Momentul cel infricosator a sosit la ora 1 noaptea ,dar innainte de asta am stat o luna in spital, cu perfuzii, pastilute si injectii pentru mentinere. Stiam ca sunt insarcinata innainte sa fac testul de sarcina, ma simteam speciala. Cand am facut ecograful si am aflat ca am gemeni, m-am panicat , nu ma simteam capabila sa tin o sarcina cu 2 copii, nu mai spun sa cresc 3 ,caci mai aveam si fetita. Doctorul meu m-a incurajat spunandu-mi ca el ma va sustine cu tot ce poate. Am stabilit cu el ca vreau sa fac cezariana , nici nu vroiam sa aud de nasterea naturala. Intre timp am aflat si de unde mi se trage sarcina cu gemeni. Bunicul meu,din partea tatalui avuse gemeni dintr-o relatie dar nu-i recunoscuse
In 8 luni de sarcina deja nu mai puteam sa merg, aveam contractii si mi-am pregatit bagajelul. De salvare nu vroiam sa aud, aveam o oroare si am pornit la drum ca o nebuna cu sotul dupa mine ,panicat si el. Am ramas blocata in strada ,nu mai puteam sa merg, pana la urma am ajuns cu un taxi la spital si acolo deja ma pregateau pentru sala de operatii. Eu tipam in gura mare sa nu ma atinga nimeni pana cand nu vine medicul meu, numai el avea acordul si increderea mea. Am intrat la un tratament intensiv pentru mentinere caci dupa spusele doctorului meu cel mai bine e pentru bebei sa stea cat mai mult in incubatorul lor natural, adica in burtica. Alaturi de patul meu de spital era internata o femeie de 30 de ani care se chinuia sa mentina o sarcina de 6 luni, facuse serclaj, o operatie care consta in coaserea uterului si statea numai la pat. Se mira de mine , cum de am un uter asa de puternic sa duc sarcin apana la final. Intre timp mie imi crapase pielea de pe burta, cremele anti-vergeturi nu aveau nici un efect asa ca trecusem la tratament pentru rani. Ma tineam de doctorul meu care se pregatea sa plece in Germania, in interes de serviciu, iar eu ramaneam disperata si descurajata chiar daca el lasase pe alt medic in locul lui. In seara in care s-a intors el in tara m-au prins si pe mine contractiile. La ora 1 noaptea am anuntat asistenta de garda ca nu mai pot, aceasta mi-a zis sa-mi fac bagajul pentru a cobori la sala de nasteri. M-am trezit singura pe holuri, asistenta disparuse , ma pierdusem si nu mai vedeam bine de dureri, contractiile erau mai intense si mai aveam si 2 genti dupa mine. Am anuntat sotul care a venit sa dea bani la asistente si la toata rasa lor
. Cand am ajuns intr-un sfarsit la sala de operatii doamna asistenta m-a intrebat:" chiar ai contractii sau te prefaci?" si eu i-am promis ca daca scap cu viata ii dau o mama de bataie si pentru cealalta care ma lasase singura pe holurile spitalului. Dupa clisma, o experienta groaznica , ma pregatem cu adevarat de nastere prin baie. Asistenta panicata m-a transportat pe "capra ", pe care nu mai vreau s-o vad niciodata
. A sosit si medicul meu la care am inceput sa tip: "ca mor, acum mor, domn doctor eu nu mai pot". Trageam de el disperata iar pe doamna asistenta am croit-o cu un picior si o branca cu dedicatie speciala. Nu a fost timp nici pentru perfuzie pentru dilatatie sau injectia epidurala, doctorul a stabilit in ultimul moment ca nu e nevoie de cezariana, copilul e deja pregatit, cu capul in jos, pentru a veni pe lume. Dupa niste dureri care prevesteau moartea sigura am nascut un baietel si mi-a aparut zambetul pe fata. Vesti bune, avea cate 5 degete , cap ,
maini etc
. Vesti rele: medicul nu gasea al 2 lea copil
, ma pregatea pentru cezariana. Am zis atunci: gata eu sunt cea mai ghinionista femeie si nastere normala pe viu si cezariana? Atunci mi-am adunat toate fortele si am inceput sa imping ca o disperata , dupa 15 minute am nascut pe al 2 lea
. Gata , am scapat , sunt vie ,am 2 copii sanatosi si frumosi. Am "sarit" de pe doamna capra , am tipat la asistenta sa vina sa-mi scota flexura din mana sa ma duc la o tigara
si-l asteptam pe domnul print, sotul meu, sa vina sus sa-i dau si lui ratia de blesteme si injuraturi, caci in momentul ala il consideram singurul vinovat pentru experienta unica prin care am trecut. Asa ca in timp ce femeile din sala faceau declaratii de dragoste barbateilor lor eu il blagosloveam cu spor pe al meu si-l bateam cu hainele in cap ca nu-mi gasea trusa de machiaj sa ma infrumusetez
. Dupa trauma aceasta "printul meu" imi dadea crezare si nu zicea nici malc ba la un moment am crezut ca lesina, din culoarea lui de ciocolata se facuse galben-verzui. Dupa fix 2 ore de zacut in pat am sarit ca arsa, ametita si m-am dus la baie in laudele colegelor mele de suferinta: "a nascut 2 copii si acum se tine pe picioare si noi care am nascut cate unu stam de atata timp, hai si noi"
Am ajuns la baie am fumat jumatate de tigara si m-am intors in pat cu viteza melcului grabit dupa care am adormit, iar cand m-am trezit ma intrebam unde naiba ma aflu si daca am nascut cu adevarat. Am coborat sa-mi cumpar o burtiera si l-am rugat pe vanzator sa-mi inchida chestiile alea ca eu nu mai puteam
. Omul s-a uitat speriat la mine, dar eram asa frumoasa ca nu m-a putut refuza ha ha ha. Atunci am realizat ca am innebunit de tot dar am innaintat si mi-am luat o cafea fierbinte pe care o asteptam de mult si o tigara pe care am considerat-o cea mai buna din cate am fumat
Povestea nu se termina aici caci mai aveam o datorie fata de asistenta care ma lasase singura pe holuri .
Asta da poveste!!
