Tuse uscata, febra, oboseala si dificultatile de respiratie nu sunt singurele simptome ale coronavirusului la care trebuie sa fim atenti. Acum exista ingrijorari tot mai mari cu privire la modul in care boala poate afecta sanatatea mintala, dupa ce medicii din intreaga lume au raportat episoade de psihoza la persoanele infectate cu COVID-19.

Pana in prezent, rapoartele despre pierderea legaturii cu realitatea dupa o infectie cu SARS-CoV-2 par a fi extrem de rare. Medicii nu sunt siguri daca virusul sau altceva este de vina, dar confirmarea unei posibile legaturi ar putea sa ne aprofundeze intelegerea numeroaselor moduri in care COVID-19 ne poate afecta sanatatea atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.

Iata ce stim pana acum despre psihoza si COVID-19
Cazuri de psihoza la persoanele cu COVID-19
Pe 28 decembrie 2020, New York Times a raportat o serie de cazuri in care pacientii fara antecedente de boli mintale au prezentat episoade psihotice in cateva saptamani dupa ce s-au infectat cu virusul care provoaca COVID-19.

O femeie devenise paranoica si credea ca copiii ei se aflau intr-un risc iminent de a fi rapiti. Un barbat a avut halucinatii cu maimute si un leu si altcineva a plans zile in sir de teama ca „spiritele rele i-au invadat casa”. Medicii au declarat ziarului ca psihozele i-au facut pe unii pacienti sa fie extrem de violenti.

In plus fata de cazurile prezentate in mass-media, literatura medicala si jurnalele medicale au descris si incidentele de psihoza la persoanele infectate cu noul coronavirus. In iunie 2020, Lancet Psychiatry a lansat un studiu privind complicatiile neurologice si psihiatrice la 153 de persoane care au fost spitalizate cu COVID-19 in Marea Britanie. S-a constatat ca la un numar de 39 de persoane s-a alterat starea mintala, dintre care 10 au avut psihoze, desi nu mai avusesera asemenea episoade inainte. Alte reviste au descris, de asemenea, cazuri de psihoza fara istoric medical asemanator la persoanele care aveau COVID-19 din Spania si Italia.

Un articol din ianuarie lansat de Neuroscience Letters, care se concentreaza pe „publicarea rapida a unor lucrari scurte si de inalta calitate” pentru neurologi, a analizat zeci de persoane cu posibile infectii cu SARS-CoV-2 care sufereau de psihoza. Unele dintre persoanele din seria de cazuri au avut halucinatii auditive, episoade de manie si delir acut, printre alte simptome psihiatrice.

Este important sa retineti ca, desi riscul de psihoza dupa aparitia COVID-19 este alarmant, cercetarile actuale indica faptul ca este extrem de rar.

„Nu inseamna ca nu trebuie luat in serios sau investigat, dar este important sa transmiteti lumii ca aceasta nu este o problema rampanta”, spune dr. Florian P. Thomas, presedintele Departamentului de Neurologie si Institutului de Neurostiinte din Centrul Medical al Universitatii Hackensack.

Investigarea cauzelor psihozei la pacientii cu COVID-19
Pana in prezent nu au fost publicate studii la scara larga privind relatia dintre COVID-19 si psihoza, ceea ce face dificila determinarea exacta a cauzei afectiunii. Unii experti considera ca poate fi rezultatul unei inflamatii crescute legate de virus.
In cazul COVID, expertii considera ca o posibila cauza ar putea fi legata de raspunsul inflamator sever si modificarile vasculare. Neurotoxinele eliberate in timpul acestui raspuns inflamator ar putea si ele contribui. Neuroinvazia de catre virus (asa cum este vazut de unii virusi care cauzeaza meningita) este, de asemenea, o alta posibilitate.

Totusi, acest fenomen psihiatric nu este unic si nu apare doar in cazul infectarii cu COVID-19. Psihoza este, de asemenea, cunoscuta drept a fi un simptom rar al altor tipuri de infectii.
Oricand, pentru pacientii care au un proces inflamator sau infectios grav in organism, exista intotdeauna riscul de confuzie sau de manifestare a unor simptome care necesita asistenta medicala psihiatrica. Adesea, la pacientii cu sepsis sever apart stari de confuzie.
Este posibil ca oamenii sa aiba simptome asemanatoare unor boli mintale si ca urmare a bolii si tratamentului, indiferent daca este vorba de COVID-19 sau de o alta boala.

Delirul sau o stare confuzionala acuta pot aparea din cauza febrei, a modificarilor chimice ale sangelui, reactiilor la medicamentele administrate, schimbarii mediului, lipsa somnului, etc. Psihoza acuta poate proveni din infectia COVID-19 in sine sau din toate lucrurile asociate bolii.

O alta posibilitate? Coincidenta. Aproximativ 3% dintre oameni experimenteaza psihoza la un moment dat in viata lor, potrivit Institutului National de Sanatate Mintala. Este posibil ca unele dintre persoanele care au prezentat simptome psihiatrice dupa o infectie cu SARS-CoV-2 sa fi experimentat deja psihoza, iar cele doua afectiuni pur si simplu au aparut in acelasi timp.

Doar pentru ca cineva a avut COVID nu inseamna obligatoriu ca boala COVID a cauzat psihoza
Sunt necesare investigatii suplimentare pentru a intelege daca exista o legatura fiziologica intre COVID-19 si psihoza si, daca da, cum functioneaza aceasta.
Vestea buna este ca persoanele cu psihoza tind sa raspunda bine la tratament si, in cele din urma, sa-si revina.
In prezent, orice manifestari neuropsihiatrice severe sunt tratate cu antipsihotice. Unii pacienti care au fost tratati cu antipsihotice inainte de internare isi revin o data cu inceperea tratamentelor cu medicamentele obisnuite.

In timp ce psihozele sunt foarte rare in randul persoanelor cu COVID-19, alte probleme neurologice par sa fie mai frecvente in randul persoanelor care prezinta simptome timp de cateva luni dupa infectare.

Dupa un an de pandemie, suntem inca in stadiul rapoartelor individuale de caz pentru psihoza, dar avem numeroase serii mari de cazuri cu manifestari neurologice provocate de COVID. Ceata cerebrala, in special, este o preocupare comuna in randul persoanelor cu simptome de lunga durata.

Multi oameni sufera de confuzie continua si nu se simt in forma. Au dificultati de concentrare, de gandire si de pastrare a nivelului obisnuit de munca cognitiva in viata lor profesionala si acasa. Altii au, de asemenea, dureri de cap frecvente, dificultati de somn si oboseala debilitanta. Oameni care au avut niveluri normale de energie intreaga lor viata, cariere productive si viata de familie activa, vad ca totul se opreste. Acest fapt le poate distruge existentele si perspectiva asupra vietii.

Medicii spun ca este important sa cercetam in continuare relatia dintre COVID-19 si psihoza, precum si alte simptome neurologice. O mai buna intelegere a acestor simptome ar putea permite medicilor sa anticipeze efectele pe termen lung ale COVID-19 asupra sanatatii si, in cele din urma, sa gaseasca modalitati de a ajuta oamenii sa se simta mai bine.

Impactul potential al COVID-19 asupra functiei neurologice si a sanatatii mintale
Medicii din intreaga lume raporteaza ca unele persoane cu COVID-19 au suferit psihoze severe. Desi aceasta afectiune pare a fi extrem de rara, este important sa fiti constienti de simptome daca dumneavoastra sau o persoana draga ati fost infectat cu virusul. Psihoza poate provoca halucinatii, iluzii, confuzie, manii si dificultati de concentrare.

Daca dumneavoastra sau cineva cunoscut se confrunta cu psihoza, contactati imediat un medic. Medicatia antipsihotica si sprijinul pentru sanatatea mintala pot ajuta oamenii sa se refaca dupa un episod psihotic.