Desi nu i se poate atribui sintagma autorul unei singure carti, Ken Kesey ramane in istoria literaturii americane prin romanul sau de debut, Zbor deasupra unui cuib de cuci, publicat in 1962.
Zbor deasupra unui cuib de cuci
Participarea autorului, ca voluntar, la niste experimente cu LSD, organizate de guvernul american, precum si o scurta perioada in care a lucrat intr-un ospiciu il vor influenta puternic pe Ken Kesey in scrierea romanului care anunta, in mod subtil, evenimentele care vor zgudui Statele Unite ale Americii: o lume impotriva celeilalte, establishment contra revolutie hippy, dogme contra haos fertil.
Romanul surprinde conflictul dramatic care se instaureaza intre sora sefa Ratched, care isi conduce sectia psihiatrica intr-un stil nazist si un psihopat inchipuit, scandalagiul Randle Patrick McMurphy, simbol al revoltei impotriva autoritatii tiranice. Irlandezul roscovan care navaleste in linistita sectie tulbura mersul absurd de mecanic al lucrurilor. Sora sefa incearca sa transforme totul intr-o masinarie perfecta, ignorand umanul din oameni, sub masca generozitatii si a protectiei. Rasul sanatos al lui McMurphy, venit la ospiciu pentru a se sustrage detentiei, ii tezeste parca la viata pe pacienti, dezorganizand mica lume perfecta a sorei Ratched.
Dupa ce devine idolul pacientilor, este renegat de acestia, transformandu-se intr-un antierou capabil de autodistrugere. Inclestarea dintre cei doi, care capata proportii aproape mitologice, este vazuta prin ochii altui pacient, “Seful” Bromden, un indian urias care sufera drama dezradacinarii, dupa ce guvernul american a distrus locurile aflate altadata in stapanirea tribului sau.
Dupa ce Billy Bibbit, unul dintre pacienti, se sinucide, McMurphy incearca sa o sufoce pe sora sefa si sfarseste prin a fi dus la o sedinta de electrosocuri care il va transforma intr-o leguma. Cartea se incheie prin evadarea “Sefului” Bromden, care urmeaza planul pe care il concepuse McMurphy, dupa ce il sufoca pe acesta, nedorind sa-l lase in mainile asistentei.
Personajele sunt creionate cu maiestrie, iar senzatiile suferite in urma socurilor electrice sau a aplicarii altor metode subumane de disciplinare a pacientilor sunt redate in mod magistral.
Romanul este, ca si “Moby Dick”, opera lui Melville, o varianta a eternei tragedii americane, reactualizata in conditiile agravante ale societatii postbelice. Romanul a fost ecranizat in 1975 de regizorul Milos Forman, cu Jack Nicholson si Louise Fletcher in rolurile principale, pelicula, ca si cartea, cunoscand un succes fulgerator, concretizat in primirea a cinci premii Oscar.
Un articol de Mariana Dobrica
