"Va veni vremea ca oamenii să înnebunească și când vor vedea pe cineva ca nu înnebunește, se vor scula asupra lui, zicându-i că el este nebun, pentru că nu este asemenea lor." (Sfântul Antoine cel Mare, via Părintele Mihail Gabriel Irimia)

... Apăi mie tot mi se spune că sunt nebună și eu tot mă încăpățânez să îmi păstrez nebunia intactă!

Mi se spune că sunt nebună pentru că am preferat mereu singurătatea și m-am îndepărtat mereu de oamenii care îmi aduceau nefericire, scârbă și tristeți.

Mi se spune că sunt nebună pentru că am ales să trăiesc la o margine de sat, la capătul pământului, în loc de aglomerația mizerabilă a orașului.

Mi se spune că sunt nebună pentru că am preferat dintotdeauna compania rară a unor oameni interesanți, profunzi și înțelepți în locul companiei dese a unor oameni interesați, superficiali și proști.

Mi se spune că sunt nebună pentru că vorbeesc frumos și prietenos cu toată lumea, mai ales cu aceia "fără statut", dar nu mă strâng deloc chiloții când pun mănușile de catifea și dau o directă de dărâm instant statui, mituri și fițe.

Mi se spune că sunt nebună pentru că prefer să citesc, să văd un film, să scriu, să gătesc, să fac curat în loc să casc gura și să pierd timpul fără niciun folos prin mall-uri, cafenele ori baruri.

Mi se spune că sunt nebună pentru că refuz să mă împerechez (în orice fel) cu tâmpiți doar din frica de singurătate. Orice semn de prostie și preluare de control asupra ființei, conștiinței, modului meu de a mă comporta și a fi, mă face să fug sau să mă retrag în cochilia mea și să devin mută și invizibilă.

Mi se spune că sunt nebună pentru că detest să mă cert și să mă contrazic steril pe orice subiect - mai ales pentru niște subiecte pe care eu le consider insignifiante, irelevante și stupide.

Mi se spune că sunt nebună pentru că îmi mărturisesc public Ortodoxia și zâmbesc caustic celor care nu cred în nimic altceva decât în propriile lor interese de tot rahatul.

Mi se spune că sunt nebună pentru că nu am întreținut vreodată și nici nu întrețin relații de prietenie și pupincurism pentru interese și a obține foloase materiale sau de orice fel. Pentru mine este irelevantă poziția socială, politică, economică, apăs butonul "eject" după ce atenționez de cel puțin zece ori că se calcă pe teren minat, adică pe bătăturile mele.

Mi se spune că sunt nebună pentru că nu sunt dependentă și nu caut sex, ci afecțiune reală. Sex pot să găsesc oricând, pe când dragoste, nu!

Mi se spune că sunt nebună pentru că nu cred în superioritatea bărbatului așa cum nu cred nici în superioritatea femeii. Toți avem un rol, ar fi bine să nu încurcăm borcanele și să ne vedem fiecare de menire.

Mi se spune că sunt nebună pentru că declar public că nu cred în corectitudinea politică și pentru că afirm fără reținere că acest concept este o formă de nazism și totalitarism.

Mi se spune că sunt nebună că nu îmi cunosc interesul. Îmi cunosc foarte bine interesele, însă țin mult mai mult la preceptele mele morale, la coloana mea vertebrală și la dreptul meu de a raționa singură decât la "interese".

Mi se spune că sunt nebună pentru că am spus în gura mare că sufăr de tulburare depresivă și anxioasă, când alții se pretind sănătoși la cap, deși au simptome, manifestări și tulburări grave de comportament,
toate vizibile de pe Sirius,
demne de bolnavi mintal buni de internat în cămașă de forță.

Mi se spune că sunt nebună și sunt considerată proastă de către toți aceia care mă subestimează și încearcă să mă manipuleze. Este însă amuzant pentru mine să îi urmăresc, ca la teatru, cum din cauza ego-ului inflamat ca o tumoră malignă, nu își dau seama că singurii nebuni și proști sunt chiar ei.

Mi se spune că sunt nebună pentru că nu îmi ascund adevăratele gânduri sub preș și refuz să o fac pe maimuța de circ ca să impresionez dobitoace și să primesc aplauze de la cretini.

... Și aici mă opresc pentru că în ritmul acesta nu mai termin textul niciodată.
Bref, sunt declarată nebună pentru că am alte sisteme de valori, raționez și reacționez altfel decât majoritatea "oamenilor normali".

Pentru mine, timpul despre care vorbește Sfântul Antonie a venit cu multă vreme în urmă.
Text: Diana (ma puteti urmari si pe facebook)