1 Aprilie, Ziua Nationala in memoria romanilor-victime ale regimului sovietic Options

[Diana.]

(IMG:http://i648.photobucket.com/albums/uu207/fides2009/1-75_zps6da0a64c.jpg)

Ieri s-au implinit 72 de ani de la masacrul de la Fantana Alba.
La 1 aprilie 1941, în jur de 3.000 de români au fost masacraţi la Fântâna Albă, în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi, de catre soldaţii sovietici.
Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc chiar în ziua de Paşti, la 1 aprilie 1941. Atunci, aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, au încercat să ajungă în România, să părăsească Bucovina răpită de URSS. Cineva împrăştiase zvonul că românii pot trece graniţa fără probleme, că grănicerii sovietici nu le vor face nimic. Când coloana de români –înarmaţi cu steaguri albe, icoane şi cruci – a ajuns aproape de graniţă, îi mai despărţeau trei kilometri de ţara-mamă, soldaţii sovietici, ascunşi în pădure, au început să tragă în plin. Au secerat, în scurt timp, mii de vieţi. Cei care au scăpat de gloanţe au fost urmăriţi de cavalerie şi spintecaţi cu sabia. Apoi, românii au fost aruncaţi în gropi comune. Oamenii din zonă povesteau peste ani că s-au auzit vaiete multe zile după masacru din acele gropi comune şi de pe câmpuri.

Doar o troiţă aminteşte de una dintre cele mai sângeroase crime pe care le-a cunoscut istoria României. Era în duminica de Paşte, din 1 Aprilie 1941, la Fântâna Albă, din Poiana Varniţa, la circa 3 km de graniţa română. 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au fost ucişi de grănicerii sovietici. Trecuseră doar 10 luni de când România fusese obligată să-i cedeze Uniunii Sovietice teritoriul din nordul Bucovinei pe care se aflau 3 milioane de locuitori.
Luaţi prin surprindere, doar 7.000 de români au reuşit să se întoarcă în România. Autorităţile sovietice i-au declarat “trădători de ţară”. Pe cei mai mulţi i-au deportat la muncă forţată în Siberia şi Kazahstan. Istoricul Andrei Muraru spune că există mărturii care vorbesc de scene de tortură – au fost legaţi de cai şi târâţi, aruncaţi în gropi comune. Două zile s-au auzit gemete din acele gropi, spun locanicii. Masacrul a fost subiect interzis de autorităţile sovietice şi apoi ucrainene.

Abia în anul 2000, s-a permis oficierea unei slujbe pentru odihna românilor ucişi.
Din 2011, 1 Aprilie este Ziua Naţională în memoria românilor-victime ale masacrelor, deportărilor, foametei şi altor forme de represiune organizate de regimul sovietic în Bucovina, Ţinutul Herţei şi Basarabia.