Vinerea Mare, Vinerea Patimilor, Vinerea Seaca
Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea Pastelui si se mai numeste si Vinerea Patimilor (ziua patimilor si rastignirii lui Iisus) sau Vinerea Seaca (pentru ca e zi de post negru pentru cei mai multi romani, adica nu se mananca si nu se bea nimic toata ziua). Postul negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului. In timp ce oamenii mai in varsta se spovedesc si se impartasesc de mai multe ori pe an, cei tineri merg pentru aceste lucruri doar o data pe an, in Vinerea Pastilor.

Traditii de Vinerea Seaca
Conform traditiei, Vinerea Mare este ziua scaldatului: se crede ca acela care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul. Se spune ca daca ploua in Vinerea Seaca, anul va fi bogat, cu recolte indestulatoare, iar daca nu ploua, anul va fi secetos, neroditor.

Haine noi pentru toata familia
In prima zi de Paste exista obiceiul de a se purta haine noi in semn de respect pentru aceasta aleasa sarbatoare, dar si pentru ca ea semnifica primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste intreaga natura o data cu primavara.

Masa pascala
Masa din prima zi de Paste este un prilej de reunire a familiei, decurgand dupa un adevarat ritual. De pe masa de Paste nu pot lipsi ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu branza sau smantana si, mai nou, cu ciocolata. In a doua zi de Paste s-a mai pastrat (in special in Transilvania) obiceiul udatului, avand semnificatia unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu apa sau cu parfum persoanele iesite in cale, mai ales fetele.