Si eu cred ca daca a fost cu adevarat IUBIRE nu se uita.Nu conteaza ca acum nu ai mai proceda la fel ca atunci sau ca nu l-ai mai iubi.

Si eu am iubit intens si am mai iubit si mai intens a doua oara. Recunosc ca ranile s-au vindecat mai greu in ambele situatii, dar s-au vindecat. Oricum fiecare iubire are ceva aparte si nu se poate spune: Domne p-ala l-am iubit mai mult/putin. Important e ca ai iubit si atat. Daca nu ai iubit nu ti-a ramas in suflet... Parerea mea!

Ceea ce deosebeste prima iubire de a doua sau de a saptea sau de ultima este doar un numar de ordine. Nu o sa aplic vreodata LIFO sau FIFO cand e vorba de sentimente (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/smile.gif)

Eh..."dragostea ca o stiva" sau "dragostea ca o coada" ? (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/tongue.gif) Sunt placut surprinsa, judecand dupa primele tale posturi nu anticipam atata romantism (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/tongue.gif)

Da.. cam asa zic eu. Iar despre celelalte: "marea iubire", "adevarata iubire" ... Este corect sa vorbim la sfarsitul calatoriei pe lumea asta unde dragostea te poate lovi oricand si oriunde. Adica tocmai atunci cand nu mai putem vorbi si vorbesc altii despre noi. Imi si imaginez la funeral cum va vorbi un cetatean despre "Marea iubire a Dianei, despre adevarata despre ultima... " hihi

(IMG:style_emoticons/default/blush.gif) nu se uita...prima iubire nu se uita ..nici primul sarut (IMG:style_emoticons/default/closedeyes.gif) (desi as vrea)... nici prima data...

hehe...acum ma lupt sa uit o alta iubire (IMG:style_emoticons/default/magindesc.gif) cred k o sa-mi ramana si asta totusi in minte (IMG:style_emoticons/default/dry.gif)

Dar ar fi păcat să uităm iubirile, Angerona. Uitate trebuie doar aspectele neplăcute, iubirea în sine nu. (IMG:style_emoticons/default/322.gif)

haideti sa va spun si eu...prima mea iubire...a aprut cand eu aveam vreo 16 ani...el vreo 22...cum incepusem si eu sa devin"promitatoare"...baietanul...m-a vanat vreo cateva luni...ma urmarea zilnic fara ca eu sa stiu...pana la urma ne-am cunoscut....mama,ce mai iubire mare!eu eram nebuna dupa el...el dupa mine...dar avea un mare defect...era de o gelozie feroce...ma tinea ca pe "sfintele moaste"...ma scotea numai la sarbatori...nu cumva sa pun altul okii pe mine...primul sarut...ahaa...la mult timp dupa prima intalnire...ca nu vroia sa ma invete "la prostii"chipurile...
a durat vreo 5 ani relatia asta pana cand eu n-am mai suportat si ne-am desprtit...ce jalete...ce plansete...dormea pe scarile caminului...ca de acum eram deja studenta...a durat aproape 2 ani pana "si-a luat hamul si prastia" si s-a dus...
insa vreau sa va spun ...cu toate astea...ca pentru mine a fost ceva foarte frumos...o perioada naiva si pura... cu lucruri ce mi se pareau minunate la acea vreme...am kiar si un jurnal din timpurile alea...si de cate ori il recicitesc...zambesc cu placere...
cand esti tanar ,e foarte frumos...iar de asta iti dai seama abia dupa ce a trecut... (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

Parerea mea e ca prima iubire nu se uita prea curand. Aceasta iubire isi gaseste un loc in Inimioara, si sta acolo frumusel.

nu crek se uita. io am avut parte de ceva atat de frumos incat e absolut imposibil sa uit vreodata , nici la 90 de ani daca o sa apuc varsta, n-o sa uit. el a fost totu pt mine...ma rog, inca e (detaliu lipsit de importanta acum) si s-a intamplat intre noi tot ce era normal sa se intample, incluzand planuri de viitor si etc. cu toate astea, desi inca sufar, sunt sigura ca daca o sa gasesc un tip p placul meu si o sa ma iubeasca, o sa-l iubesc si eu, dar nu ca pe EL . magia aia s-a dus...