Ea: '' Ma cam doare capul in seara asta si nu am chef de nimic, tu de ce ai chef? ''
El: '' Aaaa nici eu nu am chef de nimic, poate doar sa stau langa tine si sa te mangai. '' ... desi cu adevarat el ar fi avut poate chef sa faca dragoste sau sa se uite la meci sau de ce nu sa iasa la o bere cu baietii!
Daca ea l-ar fi intrebat direct pe el si-ar fi primit adevaratul raspuns, dar scuza de dinaintea intrebarii a anulat sinceritatea...

Ea: '' Stii fata eu cred ca m-am indragostit de El, imi place cum se poarta cu mine, cum arata, ma innebuneste pur si simplu. Tu ce parere ai, ne potrivim? ''
O alta Ea: '' Pai da, daca tie iti place cred ca va potriviti, e baiat bun.''...desi in gandul ei simtea cu totul altceva, pur si simplu nu-l suporta pe El, mai ales in comportamentul fata de Ea, i se parea ca e plin de defecte...
Daca ar fi spus adevarul ar fi fost suspectata de invidie.

Mintim, uneori mai mult decat este necesar, uneori pentru ca consideram ca-i protejam pe cei din jur, alteori pentru propriul confort personal. Am vazut un film in care cineva spunea ca cel mai mare pacat al omenirii este minciuna, este pacat sa ascundem adevarul fata de cei din jurul nostru desi adevarul poate rani.

Daca vom fi intrebati care este cel mai important lucru pe lumea asta, vom raspunde ca sinceritatea. Vom spune ca primul lucru pe care il asteptam de la cei din jur este adevarul. Si cu toate astea stim bine in sufletul nostru ca am face orice uneori sa evitam sa ni se spuna sincer anumite si am prefera sa fim mintiti.

Cred ca daca in primul rand am fi sinceri cu noi insine am reusi altfel sa acceptam si sinceritatea celor ce ne inconjoara dar suntem lasi si primele persoane cu care incepem minciuna suntem noi insine...

Un articol de Corina Sava