Vacantele erau esentiale inca din antichitate, dar cu siguranta nu in aceasi masura ca astazi. Necesitatea unei vacante in antichitate este evidenta atunci cand se ia in considerare calendarul grecilor antici, apoi cel al Romei si in sfarsit cele ale crestinatatii. Festivalurile religioase si sportive asigurau, in medie, o perioada de 10-15 zile de pauza.

Abia in secolul al XX-lea s-a stabilit vacanta de o luna, si acest lucru s-a intamplat mai mult sau mai putin din cauza unei recunoasteri a vitalitatii relaxarii oamenilor care lucreaza si poate din cauza unei importante mai mari pentru angajatori si stat. S-a stabilit clar ca vacantele reduc costul asigurarilor de sanatate in caz de boala, si de asemenea reduc numarul de zile de munca pierdute in urma imbolnavirii angajatilor. In acelasi timp, muncitorii se intorc la munca “proaspeti”, cu noi forte si gata sa sporeasca productivitatea. Pauza saptamanala normala, care a fost mai intai introdusa de evrei prin Sabbath, si apoi in 321 i. E.n. printr-un edict al lui Constantin prin care duminica trebuia sa fie zi de odihna, a devenit weekend de pauza in secolul 20 si i-a justificat pe cei care credeau in necesitatea ei. Mai recent, o luna de vacanta a fost stabilita pentru noii muncitori care au fost angajati pentru cel putin o luna. Aceasta ofera de asemenea muncitorilor mai vechi privilegiul de a avea o pauza mai lunga iarna.

De ce avem nevoie de concediu
In tarile europene dezvoltate, s-ar parea ca aceasta perioada de pauza intervine mai mult si mai mult in timpul de lucru. Intrebarea este de ce? Potrivit medicilor, nu mai lucram dupa ceas, ca in erele trecute, ci de dimineata pana seara – cu ajutorul luminii electrice, printre altele, si asa extindem orele de lucru. Pe cand in trecut munca era diminata de ritm (de exemplu diferite perioade din agricultura) si momente diferite pentru odihna (de exemplu in hranirea animalelor), industrializarea a insemnat continuitate a muncii. Drept urmare, o zi de 8 ore de munca nu mai este suficienta pentru a acoperi nevoile, de vreme ce dezvoltarea tehnologiei si a computerelor inseamna mai putin timp liber si lucrul de acasa. In acest moment, 40% din femei sunt angajate full-time, ele fiind cele care trebuiau sa se ocupe de activitatile casnice. Desi conditiile de viata au devenit mai sanatoase prin medicatii si vaccinuri, centrele suprapopulate si marirea nivelului poluarii in aceste arii dupa 1950 au crescut ingrijorator incidenta infectiilor cronice si a bolilor.

Cum sa dai randament la serviciu ?
Presiunea aplicata de supraveghetori si rezultatul stress-ului pentru angajati nu au disparut, desi cele mai elementare forme de eliberare ca simple exercitii fizice (jogging, plimbari) par sa fie abandonate. Mai mult, locul de munca a devenit un hazard al sanatatii (aer conditionat, spatii mai mici, fumat).
Pentru a ajunge de la si la locul de munca avem solutii mai multe si mai simple, dar ele inseamna stress si se adauga si poluare. Problemele care au fost create pe o scara foarte larga, de aceea companiile americane si cele germane au in dotare si sali de gimnastica, pentru a mentine forma fizica a angajatilor si ca masura de siguranta. In SUA s-a estimat ca facilitatile oferite de salile de gimnastica au redus pierderile datorita imbolnavirilor de la 500$-700$ pentru un angajat. Mai mult, Compania de Electricitate a estimat ca salile de gimnastica pe care le detine returneaza 50% din productie in doi ani, acoperind costurile initiale ale investitiei si mentinerea consecventa, in timp ce se continua obtinerea unui profit substantial. Profitul parea a fi exprimat in termeni de incidenta de imbolnavire printre imbolnavirile printre angajati si drept consecinta absenta lor de la lucru.
Concluzia: Daca vrei sa devii mai eficienta la serviciu, ar trebui sa nu mai sari peste perioadele de concediu.