eh... prostii... eu ii reped pe ai mei de fiecare data cand imi spun de casatorie. inca nu inteleg ca e alegerea mea si eu o fac. cat despre prieten iti faci usor. e de ajuns sa gasesti o "nisa". si flirtezi la un nivel mediu si pleci cu vreo 5 acasa. barbati sunt in general previzibili asa ca nu cred sa ai probleme. cat despre astia care se casatoresc asa, ai sa vezi ca multi nu rezista. ii animeaza mai mult gandul la casatorie decat cel ca vor petrece toata viata cu persoana aia. multi se trezesc a doua zi dupa nunta si constata ca planul lor a dus pana aici.... deci este viata si dincolo de nunta (IMG:style_emoticons/default/smile.gif) )....


a... si tine minte: omul este suma calitatilor lui. defectele nu intra in calcul.

Mi-au dat lacrimile cand am citit acest post (IMG:style_emoticons/default/crying.gif) .Kadenzza stiu prin ce treci,si eu trec prin acelasi lucru,m-am regasit cam 70% din tot ce ai spus u.De un an incerc sa ma schimb da imi este foarte greu.Cateodata mie rusine sa ies si din casa (IMG:style_emoticons/default/nusepoate.gif) ,prietenii imi zic de foarte multe ori sa merg cu ei,dar ii refuz gasind diferite scuze.Cateodata imi este rusine si sa mai merg pe strada si cand vad pe cineva ca se uita la mine imi trec prin cap sute de intrebari,ce o zice de mine,de cum arat,oare de ce se uita asa la mine..... Dar prietenii ma fac sa ma simt bine,ma distrez cu ei si parca nimic nu mai este important atunci cand sunt cu ei si scap de toata rusinea.Acu a mai aparut o alta problema,de 2 luni m-am mutat de tot in canada si nu prea ma descurc ff bine cu engleza si imi e cam greu sa im ifac alti prieteni dar totul o sa treca si sper ca o sa fie din ce in ce mai bine.AAAA si inca ceva ,am uitat sa precizez ca sunt baiat.Scuzati daca nu prea vreti sa vedeti pe forum aceasta specie numita barbat,dar incerc sa invat mai multe despre femei (IMG:style_emoticons/default/iloveelady.gif)

Kadenzza, in facultate aveam o colega care repeta (in momentele de sinceritate extrema) refrenul: "Nu vreau sa mor nesarutata sau virgina". Ultima oara cand am auzit de ea era combinata cu un tanar cu probleme in stapanirea nervilor si a paharelor de alcool baute. Prin urmare, a fi musai sa iti faci un prieten poate fi o misiune foarte riscanta. Pentru ca nu te cunosti sau nu te placi foarte tare, risti sa crezi ca nu meriti mai mult. La varsta pe care o ai necesare sunt grupul de prieteni (pe care sa te bazezi no mather what) si planurile pentru cariera.
Munca intr-o agentie de publicitate iti va face cu siguranta bine, pentru ca-ti va lua gandul de la tine si-l va plasa in proiecte.

Silviu, (IMG:style_emoticons/default/welcome.gif) Din ce observ, nu despre femei trebuie sa mai inveti acum, ci despre tine. (IMG:style_emoticons/default/closedeyes.gif)

Eu am inceput sa ma redresez binisor si nu mai am probleme ca acu 1-2 ani,dar cu femeile/fetele sunt la pamant (IMG:style_emoticons/default/blush.gif)

Am revenit si eu dupa o mica absenta.
kadenzza, "trebuie neaparat sa-mi fac un prieten" nu e o solutie. E gresit sa fii apreciat pentru cat de bine te integrezi in societate. Daca cei din jurul tau au iubiti nu e musai sa ai si tu. Dragostea e o chestie care tine de sentimente, in niciun caz de dorinta de a fi perceputa drept normala.
Eu am facut prostia de a imi face un iubit fiindca toti cei din jurul meu erau cuplati iar acum regret enorm chestia asta. Din atata nesiguranta de sine am tintit spre un baiat de bani gata a carui atentie indreptata spre mine mi-a adus confirmarea faptului ca sunt frumoasa si dorita. Nu am niciun sentiment pentru barbatul asta. Imi este practic indiferent. La inceput prezenta lui imi gadila doar orgoliul dar acum prezenta lui in viata mea mi-a adus numai nenorociri. Am cunoscut un baiat normal insa care mi-a trezit anumite sentimente pe care nu credeam ca o sa le simt vreodata. Problema e ca el este un baiat din clasa medie, cum am spus, normal si si-a format o perceptie gresita despre mine avand in vedere anturajul meu. In plus, iubitul meu l-a umilit si i-a spus ca nici sa nu viseze la femeia lui caci cum as putea eu sa il dau pe el pe un sarantoc. Degeaba am incercat sa vorbesc cu el fiindca mi-a spus ca nu ne potrivim. Probabil crede ca sunt o mare curv* materialista. Pe de alta parte iubitul meu nu vrea sa auda de despartire iar eu sunt plina de regrete in legatura cu tot ce inseamna relatia asta.

silviu, fa-mi si mie lumina cum inveti tu despre femei. ce faci pentru asta. si eu am trecut prin situatiile de care ziceti voi si am redresat tot, chiar i-am depasit pe cei care radeau o data pe seama mea in mai toate domeniile. spune-mi metodele prin care incerci sa inveti despre ele.

hai sa iti pun o intrebare pe care o adresez oricum spune ca are probleme cu femeile (este normal pentru un barbat sa aiba probleme de genul asta pt ca societatea nu ne explica nimic despre ele asa ca nu iti face probleme ca toti am trecut prin asta): cate femei abordezi pe saptamana in scopul de a te perfectiona? daca raspunsul tau este sub 7 atunci creste numarul la 1 femeie/zi.
ca sa iti spun un lucru sincer si eu invat multe de pe forum. alta intrebare: ai un plan bun despre cum/cu cine sa folosesti si sa fructifici experientele pe care le citesti pe forum? daca nu aplici nu inveti. nu uita ca trainingul oricand se plateste indiferent daca il platesti scolii sau vietii. in cazul asta nu te pregateste nici o scoala asa ca vei plati trainingul catre viata. de asta spuneam intr-o alta discutie ca nu exista educatie pentru noi, barbatii. pana si pentru un amarat de permis de conducere faci cursuri si dai examen. pentru lucruri mult mai serioase, cum ar fi alegerea unei partenere potrivite, intemeierea unei familii, mentinerea unei relati pe termen lung se pare ca nu e loc pe lista de cursuri a societatii noastre. asta e, defilam cu ce avem...

Kadenzza, ma bucur ca ai revenit. (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)
La 22 ani sa te mariti? Mie nu mi se pare normal.. (IMG:style_emoticons/default/zapacitul.gif) La varsta asta cred ca e mai bine sa ai alte prioritati, decat viata de familie!
Si eu cred ca e foarte bine sa te angajezi, cunosti noi oameni, alt mediu, intercationezi, inveti lucruri utile. Si in plus, iti poti plati masterul! Pana in septembrie, poti castiga cu siguranta 1000ron! Lucrat in publicitate, e greu daca nu ai experienta..o sa te dezamagesc putin. (IMG:style_emoticons/default/sad.gif) Nu prea vor sa "isi piarda timpul" cu oameni fara experienta si trebuie sa mai lucrezi la atitudinea ta. Sunt si unii care se baga sa formeze, cred ca Ogilvy ar fi unul dintre ei. Dar daca ai noroc si le demonstrezi ca esti buna..(IMG:style_emoticons/default/smile.gif) Bafta si sa ne tii la curent! (IMG:style_emoticons/default/kiss.gif)

Fanny, foarte tare replica prietenei tale!! (IMG:style_emoticons/default/morderis.gif) Mi-am adus aminte de un film, o comedie cu extraterestri ce invadau pamantul. Un cuplu.. fata era foarte speriata ca vor muri, iar baiatul a intrebat-o daca vrea sa moara virgina..si asa a ajuns el to score! (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)

Hmm Leo, ce tehnic privesti tu toate lucrurile! Unele lucruri trebuie sa le lasi si sa vina de la sine, sa isi urmeze cursul normal, fara atatea targeturi samd.

Draga Kadenzza,
Am citit tot ce ai scris si te inteleg perfect. Eu am 28 de ani si nu am avut niciodata un iubit, din afara pare probabil un caz disperat, inauntru eu stiu cauzele, si cred ca cea mai importanta e ca nu stiu sa fiu eu, spontana, ma autocenzurez si ma sabotez.
Nu ne spui prea multe despre relatia ta cu parintii de acum, daca abuzul psihic din copilarie continua. Poate parea un lucru evident, greu de facut si usor de spus, dar ar trebui sa-ti canalizezi toate eforturile sa pleci de langa ei, sa devii independenta financiar. Ai dreptul sa simti furie impotriva lor, ei n-au fost acolo pentru tine, ba mai mult, te-au invatat ca e normal sa suferi in tacere. Eu am trait mult "cu frana pusa" si am inteles ca nu le puteam raspunde celorlalti inapoi, ca ma lasam intimidata, tocmai pentru ca nu-i puteam raspunde inapoi tatalui. Tata a pregatit "terenul", sa zicem asa, pe care s-au agatat toate vorbele rautacioase ale celor din jur. Iar eu nu am avut puterea sa ma schimb, pentru ca as fi putut reactiona cu totul altfel. Nu am indraznit sa ii spun cu adevarat ce gandesc pana nu am plecat de acasa si atunci am inteles ca cel care ma abuza verbal, tata, era de fapt un mare las, ca ar fi trebuit sa ma revolt la timpul potrivit si as fi reusit poate sa schimb lucrurile. Acum mi-e mila de el si imi dau seama ca nu e decat o veriga, ca nu m-a putut invata sa am incredere in mine pentru ca tocmai asta ii lipsea lui, nu facea decat sa repete modelul familiei din care venea. M-a uimit lipsa de reactie a tatalui tau in episodul cu muncitorii, felul in care spuneai ca nu te lasa sa-ti exteriorizezi sentimentele. Tu nu trebuie sa uiti, sa "pari" ca nu te deranjeaza remarcile celor din jur, pentru ca ei profita tocmai de lipsa ta de reactie. Daca dai drumul furiei, cu timpul vei constata ca nu te mai deranjeaza atat de mult. E greu, stiu, pe moment ai tendinta sa-ti reprimi emotiile, dar cu atat mai intens le retraiesti mai tarziu.
Eu asa vad lucrurile: curatenie in trecut, fa dreptate fetei aceleia mici din tine care se simte mereu nedreptatita, vorbeste cu ai tai, treci prin criza adolescentina, tranteste usi si pleaca mai departe.
Cat despre iubitul pe care trebuie sa ti-l faci, parerea mea e ca nu "trebuie" sa faci nimic, trebuie doar sa stii sa-ti recunosti sentimentele atunci cand vor aparea. Asta incerc sa fac si eu-sa fiu intr-un fel mai putin centrata pe propria mea persoana, sa dau curs curiozitatii fata de ceilalti cand apare, sa incerc sa-mi reprim vocile din cap care-mi spun "nu esti suficient de frumoasa, de desteapta".
Sisi, cum adica "nu vrea sa auda de despartire" ? Nimeni nu te poate tine intr-o relatie impotriva vointei tale. Intrebarea este-chiar vrei asta ? de ce anume ti-e frica ?

Leo, m-ai facut sa zambesc cu societatea care nu-i invata pe barbati cum sa aiba o relatie. "Societatea" e un termen vag, ideal e ca "familia" sa iti dea dragoste, incredere in tine si autonomie, iar in rest e doar un dans in doi, te adaptezi si inveti de la celalalt. Si apoi comparatia cu scoala de soferi... hmm, ce bine ar fi sa aiba femeile si barbatii manuale de folosire, ar fi mai simplu, dar care ar mai fi farmecul ? Cat despre numarul femeilor abordate, 7 sau 8, da, ai tu dreptate, sporesc si sansele ca una sa zica da, dar depinde si cum si unde faci asta. Ca daca faci ca intr-o emisiune de pe Mtv, unde tipii trebuiau sa abordeze femeile care treceau cu cateii sau la jogging pe un pod, slabe sanse. Mi se pare chiar paguboasa logica asta, axata pe cantitate. Mai logic e sa inveti sa profiti de un context favorabil.

Evident vreau sa ma despart dar doar pentru barbatul asta. Stiu ca suna egoist dar daca nu il am pe el nu are niciun rost sa termin o relatie care mi-a adus o serie de avantaje. Plus ca sa raman fara amandoi ar fi culmea. Pana la varsta asta n-am avut niciun iubit. m-am urat atat de mult incat nu am permis niciunui barbat sa apropie de mine iar acum dau de tipul asta pe care probabil si l-ar dori orice femeie, ma las orbita de tot ce imi ofera el pentru ca apoi sa ma indragostesc ca in filme de un alt barbat. Oricum de iubit nu as mai putea iubi pe nimeni in afara de el asa ca oricum as sfarsi intro relatie fara iubire, de aia prefer macar sa raman intro relatie fara iubire dar cu un barbat bogat.

Vai,cate raspunsuri,cate discutii (IMG:style_emoticons/default/iloveelady.gif)

Leo : Nu intentionez sa ma marit in viitorul apropiat.Am mai spus,nu cred ca imi gasesc un iubit asa de repede,si nici nu vreau.
Ma simt bine singura.


silviu_danny : Bine ai venit ! Se pare ca nu sunt singura ...........


Fanny : Foarte adevarat ! Nu trebuie sa-mi fac prieten.Nu simt nevoia sa fiu in randul lumii.Chiar nu sunt pregatita pentru o relatie,dar uneori ma ingrijorez..Mi-e frica sa nu fiu barfita.Acum sunt inca tanara,dar peste cativa ani.......Nu mai merg scuzele de 2 lei. (IMG:style_emoticons/default/nesigur.gif)
Eu una nu simt nevoia,desi imi plac barbatii (IMG:style_emoticons/default/blush.gif) ,nu vreau mai mult.Nu simt,nu pot,nu sunt pregatita.
Cred ca e nevoie sa ma iubesc eu,si apoi ceilalti,nu ?


sisi:"Dragostea e o chestie care tine de sentimente, in niciun caz de dorinta de a fi perceputa drept normala. " Corect !!!!
Nu sunt pregatita,si in mod sigur m-as face de ras.In disperarea mea,cine stie.............



sweet_girl : Si eu ma bucur ca am revenit,chiar va simteam lipsa (IMG:style_emoticons/default/blush.gif) '
Da,eu am alte prioritati.Acum incerc sa ma ocup de mine.
Sper sa reusesc sa ma angajez in august ( am postat 1000 de cv-uri ).Stiu ca e greu.Am vorbit cu fete mai mari,la master,care nu au putut sa se angajeze in publicitate.Acum toata lumea vrea sa lucreze in acest domeniu.Se pare ca e 'la moda'
Majoritatea de la SNSPA , ASE,si Universitate .In plus e nevoie de multe pile.
Inscrierile la master s-au terminat vineri.
Nu ma mai pot duce.
Intai vreau sa lucrez,sa capat experienta.



amelie : Nu mai sunt "abuzata psihic'.M-au lasat in pace.Sincer,am fost prea ocupata,nu am mai dat atentie.

Vreau sa plec,sa ma mut.Detest atat de mult cartierul asta! Lumea de aici,obiceiurile,mizeria,muzica lor.
E groaznic! Nu sunt paranoica,nu vreau sa exagerez,dar aici nu se poate trai.

Poate ca ar fi fost altfel daca nu as m-as fi nascut aici.Majoritatea problemelor au aparut de aici,de la vecinii mei,de la 'prietenii' mei,din liceu,de la oamenii din cartier.

Tatal meu si acum obisnuieste sa ma trateze ca pe un copil.Nu intelege ca am aproape 22 de ani.Tipa,ma critica,nu ma lasa sa-mi exprim parerile.Mama nu spune nimic.Ii este frica si ei.
Sora mea a fost la fel de stresata.Dar s-a schimbat,si-a recapatat increderea imediat dupa ce s-a maritat.

Acesta e visul meu : Sa plec.
Nu vreau dragoste,nu vreau primul sarut,nu vreau sa ma marit,nu vreau copii
Vreau sa plec !!!
Sper sa plec!!!