Odinioara, prin sate se putea auzi strigandu-se "Dragobetele saruta fetele!", iar in popor inca se spune ca cine participa la Dragobete va fi ferit de boli tot anul. Iata de traditii de Dragobete existau.

Iata cum se sarbatorea Dragobetele
In dimineata acelei zile, tinerii, imbracati in cele mai bune haine, se intalneau in centrul satului sau in fata bisericii. Daca timpul era favorabil, mergeau, cantand, in padure sau prin luncile din apropiere. Acolo baietii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau flori de primavara si plante miraculoase pe care le foloseau apoi la descantecele de dragoste. Daca vremea era urata, se strangeau in casa unuia din ei, unde stateau la povesti si se distrau cu tot felul de jocuri.

In unele parti, fetele mari obisnuiau sa stranga apa din zapada netopita sau de pe florile de fragi; aceasta apa, despre care se spunea ca e nascuta din surasul zanelor, pastrata cu grija, avea proprietati magice, facand fetele mai frumoase si mai dragastoase. Cand Dragobetele se sarbatorea, daca nu erau zapada si fragi, fetele adunau apa de ploaie sau de izvor.

Traditii de Dragobete
Pe dealurile din jurul satelor, stransi in jurul focurilor aprinse, fetele si baietii discutau cate in luna si-n stele, glumele cu substrat erotic fiind intens "œpracticate". La pranz, fetele incepeau sa fuga spre sat "“ obicei numit in sudul Romaniei "zburatorit". Fiecare flacau urmarea fata care ii placea. Daca baiatul era iute de picior si fetei ii placea "haituitorul" ei, alergatura se lasa cu un sarut prelungit, in vazul intregii asistente. Sarutul simboliza logodna ludica a celor doi pentru cel putin un an de zile si, de multe ori, aceste logodne precedau logodnele adevarate.

Comunitatea era interesata de ce se intampla, fiindca puteau ghici chiar din acel moment la ce nunti urma sa mearga toamna. Dupa-amiaza, toata lumea, atat cei care faceau parte dintr-un cuplu, cat si cei singurei - petrecea, dansa, canta, fiindca se spunea ca tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au vazut in ziua aceea nici macar o persoana de sex opus nu-si vor mai gasi pereche tot restul anului. Uneori, flacaii petreceau Dragobetele si prin satele vecine, ca sa le mearga bine peste vara.


La sarbatoarea de Dragobete participau si maturii; in aceasta zi, femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat ca sa fie dragastoase tot anul si aveau grija sa dea mancare buna pasarilor din curte si chiar si pasarilor cerului, nici un animal nefiind sacrificat de Dragobete.

Sarbatoarea dragostei era socotita de bun augur pentru treburile marunte, nu si pentru cele mai importante. Crezand ca Dragobetele ii va ajuta sa aiba un an imbelsugat, gospodarii respectau aceasta sarbatoare la fel ca si pe cele religioase: nu munceau, doar isi faceau curatenie prin case. Fetele si femeile care lucrau de ziua lui isi doreau sa fie "pedepsite", luand apoi drumul padurii, unde ar fi fost "nevoite" sa se lase iubite de Dragobete. Chiar daca mai "pedepsea" femeile, se considera ca Dragobetele ocrotea si purta noroc indragostitilor si tinerilor, in general.

In credinta populara, in ziua de Dragobete oamenii aveau incredere in apropierea de orice fel. Femeile trebuiau sa atinga barbati straini, iar fetele, ca sa se poata marita bine, sa fie fericite si sanatoase - sa mearga cu baietii la padure, sa culeaga ghiocei, sa adune apa din zapada netopita si sa rada impreuna.

Asadar, conform traditiei, de Dragobete trebuie sa mergem la camp, la padure, sa ne bucuram, sa radem, sa dansam, sa ne distram, sa intampinam primavara, sa ne intalnim cu iubitul sau cu iubita, sa petrecem si, neaparat, sa culegem flori. In concluzie, avem atatea motive sa sarbatorim Dragobetele ! La urma urmei, de ce sa ne multumim cu occidentalul Valentine's Day, cand putem avea, in februarie, in prag de primavara, doua sarbatori ale dragostei?! Sa fiti iubiti!