Huh? Deci olandezul tau are un frate geaman? Asta nu o stiam.
F tare povestea!

Dragute povestioarele voastre!
Teo, super adevarata intamplarea cu gemenii. Si primul meu prieten avea un frate geaman, dar nu semanau. Oricum, el mi-a spus din-nainte, ca sa nu ma sochez.

Eu mai inati m-am socat si apoi am aflat (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)

Teo, mi-a placut mult povestea ta. (IMG:style_emoticons/default/indragostita.gif)
Sper sa aiba un happy end. (IMG:style_emoticons/default/kiss.gif)

SI mie mi-a fost frica de numa (IMG:style_emoticons/default/smile.gif) .Parca as fi fost eu barbatul,nu el (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif) .Mi-a trecut abia dupa ce am semnat la cununie (IMG:style_emoticons/default/huh.gif)

Asta vom vedea.

eu l-am cunoscut pe al meu sot la o petrecere a unor prieteni comuni pe 1 aprilie si de atunci traim o mare pacaleala (IMG:style_emoticons/default/smile.gif) (au trecut aproape 6 ani)
povestea a fost complicata la inceput eu fiind logodita in Romania si urmand sa am nunta peste 6 luni cu aproape toate detaliile puse la punct... dar m-am indragostit si am dat sfoara in tara;
dupa ce a trecut socul anuntului meu telefonic parintii s-au mai calmat, iar reprosurile au curs garla de la fostul+ familia lui.... a fost cam urat dar am reusit noi pana la urma (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)
acum toata familia e happy de alegerea mea.

La noi a fost destul de banal..ne-am cunoscut la facultate, d-abia in anul 4 intrucat primii trei ani am fost in serii diferite si nici macar nu-l vazusem la fata.In anul 4 s-a facut o serie noua..(IMG:style_emoticons/default/biggrin.gif) si am cunoscut toti colegii...si pe el.

Am intrat in vorba usor-usor la seminarii, ma enerva rau la inceput ca el fiind mare specialist in fotbal ma lua pe mine la misto si se uita de sus la mine..ca ce stie o femeie despre sport.

In timpul ala eu ma vedeam cu un alt coleg de facultate, care nu ma fascina cu absolut nimic, am iesit de vreo 2 ori cu el ca sa nu fiu fata rea si sa-l refuz..dar el saracu se credea deja barbatu meu.

Intr-o zi l-am vauzt intamplator pe M. prin zona blocului meu si asa am aflat ca stam si decat la 4 statii unul de celalalt..Fiind vara am zis sa ne plimbam prin parcul Tineretului...(IMG:style_emoticons/default/biggrin.gif) . Si de atunci am ramas impreuna..aproape 3 ani si speram la multi de acum inainte!!!!!

Oaw, bleky, adica tu aveai toata nunta pusa la punct si ai renuntat la viitorul sot pentru unul nou? (IMG:style_emoticons/default/biggrin.gif) Asta-i de filme, nu gluma.

Aveti niste povesti uimitoare! Eu parca am mai povestit o data cum a fost, cert e ca si eu eram cu altcineva cand ne-am vazut prima oara.
Cu prietenul meu de atunci eram de putin timp asa ca el a plecat la munte si eu am mers la o onomastica. Acolo l-am vazut prima data pe El...(IMG:style_emoticons/default/wub.gif) Bine, ca n-au fost deloc inimioare de la inceput, a fost o pasiune ciudata, un flirt nevinovat si cam atat.
Apoi a urmat revelionul, la cateva zile, si pentru ca nu aveam unde sa mergem, eu cu ex-ul am venit tot la cel sarbatorit cu cateva zile in urma, unde bineinteles ca se afla si sufletul meu pereche. Si eram cu un ochi la faina si cu unul la slanina, vorba poporului (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif) Parca ma tragea ata sa fiu cu el desi la doar doi pasi era the other one.
Dupa noaptea de revelion, pe 1 ianuarie dimineata, m-am despartit de ex si la cateva zile mai tarziu am iesit la prima intalnire cu al meu. Am mers mult, am vorbit mult, ne-a plouat, a batut vantul dar mie nu-mi pasa. Peste cateva zile am mai iesit o data, moment in care s-a produs click-ul si am vazut fiecare ce avea in fata ochilor. (IMG:style_emoticons/default/wub.gif) In ianuarie se implinesc 3 ani...

da Lexie, si parintii mei au avut cel mai mult de tras din cauza asta ca aveau o groaza de cheltuieli...
ce mai asa a fost sa fie dar nu am regretat nici o secunda decizia luata atunci ba chiar sunt mandra de mine (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)