Sunteti in categorie: Povesti

Tarziu VI

“Mihai_08 wish to add you as a friend”
Iulia se uita nedumerita la mesajul care ii aparuse pe ecran. Se mai si speriase pe deasupra, fiind concentrata asupra unui proiect pentru facultate. “Cine naiba e Mihai?” se intreba ea, cu mouse-ul fixat pe “Decline and block” “O fi vreun virus!” In ultima secunda insa, a avut o revelatie: “Dar daca o fi…” Si cu degete tremurande a dat click “Accept”.
“Nu-mi vine sa cred !” i-a scris ea, in pragul unui atac de inima.
“Crede si nu cerceta!”
“Doamne, el e! Iti multumesc” si-a zis in sinea ei, pentru ca in secunda urmatoare sa sara de pe scaun si sa inceapa sa topaie prin camera.
“Ce faci acolo? Mai respiri?” a tachinat-o el.
“Cu greu” si spunea adevarul. Atata agitatie ii taiase respiratia. “Ce faci?”
“Sunt la studio. Fac o pauza intre inregistrari”
“Ce studio? Ce inregistrari?” s-a mirat ea.
“Lucrez la un album. Studioul e al prietenului meu, Cristi, patronul clubului.”
“Un album??? Wow! Nu aveam idee! O sa fiu prima care o sa-l cumpere!”
“Nici nu ma indoiesc!”
“Canti vinerea asta?”
“Dap!”
“Voi fi acolo!”
“ Ok. Trebuie sa ies. Mai vorbim! :* “

In secunda urmatoare a sunat-o pe Anca. Care a informat-o, spre disperarea ei, ca nu o poate insoti in club. Pleca din oras cu noul iubit. Restul zilei s-a tot gandit cum sa faca sa mearga in club, daca nu are cu cine. Intr-un final, a ajuns la concluzia ca, pentru a-l vedea pe Mihai, poate s-o faca si pe asta.
A doua zi, a reusit sa-l prinda pe messenger si i-a spus ca vine singura.
“Poti sa stai cu mine la masa” i-a zis el.
“Eeuu?? La masa ta?? Dar… dar… acolo stau multi necunoscuti” imediat si-a dat seama ce tampenie a scos. “Adica, nu cunosc pe nimeni. Ce vor zice prietenii tai despre mine? Ce caut eu acolo?
“O sa va  prezint, deci nu vor fi chiar necunoscuti.” A ras el. Esti o prietena de-a mea!”
“Si… ma conduci acasa dupa aia?” “Te rog, spune DA” si-a zis ea in gand, cu degetele incrucisate. “
“ :)) Esti o persoana tenace.”
“Asta nu e un raspuns”
“Raspunsul este… DA!”

Restul saptamanii a trecut mult prea greu pentru Iulia, care numara minutele pana la seara cea mare. Era aeriana, la cursuri nu auzea nimic din ce spuneau profesorii, facea scenarii, vorbea cu el in gand, zambea tamp privind prin pereti.
Vineri seara a intrat in club emotionata, cautandu-l din priviri. Cand a vazut-o, a venit, a pupat-o pe obraz “Ce faci fata?” si a condus-o la masa. A facut prezentarile si apoi a plecat. Incepea programul. Iulia a recunoscut-o pe Diana, sotia lui Cristi, pe care i-o prezentase Mihai data trecuta. A incropit o conversatie politicoasa cu ea si a fost incantata sa descopere ca o placea pe femeia aceea vesela si deschisa. In pauze, Mihai venea la masa, mai vorbea cu ea, cu restul celor de la masa, insa pleca adesea la alte mese, chemat de altii. La finalul programului, pe la 3 dimineata, a venit si i-a spus ca o asteapta in fata clubului in cinci minute. Iulia a asteptat timpul stabilit, apoi si-a luat ramas bun de la Diana si a plecat. El o astepta langa masina. I-a deschis portiera, apoi a urcat in masina si au plecat.

Mai tarziu, cand a intrebat-o Anca, nu si-a adus aminte ce au vorbit. Si-amintea ca prin vis ca l-a privit tot timpul, ca s-a jucat cu mana in pletele lui, ii admira profilul in timp ce conducea, concentrat asupra drumului si s-au sarutat la fiecare semafor rosu intalnit in cale.  Ajunsi in fata blocului ei, el a acceptat sa urce “la o cafea”. Au inceput sa se sarute inca din lift si au intrat pe usa imbratisati. Si exact cand nu se mai astepta, cand nu mai credea ca exista intoarcere, cand totul era perfect, el i-a luat fata in maini si i-a spus “Nu pot sa fac asta!” Si a plecat…
Un articol de Simona Voinea

 

Sursa: Tarziu VI