Sunteti in categorie: Societate

Traditii si obiceiuri de Ajun

1colindatoritraditiiobiceiuricraciunObiceiuri de Ajun
La toate ajunurile sarbatorilor de iarna se pun pe masa doua paini, sare, peste, grau si un pahar cu apa, si se crede ca noaptea vin familiantii morti si mananca din acele bucate. La ajunul Craciunului nu se pune rachiul pe masa, nici se bea, fiind el inventat de diavolul, carele apoi isi bate joc de cel ce-l bea, zicand ca rachiul are intaietate inaintea tuturor bucatelor.

Obiceiuri de Ajun pentru bunul mers al casei
In ziua de ajunul Craciunului, pana a nu rasari soarele, sa pui mana pe coasa, secure, furca, topor, ca sa-ti fie drag sa muncesti cu ele peste vara (Gorovei, 1995, p. 123). F Ca sa ai noroc, sa nu mananci in ajunul Craciunului (Gorovei, 1995, p. 168). F in ziua de Ajun, cand iesi afara intai de dimineata, la inapoiere este obiceiul sa iei cateva surcele in mana si, cand intri inauntru, sa zici, imprastiind una cate una surcelele prin casa:
Buna dimineata lu Ajun,
Ca-i mai buna a lu Craciun!
Pui, vaci, oi, purcei… s.a.
Sanatate, bogatate,
Ca-i mai buna decat toate!

Sau:
Buna dimineata
La Mos Ajun,
La Mos Ajun
Ne dati, ne dati,
Ne dati ori nu ne dati,
Ne dati, ne dati,
Ne dati ori nu ne dati.
Buna dimineata La Mos Ajun
Ne dati ori nu ne dati,
Ne dati ori nu ne dati.

Am venit si noi odata
La un an cu sanatate,
Domnul sus sa ne ajute
La covrigi si la nuci multe.

Asa zici si cand te duci intr-alta casa. Surcelele acelea se numesc pui (Ion Creanga). Primul care se trezea din somn iesea in curte, rupea o ramura dintr-un pom si incepea sa vrajeasca la gura sobei (sa scormoneasca jarul din soba), ori de unul singur, ori cu intreaga familie. in ziua de Ajun sa incepi tot lucrul ce ai, ca sa-ti mearga cu spor peste an. Cand dai ceva din casa in ziua de Ajun, nu-i bine. Cei ce cresc albine nu dau nimic din casa in ziua ajunului Craciunului, ca albinelor sa le mearga bine si sa nu le scape pe vremea roitului. Gospodina fierbe pentru masa Ajunului din toate felurile de bucate, ca sa rodeasca peste an. Bobul se mananca pentru sat, caci dupa bob omului indata ii vine sete si se simte satul. Perjele sunt bune, caci indulcesc pe om si-l potolesc la sfezi si la manii. Sarmalele sa le lasi mai pe urma, caci ele-s neamurile, ele-s sfadause; cat fierb in oala, tot una clocotesc si huiesc; si altul nime nu ocareste decat neamul. Strainii sunt ca painea si ca zaharul, sunt dulci, nu te batjocoresc. Dar mai intai sa gusti din peste, ca sa n-ai friguri peste an. in ajunul Craciunului, inainte de a se gusta din graul pregatit cu miere, se ia din el o lingura si se arunca in podeala, crezandu-se ca apoi norocul se va tine de casa; dupa altii – ca albinele, cand vor roi, sa se prinda bine. La ajunul Craciunului se pune putina otava pe masa, care dupa sarbatori se da de mancat la vaci, ca ele sa fie cu mana. Cand vine popa cu Craciunul trebuie neaparat ca sa saza pe pat, ca sa stea clostile pe oua si sa scoata pui. Pe patul unde sede popa la Ajun se pun sub asternut graunte, pe care le da la closte, ca sa nu inaduse puii. Gainilor li se da de mancare din sita, ca sa se oua mult; in graunte se pune cate putin din bucatele ce se mananca in ziua de Ajun, crezandu-se ca, dupa cum graul curge cu spor din ciur, asa vor curge si ouale de la gaini. La mancare, gainile nu se striga, caci, chemandu-le, se poate intampla ca vecina sa auda, si sa zica si ea: „Gainile ale tale, ouale ale mele“. La Ajunul Craciunului, care se scoala mai de noapte sa ia o poala de paie, cu ochii inchisi, din stratul porcilor, si sa le aduca in casa, apoi sa seaza pe ele; e bine pentru clocitul oualor in timpul verii. Cu imprumut nu se da nimic in aceasta zi, caci cei ce cauta sa ceara sau sa imprumute fac aceasta numai ca peste an sa aiba noroc la furtisaguri, ca sa nu fie prinsi. Afara de aceasta, se crede ca cel ce da, isi da din casa tot norocul. Strainul care intra in curtea unui om nu trebuie sa-i inchida poarta, ci gazda singura sa si-o inchida, ca sa nu i se inchida norocul, sa nu i se taie calea petitorilor. Ca sa vie petitorii la casa de la ajunul Craciunului pana la Iordan, maturi casa de la prag spre rasarit, spre icoane, ca sa se stranga, sa se adune; nu din fundul casei inspre prag, ca sa-i alungi – si acele doua saptamani de sarbatori nu se arunca gunoiul afara. in ajunul Craciunului se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an. Din ziua de Ajunul Craciunului si pana la Boboteaza sa nu mananci pe afara, c-apoi ii belsug anul acela.

 

Sursa: Traditii si obiceiuri de Ajun