu naturalete, existenta unui alt fibrom- de 2,5 cm -in uterul “macelarit” al sorei mele. Nimeni nu a vazut fibromul asta acolo timp de 4 saptamani de spitalizare sau o fi evoluat galopant ca si prostia dr. Seban Nastasia?… Pana la un consult ulterior cu un profesionist, aflam ca dr. Nastasia este si un slab ecografist asa ca aceasta ultima constatare, pare sa fie mai degraba imaginatia diabolica a unui medic frustrat si ignorant.

19) Multumim sectiei de chirurgie de la spitalul cantacuzino, ei sunt cei care au restabilit si mentinut starea surorii mele dupa crash-ul operator al dr. Nastasia Serban. Multumim si unor doctori, asistente, infirmieri si oameni simpli de la sectia chirurgie si ginecologie care au dovedit suflet si caracter si carora din pacate nu le stim numele sau le stim si nu dorim sa il divulgam ca sa nu fie persecutati ca ne-au ajutat.
Dumnezeu sa ne ajute si sa ne fereasca.

Imi pare rau pentru ce vi s-a intimplat, eu umblu de 10 ani prin spitale si am vazut si auzit muulte specimene din astea. Si mie mi-a zis un doctor tot de la Cantacuzino , cind nu mai puteam sa stau pe scaun de dureri de artrita si eram la 45 kg ca "Ce vrei, te doare, asta e boala, daca n-aveai artrita nu te durea". Sau alta, de la Institutul de reumatologie: "Eu nu am ce sa-ti mai fac!", "Nici sa nu te gindesti sa faci copii vreodata!" , etc.
SI ar fi multe, dar nu vreau sa imi mai amintesc.

Doamne fereste si pazeste, edalia! Numai Cel de Sus si voi, familia, ati ajtat-o sa iasa din viata din spitalul ala. Groaznic!

edalia Doamne fereste, mi s-a facut frig. Trebuie reclamat undeva individul asta!!
Sora ta cum se simte acum? Sanatate multa!